ICCJ. Decizia nr. 5051/2013. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5051/2013
Dosar nr. 6470/1/2012
Şedinţa publică de la 18 aprilie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată la data de 10 octombrie 2012 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. 6470/1/2012, A.D. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în contradictoriu cu intimaţii M.F.P., D.G.F.P. a Municipiului Bucureşti şi A.F.P. Sectorul 2, solicitând anularea Deciziei nr. 2978 din 10 septembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 58508/3/2010.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul A.D. susţine, în esenţă, că, prin decizia atacată, se încalcă autoritatea de lucru judecat în raport cu Decizia nr. 628 din 5 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 39838/3/2008.
Sub aspectul admisibilităţii cererii de revizuire, revizuentul susţine că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de C. proc. civ., în sensul că cele două hotărâri invocate sunt hotărâri definitive care evocă fondul, sunt hotărâri potrivnice şi există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
2. Apărările intimaţilor
Intimatul M.F.P. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, arătând, în esenţă, că ministerul nu a fost parte în niciunul dintre litigiile soluţionate prin hotărârile judecătoreşti invocate în cuprinsul cererii de revizuire.
Intimaţii D.G.F. Publice a Municipiului Bucureşti şi A.F.P. Sectorul 2 Bucureşti nu au depus întâmpinare.
3. Considerentele instanţei de revizuire
3.1. Analizând cu prioritate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.F.P., Înalta Curte constată că este întemeiată, având în vedere că ministerul nu a fost parte în niciuna dintre cauzele soluţionate prin cele două hotărâri potrivnice invocate de revizuent, respectiv:
- În Dosarul nr. 58508/3/2010, în care a fost pronunţată Decizia nr. 2978 din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au avut calitatea de părţi A.D. (recurent), A.F.P. Sector 2 Bucureşti (intimat) şi D.G.F.P. a Municipiului Bucureşti (intimat);
- În Dosarul nr. 39838/3/2008, în care a fost pronunţată Decizia nr. 628 din 5 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au avut calitatea de părţi A.D. (recurent) şi A.F.P. Sector 2 Bucureşti (intimat).
În consecinţă, nefiind parte în niciunul dintre litigiile în care au fost pronunţate hotărârile, potenţial potrivnice în opinia revizuentului, M.F.P. nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cerere de revizuire.
3.2. Analizând cauza, în raport cu dispoziţiile art. 322 pct. 7 şi art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare:
Aşa cum rezultă din expunerea anterioară, revizuentul a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2978 din 10 septembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 58508/3/2010, susţinând că aceasta este potrivnică Deciziei nr. 628 din 5 martie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 39838/3/2008.
Prin Decizia nr. 2978 din 10 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 58508/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A.D. împotriva sentinţei civile nr. 4067 din 29 noiembrie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimaţii A.F.P. Sector 2 Bucureşti şi D.G.F.P. a Municipiului Bucureşti.
Prin Decizia nr. 628 din 5 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 39838/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul formulat de recurentul A.D., în contradictoriu cu intimata A.F.P. Sector 2 Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 3260 din 25 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocat drept temei al cererii de revizuire, „r evizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs”.
Potrivit art. 326 alin. (3) C. proc. civ.: „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază”.
Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca, în privinţa hotărârilor potenţial potrivnice, să fie întrunite condiţiile existenţei autorităţii de lucru judecat, adică să existe identitate de părţi, de cauză şi de obiect.
În cauză, însă, Înalta Curte constată că în privinţa celor două hotărâri, potenţial potrivnice în opinia revizuentului, nu este îndeplinită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, deoarece în litigiile soluţionate prin deciziile menţionate, nu figurează aceleaşi părţi, aşa cum rezultă din aspectele expuse anterior.
Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 322 C. proc. civ. referitoare la faptul că poate forma obiectul revizuirii hotărârea dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul. Sub acest aspect, se constată că d ecizia a cărei revizuire se cere (Decizia nr. 2978 din 10 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 58508/3/2010), prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A.D., nu este o hotărâre care evocă fondul. Aceasta întrucât, hotărârea dată de instanţa de recurs, prin care a fost respins recursul, nu este o hotărâre care evocă fondul, de vreme ce, raportat la hotărârea recurată, nu este stabilită o altă stare de fapt şi nu este dată o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.
În condiţiile date, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate, Înalta Curte reţine că este inadmisibilă cererea de revizuire, urmând a fi respinsă ca atare, fiind de prisos expunerea şi analiza criticilor revizuentului referitoare la aspectele invocate în susţinerea caracterului potrivnic al hotărârilor respective.
Pentru considerentele arătate, în raport cu dispoziţiile art. 322 pct. 7 cu referire la art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A.D. împotriva Deciziei nr. 2978 din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.F.P.
Respinge cererea de revizuire formulată de A.D. împotriva Deciziei nr. 2978 din 10 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4866/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 558/2013. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
