ICCJ. Decizia nr. 575/2013. Contencios. Investire cu formula executorie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 575/2013
Dosar nr. 7587/1/2011
Şedinţa publică de la 5 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul I.V. a solicitat învestirea cu formulă executorie a sentinţei nr. 194 din data de 14 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 365/42/2011, anexând copia adresei din 04 august 2011 a Curţii de Apel Ploieşti - Biroul de Informare şi Relaţii Publice.
Prin Încheierea din 24 august 2011 Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de învestire cu formulă executorie a sentinţei nr. 194 din data de 14 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 365/42/2011, formulată de reclamantul I.V., în contradictoriu cu Guvernul României, A.N.R.P. şi C.C.S.D.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul I.V., susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la termenul din 29 noiembrie 2011, constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că, până la data de 3 decembrie 2012, nici una dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an” iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Având în vedere şi prevederile dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul perimării este suspendat atâta timp cât dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată. Astfel, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se şi timpul scurs înaintea suspendării.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249-251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat V.I. împotriva Încheierii din 24 august 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 573/2013. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5850/2013. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
