ICCJ. Decizia nr. 6737/2013. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6737/2013
Dosar nr. 3702/1/2013
Şedinţa publică de la 15 octombrie 2013
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, C.N.S.C. a admis excepţia privind introducerea contestaţiei de o persoană neîmputernicită să formuleze contestaţia, invocată de asocierea intervenientă SC F.C.C.C. SA - SC A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL, a admis cererea de intervenţie şi a respins contestaţia formulată de către S.B. M.B.H., lider al asocierii S.B. M.B.H. - S.A. - SC A.T. SA -SC A.C. SA - SC E.C.T. SRL - SC T.G. SA, în contradictoriu cu CN C.F.C.F.R. SA, dispunând continuarea procedurii de atribuire în cauză, reţinând, în esenţă, că petenta S.B. M.B.H., a formulat contestaţia în numele Asocierii, fără a face dovada calităţii de reprezentant al acesteia. Deşi, la data de 27 martie 2013 C.N.S.C. i-a solicitat expres petentei să facă dovada asocierii şi dovada susţinerii contestaţiei de către membrii asocierii, aceasta a transmis pe e-mail în data de 02 aprilie 2013, iar la data de 03 aprilie 2013 şi în original, Acordul de asociere încheiat între membrii asocierii şi declaraţii de susţinere a contestaţiei formulate de fiecare membru al asocierii. De asemenea, Consiliul a reţinut că pentru a face dovada calităţii de reprezentant, petenta trebuia să depună un mandat special expres pentru formularea contestaţiei, conform art. 86 C. proc. civ. şi art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006.
Împotriva acestei decizii a formulat plângere petenta S.B. M.B.H., înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 aprilie 2013 sub nr. 2980/2/2013, solicitând desfiinţarea deciziei atacate, iar pe fond admiterea contestaţiei formulată împotriva rezultatului procedurii de atribuire prin anularea deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi a deciziei de clasare a ofertei sale pe locul doi emisă de Autoritatea contractanta, comunicată prin Adresa din 15 martie 2013; anularea raportului procedurii şi a actelor subsecvente acestuia, ca o consecinţă a anulării deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare; obligarea Autorităţii contractante la reevaluarea ofertei depuse de SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL („A.F.C.C.C.") de la etapa evaluării admisibilităţii acesteia prin aplicarea şi respectarea întocmai a Deciziilor C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 şi nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, precum şi a Deciziilor civile nr. 3381 din 01 octombrie 2012 şi nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata.
În susţinerea plângerii, petenta a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, are calitate procesuală activă orice operator economic care se consideră vătămat printr-un act al autorităţii contractante, fără să prezinte nicio relevanţă împrejurarea depunerii ofertei de participare la procedura de atribuire în mod individual sau în calitate de membru al unei asocieri de operatori economici constituită conform art. 44 din O.U.G. nr. 34/2006.
Mai mult, chiar în situaţia în care s-ar considera ca a formulat contestaţia în numele Asocierii, mandatul acordat societăţii S. a fost ratificat prin declaraţiile depuse de către membrii Asocierii.
În ceea ce priveşte contestaţia formulată, petenta a solicitat admiterea acesteia arătând că, în aplicarea Deciziei C.N.S.C. nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, Autoritatea contractanta trebuia ca, în termen de 10 zile de primirea deciziei, să procedeze la reevaluarea ofertelor operatorilor economici implicaţi şi la emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire cu respectarea întocmai a documentaţiei de atribuire şi a legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice.
De asemenea, în activitatea de evaluare a ofertelor, autoritatea contractanta avea obligaţia să ţină cont de considerentele obligatorii din Deciziile C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 şi nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012 şi din Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 346 din 28 ianuarie 2013.
Având în vedere că prin deciziile menţionate, ramase definitive şi irevocabile, C.N.S.C. şi Curtea de Apel Bucureşti au reţinut în mod clar inadmisibilitatea ofertei depuse de A.F.C.C.C., autoritatea contractantă avea obligaţia ca, în temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. b), art. 79 alin. (1) şi (2) şi ale art. 81 din H.G. nr. 925/2006, să respingă această ofertă ca inacceptabilă şi neconformă. Având în vedere aceste considerente clare prin care se reţine în mod irevocabil inadmisibilitatea ofertei prezentate de F.C.C.A.A.S., fără posibilitatea de solicitare de clarificări suplimentare sau de reanalizare a ofertei, autoritatea contractantă trebuia să dispună respingerea ofertei în cauza şi să continue procedura de atribuire fără acest ofertant.
La data de 29 aprilie 2013, petenta a depus la dosar precizări, prin care a arătat că, prin soluţia pronunţată cu privire la excepţia introducerii contestaţiei de o persoană neîmputernicită, C.N.S.C. a încălcat principiului disponibilităţii, întrucât a precizat în mod expres Consiliului că a formulat contestaţia în nume propriu, ca persoană vătămata în înţelesul art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, iar C.N.S.C. a încălcat prevederile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., respectiv s-a pronunţat asupra calităţii sale de reprezentant al Asocierii.
Decizia contestată nu conţine niciun considerent raportat la poziţia procesuală exprimată de petentă, respectiv aceea de entitate distinctă în promovarea contestaţiei, astfel că C.N.S.C. a depăşit în mod evident limitele investirii.
De asemenea, petenta a învederat că s-a încălcat principiul puterii de lucru judecat, în condiţiile în care prin deciziile anterior pronunţate de către C.N.S.C., respectiv Decizia nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 şi Decizia nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, confirmate ulterior de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Deciziile nr. 3371 din 01 octombrie 2012 şi nr. 346 din 28 ianuarie 2013, a fost recunoscută calitatea societăţii S.B. M.B.H. de a formula contestaţie.
În plus, a menţionat că şi în situaţia în care ar fi formulată contestaţia în numele Asocierii, S.B. M.B.H. poate reprezenta asocierea şi poate sta în judecată în aceasta calitate exclusiv în temeiul Acordului de asociere şi al legii, fără a fi necesar un alt act juridic, fiind invocate în acest sens prevederile art. 1919 C. civ. şi art. 1913 alin. (3) şi (4) C. civ.
Prin întâmpinare, intimaţii A.F.C.C.A.A.S. şi CN C.F.C.F.R. SA au solicitat anularea plângerii ca fiind formulată de o persoană care nu face dovada calităţii de reprezentant al A.S.S. - A.A. - E.C. - T.G., iar pe fond, respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea Deciziei C.N.S.C. nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, a rezultatului procedurii de atribuire, a raportului procedurii şi a actelor atacate ca temeinice şi legale.
2. Prin Decizia civilă nr. 2217 din data de 23 mai 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant în formularea plângerii invocată de intimate ca nefondată.
A admis plângerea formulată de petentul S.B. M.B.H., în contradictoriu cu intimaţii CN C.F.C.F.R. SA şi SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - S.
A modificat în tot Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013 a C.N.S.C.
A respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant în formularea contestaţiei ca nefondată.
A admis contestaţia formulată de S.B. M.B.H., lider al asocierii S.B. M.B.H. - S.A.G. - SC A.T. SA - SC A.C. SA - SC E.C.T. SRL - SC T.G. SA, în contradictoriu cu CN C.F.C.F.R. SA şi intervenienta SC A.F.C.C.C. SA - SC A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL.
A anulat Decizia comunicată prin adresa din 15 martie 2013 şi a anulat Raportul procedurii comunicate prin adresa de mai sus.
A obligat autoritatea contractantă să reevalueze oferta depusă de SC A.F.C.C.C. SA - SC A.B.G.A. SA - SC S.G. SRL de la etapa evaluării admisibilităţii acesteia cu respectata Deciziilor C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012 şi nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012 şi a Deciziilor civile nr. 3371 din 01 octombrie 2012 şi nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.
De asemenea, a obligat intimatele la plata către petentă a sumei de 4,15 lei cheltuieli de judecată, reprezentând timbraj.
Totodată, a luat act că petenta şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat pe cale separată.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:
Analizând atât excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea plângerii invocată de intimate prin întâmpinări şi excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea contestaţiei soluţionată de C.N.S.C. prin Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, având în vedere argumentele comune invocate în susţinerea, respectiv combaterea acestora, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că atât contestaţia adresată C.N.S.C., înregistrată la acesta sub nr. 9468 din 25 martie 2013, cât şi plângerea adresată instanţei ulterior, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 22 aprilie 2013 sub nr. 2980/2/2013, au fost formulate de petenta S.B. M.B.H. în nume propriu, iar nu în numele A.S.S.A.A.E.C.T.G., aşa cum mod eronat au susţinut intimatele şi a reţinut C.N.S.C. prin Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, această împrejurare rezultând cu evidenţă din modalitatea în care contestaţia şi plângerea menţionate au fost formulate, petenta înţelegând să indice în cuprinsul acestora calitatea sa de lider al Asocierii pentru a preciza poziţia avută în cadrul Asocierii care a participat la procedura de atribuire, justificându-şi astfel legitimarea procesuală activă ca operator economic care a prezentat o ofertă comună, alături de alţi operatori economici constituiţi într-o asociere, iar nu o ofertă individuală.
Prin urmare, acţionând în nume propriu, iar nu în numele Asocierii, este evident că petenta nu avea nicio raţiune de a prezenta împuterniciri acordate de ceilalţi membrii ai Asocierii pentru demararea procedurilor jurisdicţionale.
Curtea a reţinut că şi în situaţia în care S.B. M.B.H. ar fi acţionat în calitate de reprezentant al A.S.S.A.A.E.C.T.G., soluţia pronunţată de C.N.S.C. prin Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013 este nelegală având în vedere că, urmare a solicitărilor C.N.S.C., petenta a depus la dosar împuterniciri acordate de membrii Asocierii în vederea depunerii contestaţiilor cu privire la procedura de achiziţii, precum şi în virtutea prevederilor art. 1919 alin. (1) C. civ. potrivit căruia „Reprezentarea în Justiţie - Societatea este reprezentată prin administratorii cu drept de reprezentare sau, în lipsa numirii, prin oricare dintre asociaţi, dacă nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre aceştia."
De asemenea, Curtea a observat că petenta, în calitate de operator economic care a participat la procedura de achiziţie organizată de intimata-autoritate contractantă CN C.F.C.F.R. SA în cadrul unei asocieri, considerându-se vătămată printr-un act al autorităţii contractante, conform art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006, poate fi titular al acţiunii în mod independent, în virtutea principiului liberului acces la justiţie, fără a fi ţinută să acţioneze concordant cu ceilalţi membri ai Asocierii sau de acţiunea Asocierii însăşi.
În raport de aceste considerente, Curtea a apreciat că atât excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea plângerii invocată de intimate prin întâmpinări, cât şi excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea contestaţiei, sunt nefondate.
Pe fondul contestaţiei, Curtea a observat că intimata-autoritate contractantă C.N. C.F.C.F.R. SA a procedat la reevaluarea ofertelor şi a emis raportul procedurii comunicat prin adresa din 15 martie 2013 cu încălcarea deciziilor C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535 din 01 august 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3371 din 01 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - Straco şi-a modificat propunerea tehnică prin ataşarea unui nou grafic Gantt la răspunsul din 25 mai 2012, care diferă substanţial faţă de cel depus în ofertă, fiind incidente în cauză prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, precum şi faptul că autoritatea contractantă trebuia să constate neîndeplinirea de către ofertantul câştigător a cerinţei privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul materialului şina, document care trebuia prezentat până la da)ta limită de depunere a ofertelor.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Cum potrivit art. 1200 pct. 4 raportat la art. 1202 alin. (2) C. civ., în relaţia dintre părţi prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrare din partea acestora într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat.
Raportat la cauza de faţă, Curtea a reţinut că toate cele trei părţi din prezentul litigiu au participat şi la procedurile jurisdicţionale anterioare, finalizate prin Deciziile C.N.S.C. nr. 2526/C4/2535/01 august 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 3371 din 01 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi nr. 4641/C4/5130 din 17 decembrie 2012, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 346 din 28 ianuarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în cadrul cărora s-a tranşat caracterul neconform al ofertei prezentate de SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA – S., astfel încât dezlegarea dată acestei probleme de drept prin deciziile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, se impune în prezenta cauză, fără a mai exista posibilitatea de a fi contrazisă.
În ceea ce priveşte apărările formulate de intimate cu privire la atributul suveran şi exclusiv al autorităţii contractante de a evalua ofertele şi a desemna oferta câştigătoare, Curtea a observat că acestea sunt parţial neîntemeiate.
Astfel, fără a nega dreptul exclusiv al autorităţii contractante de a evalua ofertele şi a desemna oferta câştigătoare, Curtea a reţinut că, în egală măsură, aceasta are obligaţia de a respecta dezlegările de fapt şi de drept pe care C.N.S.C. şi instanţele de judecată le-au dat problemelor supuse controlului în cadrul contestaţiilor formulate împotriva rapoartelor anterioare ale procedurii şi de a pune în aplicare dispoziţiile deciziilor acestora, ce se bucură de putere de lucru judecat. în acest context, Curtea a arătat că în cadrul contestaţiilor şi, ulterior, al plângerilor, C.N.S.C. şi instanţele de judecată au atribuţii de verificare a modalităţii în care autoritatea contractantă a realizat evaluarea ofertelor şi a desemnat oferta câştigătoare, având competenţe legale de a stabili dacă aceste etape s-au realizat cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale, în procesul de reevaluare autoritatea contractantă având obligaţia de a da deplină eficienţă aspectelor dezlegate deja în procedurile judiciare.
Cu alte cuvinte, deşi autoritatea contractantă are atribuţii exclusive în procedura de evaluare/reevaluare a ofertelor şi desemnare a ofertei câştigătoare, atribuţiile acesteia nu sunt absolute întrucât, ca orice alt subiect de drept, este supusă respectării dispoziţiilor hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
Prin urmare, autoritatea contractantă CN C.F.C.F.R. SA, în procedura de reevaluare a ofertelor, avea obligaţia de a respecta întocmai dezlegările date anterior de C.N.S.C. şi instanţele de judecată problemelor de drept supuse controlului, respectiv să aibă în vedere că oferta tehnică prezentată de SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - Straco a fost modificată prin ataşarea unui nou grafic Gantt la răspunsul din 25 mai 2012 care diferă substanţial faţă de cel depus în ofertă, precum şi faptul că trebuia să se constate neîndeplinirea de către ofertantul câştigător a cerinţei privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul materialului şină, document care trebuia prezentat până la data limită de depunere a ofertelor, iar pe cale de consecinţă să dea relevanţă dispoziţiilor legale aplicabile, respectiv art. 79 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006.
De asemenea, deşi în cadrul procedurii de reevaluare autoritatea contractantă are posibilitatea de a efectua verificări ample ale ofertelor, inclusiv să solicite ofertanţilor clarificări, Curtea a reţinut că această operaţiune nu poate fi derulată cu încălcarea prevederilor art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006 precum ale art. 171 din acelaşi act normative.
Curtea a înlăturat ca nefondate susţinerile apărătorului intimatei SC A.F.C.C.C. SA - A.B.G. - SC A. SA - S. referitoare la faptul că petenta nu a indicat în cuprinsul contestaţiei adresate C.N.S.C. motive de nelegalitate a raportului procedurii, având în vedere conţinutul contestaţiei înregistrate la C.N.S.C. sub nr. 9468 din 25 martie 2013 din care rezultă că petenta a invocat ca şi motiv de nelegalitate a raportului procedurii comunicat prin adresa din 15 martie 2013 nerespectarea deciziilor emise de C.N.S.C. şi Curtea de Apel Bucureşti, aspect ce ulterior a fost susţinut şi în cadrul plângerii adresate* instanţei de judecată.
Împotriva Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2980/2/2013 a formulat cerere de revizuire A.F.C.C.A.A.S., invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire şi anularea acestei decizii.
Revizuenta a susţinut existenta a două hotărâri definitive potrivnice pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti care au fost date în contextul litigios legat de derularea procedurii de atribuire desfăşurate de C.F.R.
Revizuenta a precizat că cele două decizii nu au fost date în acelaşi proces, fiind vorba despre procese distincte care au vizat admisibilitatea ofertei depusă în cadrul procedurii de atribuire.
A arătat că între cele doua decizii există o contrarietate vădită, întruna reţinându-se că nu există nici un motiv de inadmisibilitate a ofertei, iar în cealaltă că oferta nu îndeplineşte anumite cerinţe.
Prin Decizia nr. 2217/2013 s-a dispus reevaluarea ofertei de la etapa admisibilităţii acesteia, dispoziţie vădit contrară cu Decizia nr. 2760/2012 care confirmă Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012.
Prin urmare, două aspecte privind îndeplinirea de către revizuenta a două cerinţe din Documentaţia de atribuire au primit dezlegări diametral opuse în Decizia nr. 2217/2013 faţă de Decizia nr. 2760/2012, care confirmă cele reţinute în Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012, respectiv durata de execuţie a contractului propusă de A.F.C.C.A.A.S. şi modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul materialului şină.
Cu privire la durata de execuţie a contractului, revizuenta a arătat că în Decizia nr. 2760/2012 şi în Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012 se menţionează în mod expres că durata de execuţie de 30 de luni propusă de A.F.C.C.A.A.S. este cea care trebuie luată în considerare.
Un nou control de legalitate pe aceleaşi aspecte (astfel cum acestea se reţin în Decizia nr. 2217/2013) nu poate avea loc prin raportare la critici ce au primit deja o soluţionare în cadrul Deciziei nr. 2760/2012.
Referitor la modalitatea de îndeplinire a cerinţei privind agrementul tehnic feroviar pentru furnizorul materialului şină, revizuita a susţinut că în Decizia nr. 2760/2012 şi în Decizia C.N.S.C. nr. 1198/2012 nu s-au reţinut neconformităţi cu privire la această cerinţă, în vădită contradicţie cu acest aspect fiind Decizia nr. 2217/2013.
Revizuenta a mai susţinut că autoritatea contractantă este singura în măsură să analizeze ofertele şi să constate caracterul admisibil al acestora şi să aplice criteriul de atribuire relevant în vederea efectuării clasamentului ofertelor declarate admisibile, iar acest aspect este recunoscut de jurisprudenţa relevantă în materie, în acest sens fiind Decizia nr. 493 din 03 martie 2011 şi Decizia nr. 1620 din 12 aprilie 2012 ale Curţii de Apel Bucureşti, Decizia nr. 2445 din 13 septembrie 2011, Decizia nr. 1384/2011 şi Decizia nr. 1933/2011 ale Curţii de Apel Craiova.
Totodată, revizuenta a precizat că în litigiul în care s-a pronunţat Decizia nr. 2217/2013 nu a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat a Deciziei nr. 2760/2012, fiind astfel îndeplinită şi această condiţie de promovare a cererii de revizuire.
Prin întâmpinare, intimata S.B. M.B.H. a invocat excepţia inadmisibilităţii promovării căii de atac a revizuirii, arătând că, raportat la temeiul de drept invocat de petentă, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea este inadmisibilă, în condiţiile în care actul normativ care se aplică în soluţionarea căilor de atac în materie de achiziţii publice este O.U.G. nr. 34/2006.
Pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
De asemenea, intimata CN C.F.C.F.R. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire.
3.Considerentele Înaltei Curţi-Secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţa competentă să soluţioneze calea de atac extraordinară exercitată în baza art. 510 alin. (2) C. proc. civ.
Asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac formulate, respectiv revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
Curtea, în baza art. 246 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., apreciază că revizuirea astfel formulată este admisibilă în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 509 pct. 8 şi art. 510 C. proc. civ., nefiind aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.
Aceste din urmă dispoziţii au fost aplicate pe fond de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu ocazia soluţionării diferitelor contestaţii formulate de părţi în baza O.U.G. nr. 34/2006.
Prezenta cerere de revizuire este admisibilă în raport de obiectul acestuia respectiv fiind formulată împotriva Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2980/2/2003, iar plângerea formulată de petenta S.B. M.B.H. a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 22 aprilie 2013, ulterior datei de 15 februarie 2013.
În raport de data formulării plângerii sunt aplicabile dispoziţiile art. 510 alin. (2) şi art. 513 alin. (1) şi alin. (6) din noul C. proc. civ., fiind de necontestat de autoarea excepţiei că prin ambele hotărâri pronunţate s-a evocat fondul cauzei în sensul dispoziţiilor speciale aplicabile pe fond, respectiv a dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006.
Faptul că actul normativ, care reglementează, pe fond, soluţionarea plângerilor formulate în domeniul achiziţiilor publice, nu prevede calea de atac a revizuirii nu poate determina inadmisibilitatea acestei căi de atac.
În cauză dispoziţiile de procedură speciale se completează cu dispoziţiile N.C.P.C., aplicabile fiind dispoziţiile art. 513 C. proc. civ. în raport de obiectul acţiunii: revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
În raport de aceste motive, Curtea va respinge excepţia invocată, urmând a analiza îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
Analizând cererea de revizuire, Curtea constată următoarele
Conform art. 509 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţă de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.
Dacă s-ar admite cererea de revizuire exercitată pentru motivul prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., ar fi anulată cea de-a doua hotărâre pentru că aceasta a fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri.
Instanţa de revizuire nu face nici o apreciere asupra legalităţii sau temeiniciei soluţiilor date prin cele două decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Potrivit acestui raţionament, Curtea urmează a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., respectiv hotărârile potrivnice să fie pronunţate în aceeaşi pricină, să se poată reţine tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ca elemente ale lucrului judecat.
În raport de aceste precizări, Curtea verificând aceste cerinţe, apreciază pentru următoarele considerente că aceste condiţii nu sunt îndeplinite de prezenta cerere de revizuire.
Astfel prin Decizia civilă nr. 2760 din 28 iunie 2012 (fila 13-38) pronunţată în Dosarul nr. 3901/2/2012, instanţa a respins plângerea formulată de intimata S.B. M.B.H. împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 1198/C4/1009 din 3 mai 2011 în contradictoriu cu revizuenta A.F.C.C.A.A.S. şi intimata-autoritate contractantă CN C.F.C.F.R. SA.
Deci instanţa a menţinut Decizia C.N.S.C. nr. 1198/C4/1009 din 3 mai 2012 şi s-a pronunţat în sensul reevaluării ofertei revizuentei în cadrul procedurii de atribuire în curs.
Ulterior acestei decizii şi anterior pronunţării Deciziei civile nr. 2217/2013, au fost pronunţate în cadrul aceleiaşi proceduri alte două decizii ale C.N.S.C. nr. 2526/C/2535/01 august 2012 şi nr. 4641/C4/5130/17 decembrie 2012 care au fost la rândul lor contestate pronunţându-se decizii diferite de Curtea de Apel Bucureşti, respectiv Decizia civilă nr. 3371 din 1 octombrie 2012 şi Decizia civilă nr. 346 din 18 ianuarie 2013 prin care plângerile revizuentei au fost respinse.
În ceea ce priveşte Decizia nr. 2217 din 23 mai 2013, care formează obiectul prezentei cereri de revizuire, motivată de faptul că ar încălca autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveşte admisibilitatea ofertei revizuentei, apreciate de aceasta ca fiind stabilită prin Decizia civilă nr. 2760/2012, Curtea constată următoarele:
Decizia nr. 2217/23 mai 2013 a fost pronunţată ca urmare a unei succesiuni de decizii C.N.S.C. şi ale unor hotărâri ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în momente diferite ale aceleiaşi proceduri şi avea ca obiect Decizia C.N.S.C. nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013.
Prin Decizia nr. 2217 din 23 mai 2013 s-a anulat Decizia nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013 şi a fost obligată intimata - autoritatea contractantă să reevalueze oferta depusă de revizuentă de la etapa evaluării admisibilităţii acestuia cu respectarea Deciziilor C.N.S.C. din 1 august 2012 şi 17 decembrie 2012 şi a Deciziilor civile nr. 3371 din 1 octombrie 2012 şi nr. 348 din 28 ianuarie 2013 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Deşi în cauză există identitate de părţi, cu calităţi diferite în cauzele soluţionate, în ceea ce priveşte obiectul, celor două dosare principale invocate, este diferit, astfel:
În Dosarul nr. 3901/2/2012 obiectul îl reprezintă Decizia C.N.S.C. din 3 mai 2011, iar în Dosarul nr. 29850/2/2013, obiectul este Decizia C.N.S.C. nr. 1321/C2/1146 din 17 aprilie 2013, ultima decizie fiind pronunţată în succesiunea contestării, în momente diferite, ale diferitelor etape ale aceleiaşi proceduri de atribuire.
Având în vedere deciziile diferite ale C.N.S.C., care au fost supuse analizei instanţei judecătoreşti în cele două dosare invocate, în principal, deci obiect diferit, Curtea apreciază că există şi o cauză juridică diferită, respectiv temeiurile juridice invocate pentru anularea acestor acte administrative a vizat dispoziţii diferite în concret, raportat la succesiunea în timp a procedurii de atribuire şi a modificării situaţiei de fapt prin pronunţarea în cadrul intervalului în litigiu: 28 iunie 2012-23 mai 2013 a mai multor hotărâri judecătoreşti opozabile tuturor părţilor din prezenta cauză.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză elementele autorităţi de lucru judecat - obiect şi cauză diferite în ambele dosare, excepţia autorităţii de lucru judecat nefiind invocată în faţa instanţei care a pronunţat Decizia a cărei revizuire se solicită nr. 2217 din 23 mai 2013.
Această ultimă decizie pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, nu este contradictorie cu Decizia civilă nr. 2760 din 28 iunie 2012 în condiţiile în care problemele de drept dezlegate sunt diferite, în raport de diferitele etape ale procedurii de atribuire.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 513 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Respinge cererea de revizuire a Deciziei nr. 2217 din 23 mai 2013 ă Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. 2980/2/2013, formulată de A.F.C.C.A.A.S., ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7037/2013. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 7215/2013. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
