ICCJ. Decizia nr. 1532/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1532/2014
Dosar nr. 2831/2/2012
Şedinţa publică de la 25 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 04 ianuarie 2012, sub nr. 2831/2/2012, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a chemat în judecată pe pârâta C. (fostă H.) A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate calitatea acesteia de colaborator al Securităţii.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 3 lit. l), art. 2, lit. b), art. 8 lit. a) art. 11 alin. (1), art. 33 alin. (1) ale O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi 293/2008, coroborate cu art. 30, art. 31 alin. (2) şi art. 35 alin. (5), lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum şi pe dispoziţiile art. 112 al C. proc. civ.
Pârâta C. (H.) A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii formulată de reclamantul C.N.S.A.S.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 5671 din 10 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâta C. (fostă H.) A., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de apel a reţinut că activitatea pârâtei este sintetizată de Nota de Constatare nr. DI/537 din 08 martie 2011, întocmită de Direcţia de Investigaţii a C.N.S.A.S.
Sub aspectul situaţiei de fapt s-a reţinut din documentele depuse la dosarul de reţea nr. R 120123 (cotă C.N.S.A.S.), că pârâta, fiind vânzătoare la un chioşc de ziare şi tutun, a fost recrutată, în anul 1984, în scopul supravegherii informative a "zonei C.R." din Bacău.
S-a reţinut că pârâta a semnat un angajament, nedatat, preluând numele conspirativ "Ana", în cuprinsul căruia consimte "să sprijine organele MI cu probleme de competenţa acestora".
Au fost reţinute menţiunile din cuprinsul notei informative de la dosar, respectiv: "Sursa informează: are o cunoştinţă pe nume G.M., care este profesoară de sport (...), care domiciliază pe str. (...). Cea în cauză a întreţinut relaţii de prietenie cu numitul I.M., zis P., fost inginer la I.P.J., Bacău (...), stabilit în S.U.A., oraşul Philadelphia, P. este rudă cu soţia medicului stomatolog L., care a plecat din ţară (...). L. mai are o rudă îndepărtată în Franţa. Cu aceste cunoştinţe, G.M. întreţine relaţii de corespondenţă şi în plus afirmă cu P. îi va trimite valută pentru a-l vizita în S.U.A., doreşte căsătoria cu dânsa, dar ea nu-l iubeşte întrucât este îndrăgostită de numitul C.S., antrenor de scrimă la SC Bacău. C.S. o sfătuieşte pe G.M. să facă vizita solicitată în S.U.A., ca pe urmă să-l cheme şi pe dânsul, astfel cei doi să rămână ilegal în această ţară".
Totodată, s-a reţinut şi cuprinsul notei raport datată 11 octombrie 1984 furnizată verbal de către pârâtă şi consemnată de către ofiţerul de Securitate: "Sursa a informat următoarele: numitul T.N. (...), instrumentist la Filarmonica de stat Bacău, este venit din Botoşani. Scopul venirii sale a fost de a se încadra în actuala Filarmonică pentru a pleca în străinătate, la Botoşani era un simplu profesor şi nu avea cum ieşi din ţară. Sursa afirmă că cel în cauză se pronunţă faţă de colegii de muncă, că tot ce-i românesc nu este bun, altfel se trăieşte în străinătate. (...)."
Potrivit definiţiei cuprins în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, a constatat prima instanţă că din documentele invocate în paragrafele anterioare nu reiese în mod cert întrunirea primei cerinţe, privind furnizarea de către pârâtă organelor de securitate de informaţii privind activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Astfel, sub un prim aspect, Curtea de apel a constatat că singurul înscris semnat de pârâtă din cele menţionate anterior este cel intitulat "angajament", în cuprinsul căruia există consimţământul pârâtei de a sprijini "organele MI cu probleme de competenţa acestora".
Cu privire la cele trei note informative pe baza cărora reclamantul îşi întemeiază constatarea privind calitatea de colaborator al fostei securităţi în ceea ce o priveşte pe pârâtă, s-a observat că aceasta din urmă contestă conţinutul acestora, în sensul că nu corespunde realităţii susţinerea că informaţiile au fost furnizate de pârâtă.
A fost audiată în cauză la cererea pârâtei martora A.V., aceasta confirmând în declaraţia sa susţinerea pârâtei potrivit cu care ofiţerul de securitate ce a întocmit cele trei note informative a preluat informaţiile din cuprinsul acestora din discuţiile pe care le purta în mod neoficial, cu vânzători ai chioşcurilor aflate într-un complex comercial, fiind prezent aproape zilnic în acea zonă şi ulterior le-a prezentat ca fiind informaţii furnizate de pârâtă, în calitate de sursă a organelor de securitate.
A fost avută în vedere Decizia nr. 672/2012 pronunţată de către Curtea Constituţională cu referire la sintagmele "indiferent sub ce formă" şi "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii "conţinute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin care s-a reţinut că relatările verbale pot fi caracterizate prin subiectivism, arbitrariu şi uneori simulare, iar acestea pot genera un conţinut vag, neclar, incert, neverosimil, fictiv şi inutil, astfel, cauzei privind constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, trebuind coroborate cu alte probe.
Astfel, judecătorul fondului a constatat că din punct de vedere probator nu poate fi apreciată ca fiind dovedită condiţia referitoare la furnizarea de informaţii, necesară pentru constatarea calităţii de colaborator al fostei Securităţi.
În fine, s-a apreciat că analizarea îndeplinirii celei de-a doua cerinţe, referitoare la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului ca urmare a acestor informaţii, nu mai este necesară, dată fiind necesitatea ca cele două condiţii la care face referire art. 2 lit. b) din ordonanţă să fie îndeplinite cumulativ.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate a fost criticată hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătându-se că în cazul dedus judecăţii sunt întrunite ambele condiţii cerute de textul de lege vizat pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
S-a susţinut că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale, întrucât a aplicat eronat definiţia legală a noţiunii de colaborator al Securităţii.
După o succintă expunere a situaţiei de fapt şi a conţinutului notei de constatare s-a arătat, în raport de concluziile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 672/2012, că informaţiile consemnate de către ofiţerii Securităţii se coroborează cu cele ale martorei, care a afirmat că intimata s-a întâlnit cu ofiţerul.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimata - pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
Dat fiind caracterul exhaustiv al considerentelor sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea prin care reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat ca în temeiul art. 11(1) cu referire la art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 să se constate calitatea de colaborator al Securităţii în persoana pârâtei C. (H.) A., instanţa de control judiciar nu va mai relua în detaliu situaţia de fapt, susţinerile/apărările părţilor, în preocuparea sa fiind criticile recurentului care impută primei instanţe modul de apreciere al materialului probator pus la dispoziţie de către C.N.S.A.S..
Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (...). Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".
Argumentul central al soluţiei pronunţate a fost acela că din perspectiva textului legal - art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2004 - şi al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 672 din 26 iunie 2012 care a constatat că sintagmele "indiferent sub ce formă" şi "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii din cuprinsul normei legale precizate sunt neconstituţionale, câtă vreme înscrisurile depuse de reclamant la dosar nu se coroborează cu nicio altă probă care să emane de la pârât sau de la o terţă parte, neputându-se concluziona, dincolo de orice dubiu rezonabil, că pârâta a fost colaborator al Securităţii aşa cum susţine autoritatea reclamantă.
Deşi însuşi recurentul citează parte din considerentele Deciziei nr. 672/2012 a Curţii Constituţionale, recunoscând caracterul obligatoriu al acestora, dă acestor considerente o interpretare pe care Curtea nu o poate primi.
În decizia Curţii Constituţionale se constată că: "(...) pentru a da eficienţă dreptului la un proces echitabil, şi implicit dreptului la apărare, relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, nu pot fi administrate şi apreciate, individual, ca probe unice, cu alte cuvinte, asemenea documente nu pot avea forţă probantă luate izolat şi, ca atare, nu pot servi ca temei al admiterii acţiunii în constatare, decât dacă, pe calea unei atente şi complete analize, sunt coroborate cu datele sau informaţiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă".
Recurentul C.N.S.A.S. consideră că informaţiile cuprinse consemnările ofiţerilor de Securitate se coroborează cu declaraţia martorei A.V., în sensul că parata i-ar fi relatat acesteia că s-a întâlnit cu ofiţerul de securitate.
Or, relatarea despre această întâlnire nu face în niciun fel dovada conţinutului informaţiilor presupus furnizate, în raport de abordarea extrem de clară a autorităţii de jurisdicţie constituţională din Decizia nr. 672/2012 în care se subliniază că "prin sintagmele legale în discuţie se aduce atingere unui element esenţial al procesului echitabil şi anume principiul egalităţii armelor", precum şi "dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie".
Or, prin susţinerile sale, recurentul C.N.S.A.S. insistă asupra caracterului unilateral al probatoriului compus exclusiv din note şi rapoarte ale ofiţerilor de Securitate, nesocotind astfel principiul egalităţii armelor care semnifică tratarea egală a părţilor pe toată durata desfăşurării procedurii în faţa unei instanţe.
În speţă, în absenţa unor materiale olografe provenind de la pârâtă, în mod judicios judecătorul fondului a reţinut că nu se poate face aplicaţia art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 în privinţa acesteia, acţiunea în constatare formulată în baza art. 11(1) din ordonanţă de către C.N.S.A.S. sprijinindu-se numai pe înscrisuri ce provin exclusiv de la lucrători ai fostei Securităţi.
Ca urmare, constată instanţa de recurs că o analiză a conţinutului documentelor depuse de C.N.S.A.S. - înscrisuri ale lucrătorilor Securităţii - nu este utilă.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 5671 din 10 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1528/2014. Contencios. Contract administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 1556/2014. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
