ICCJ. Decizia nr. 1518/2014. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1518/2014
Dosar nr. 1729/36/2010
Şedinţa publică de la 25 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 1729/36/2010, reclamanta B.J.D. a chemat în judecată Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, solicitând anularea în parte a deciziei Inspectoratului Şcolar Judeţean prin care au fost stabilite cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit, prin completarea acesteia şi includerea reclamantei pe lista candidaţilor validaţi, precum şi anularea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4595 din 28 iulie 2010 prin care s-au acordat gradaţiile de merit 2010-2015 pentru ISJ Constanţa, prin completarea acestuia şi acordarea reclamantei a gradaţiei de merit.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a participat la concursul organizat pentru acordarea gradaţiei de merit 2010-2015, fiind declarată admisă.
Reclamanta a contestat modul în care s-a derulat procesul de acordare a gradaţiilor de merit pentru intervalul 2010-2015 la nivelul Judeţului Constanţa, acesta fiind viciat prin neaplicarea corectă a procedurii stabilită conform Metodologiei anexe a Ordinului MECI nr. 6054 din 04 decembrie 2009.
Ambele pârâte au depus întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei calităţii lor procesuale pasive.
La solicitarea instanţei reclamanta a depus precizări în ceea ce priveşte primul capăt al acţiunii, arătând că solicită modificarea în parte a actului administrativ prin care Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a stabilit cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit 2010-2015, în sensul includerii reclamantei pe lista candidaţilor validaţi în vederea acordării gradaţiei de merit 2010-2015, respectiv procesul verbal al şedinţei din 02 august 2010 care conţine manifestarea unilaterală de voinţă cu efect obligatoriu, chiar dacă nu există un înscris intitulat "decizie".
Instanţa a invocat excepţia necompetenţei sale materiale, excepţie admisă potrivit Sentinţei civile nr. 44 din 10 februarie 2011, cauza fiind declinată către Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a invocat excepţia lipsei de interes a acţiunii întrucât reclamanta a devenit beneficiara gradaţiei de merit pentru perioada 2011-2016.
Prin Încheierea din 21 iunie 2011 Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ - a apreciat că speţa este de competenţa secţiei civile a Tribunalului, considerând că actul atacat este de natură civilă.
Prin Sentinţa civilă nr. 4172 din 16 august 2011, Tribunalul Constanţa, secţia civilă, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ.
Conflictul negativ de competenţă a fost soluţionat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 278 din 26 ianuarie 2012 prin care s-a stabilit competenţa Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ.
Cererea a fost reînregistrară pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 25 aprilie 2012.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 460/CA din 11 octombrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de către reclamanta B.J.D. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, ca nefondată.
Analizând potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ. cu prioritate excepţiile invocate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către ambii pârâţi a fost respinsă în raport de regula potrivit cu care calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii.
S-a reţinut că reclamanta a atacat Hotărârea consiliului de administraţie al Inspectoratului Şcolar judeţean Constanţa din data de 02 august 2010 prin care s-a aprobat lista finală pentru acordarea gradaţiei de merit.
De asemenea s-a reţinut că a fost contestat şi Ordinul nr. 4595 din 28 iulie 2010 emis de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin care s-a aprobat lista candidaţilor admişi.
Excepţia lipsei de interes a fost respinsă întrucât reclamanta a fost lipsită de gradaţie (şi de salariul corespunzător) în anul 2010 ca urmare a înlăturării sale de pe lista beneficiarilor gradaţiei în perioada 2010-2015.
Pe fondul cauzei s-a reţinut procedura de acordare a gradaţiei de merit prevăzută în ordinul 6054/2009 privind Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar.
S-a reţinut că reclamanta a participat la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit pentru disciplina "franceză" pentru perioada 2010-2015.
A constatat prima instanţă că iniţial s-a apreciat că numărul de posturi existent pentru judeţul şi municipiul Constanţa în anul şcolar 2009-2010 era de 8609 şi folosindu-se Metodologia aprobată prin OMECI nr. 6054 din 04 decembrie 2009 s-a constatat că numărul gradaţiilor de merit este de 308, disciplinei "franceză" care o viza pe reclamantă revenindu-i 7 gradaţii, aceasta fiind declarată admisă.
Ulterior, constatându-se că numărul de posturi era de 8264,25 şi nu de 8609, s-a recalculat numărul de gradaţii de merit, acestea fiind reduse de la 308 la 252, disciplinei "franceză" revenindu-i 4 gradaţii.
Întrucât reclamanta era pe poziţia 5, nu s-a mai încadrat între candidaţii admişi.
A constatat Curtea de apel că reclamanta nu contestă în speţă numărul de 252 de gradaţii de merit acordate pentru perioada 2010-2015 ci doar numărul de 4 gradaţii de merit acordate disciplinei "franceză", apreciind că, raportat la cele 252 de gradaţii, aplicându-se corect Metodologia în vigoare, disciplinei "franceză" îi reveneau un număr de 8 gradaţii de merit.
A reţinut judecătorul fondului că în cauză a fost aplicabil OMECI nr. 6054 din 04 decembrie 2009 şi nu OMECTS nr. 5617/2010 care a intrat în vigoare în noiembrie 2010, însă că din punctul de vedere al calculului numărului de gradaţii de merit pe discipline dispoziţiile din cele două Ordine sunt identice, respectiv art. 10 pct. 9 lit. a) şi b).
S-a arătat în sentinţa atacată că în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean Constanţa au avut loc schimbări la nivel de conducere, iar metodologia aplicată a fost verificată ulterior de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru emiterea ordinului ministrului, în acest sens fiind emis Ordinul 4595 din 28 iulie 2010, fiind certificată astfel respectarea legislaţiei în vigoare.
Mai mult, s-a reţinut că la solicitarea instanţei - în anul 2012 - Inspectoratul şcolar judeţean Constanţa a aplicat Metodologia impusă pentru acordarea gradaţiilor de merit în perioada 2010-2015, iar pentru disciplina "franceză" au rezultat un număr de 4 gradaţii de merit.
Având în vedere că în speţă nu s-a dovedit nerespectarea Metodologiei aprobată prin OMECI nr. 6054 din 04 decembrie 2009 referitoare la Criteriile de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar în condiţiile în care prin aplicarea corectă a acestei Metodologii au rezultat tot 4 gradaţii de merit pentru disciplina "franceză".
S-a apreciat că au fost respectate criteriile impuse pentru stabilirea gradaţiilor de merit pe discipline, fapt confirmat şi de către Minister care a făcut propriile verificări şi a emis Ordinul 4595 din 28 iulie 2010, astfel că, în condiţiile în care folosindu-se Metodologia rezultatele au coincis nu se poate dovedi nerespectarea Metodologiei.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta B.J.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, a arătat, în esenţă, că din răspunsul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanta primit la data de 26 octombrie 2010 a reieşit că s-a practicat un sistem aleatoriu, străin de orice algoritm şi că lista finală conţinând numărul de 252 de candidaţi aprobaţi pentru gradaţia de merit nu a fost validată în Consiliul de Administraţie, aspecte neavute în vedere de instanţa fondului.
S-a arătat că ISJ Constanţa a procedat la validarea numărului de 252 de gradaţii de merit în Consiliul de Administraţie în data de 2 august 2010 iar ordinul ministrului 4595/2010 a fost emis la data de 28 iulie 2010, anterior trimiterii listei.
A susţinut recurenta reclamantă că la operarea reducerii numărului de gradaţii de la 308 la 252 nu s-a respectat niciun criteriu, sarcina probei aparţinând autorităţii.
S-a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul anulării deciziei ISJ Constanţa şi a Ordinului MECTS nr. 4595 din 28 iulie 2010.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând cauza prin prisma motivelor formulate de recurenta - reclamantă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, soluţia pronunţată de instanţa de fond fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a legii în raport cu situaţia de fapt supusă analizei.
Fără a mai relua argumentele de fapt şi de drept care au fundamentat convingerea primei instanţe, expuse pe larg în istoricul prezentei decizii şi pe care instanţa de control judiciar le împărtăşeşte, după propria evaluare a elementelor în litigiu şi cu referire punctuală la criticile formulate în recurs, Înalta Curte reţine următoarele:
Legea nr. 554/2004 pune la îndemâna subiectelor de drept privat o acţiune în contencios subiectiv, configurată în principal prin prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1) şi (11), potrivit cărora anularea unui act administrativ, ca sancţiune juridică, poate fi aplicată dacă este îndeplinită dubla condiţie ca actul să fie contrar legii (normelor cu forţă juridică superioară) şi să aibă efecte vătămătoare asupra drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantului.
În fapt, prin cererea adresată instanţei de contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta B.J.D. a solicitat modificarea în parte a procesului verbal al şedinţei din 2 august 2010 prin care Inspectoratul Şcolar judeţean Constanţa a stabilit cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit 2010-2015 în sensul includerii reclamantei pe lista candidaţilor validaţi în vederea acordării gradaţiei de merit 2010-2015 şi anularea în parte a Ordinului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4595 din 28 iulie 2010 prin care s-au acordat gradaţiile de merit 2010-2015 pentru ISJ Constanţa, prin completarea acestuia şi acordarea reclamantei a gradaţiei de merit.
Reclamanta a participat la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit 2010-2015, specialitatea "franceză" şi, deşi iniţial a primit calificativul admis, s-a constatat ulterior că numărul corect de posturi era de 8264,25 şi nu de 8609, iar recalculându-se numărul de gradaţii de merit, acestea au fost reduse de la 308 la 252, revenind 4 gradaţii pentru disciplina "franceză".
În drept, repartizarea celor 252 de gradaţii s-a făcut conform dispoziţiilor OMECI nr. 6054/2009 art. 10 pct. 9 lit a): Criteriile pentru stabilirea ponderii pe diferite specialităţi/funcţii de conducere din unităţile de învăţământ, precum şi hotărârea asupra rezultatului concursului (punctaj minim) se aprobă în comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar.
Cadrele didactice care în perioada 1 septembrie 2005 - 31 august 2009 au îndeplinit şi funcţii de conducere vor participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal de conducere, fie ca personal didactic, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. În această situaţie evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului.
Cadrele didactice încadrate pe două sau mai multe specializări pe perioada evaluării pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit la oricare dintre discipline, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfăşurat activitate metodică şi ştiinţifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate.
şi lit. b): Hotărârea asupra rezultatului concursului, precum şi ponderea pe diferite specialităţi/funcţii de conducere din unităţile de învăţământ aparţin inspectorului şcolar general, în baza listei întocmite în ordinea descrescătoare a punctajului pe posturi şi discipline, care a fost aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, cu condiţia respectării proporţiei numărului de locuri pe discipline/domenii de activitate/funcţii de conducere din unităţi de învăţământ. Ponderea pe categorii de personal (didactic de predare, funcţii de conducere şi didactic auxiliar), precum şi pe discipline de învăţământ/categorii de funcţii didactice auxiliare se calculează raportat la numărul total de gradaţii conform art. 2 alin. (2) şi se repartizează proporţional cu numărul de posturi/catedre normate pe fiecare disciplină de învăţământ/categorie de funcţii didactice auxiliare, ocupate cu personal calificat".
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că principala critică a reclamantei constă în împrejurarea că repartizarea pe discipline a gradaţiilor de merit s-a făcut aleatoriu, cu referire expresă la numărul de gradaţii alocate specializării "franceză".
În sprijinul acestei afirmaţii, reclamanta invocă un răspuns al I.S.J. Constanţa nr. 1576 din 22 octombrie 2010 prin care i s-a comunicat faptul că reducerea numărul de gradaţii de la 308 la 252 nu a respectat niciun algoritm.
Înalta Curte constată că este neîntemeiată susţinerea recurentei - reclamante în sensul că sarcina probei revine pârâţilor, reclamanta fiind cea care trebuie să prezinte şi să propună probe a căror administrare să conducă la răsturnarea prezumţiei de legalitate şi de veridicitate a actului administrativ contestat.
În acest sens, se reţine că recurenta - reclamantă apreciază ea însăşi ca fiind "evidentă" eroarea cu privire la faptul că numărul de gradaţii acordate la nivelul judeţului Constanţa a fost calculat greşit iniţial.
Astfel cum rezultă din adresele depuse la dosar, urmare a acestei erori, din listele afişate în datele de 13.05 şi 25 mai 2010 validate în CA în data de 25 mai 2010 au fost eliminaţi conform adresei MECTS nr. 35686 din data de 29 iulie 2010 un număr de 56 de candidaţi pe criteriul punctajului cel mai mic evaluat pe fiecare disciplină şi proporţional cu numărul de posturi al disciplinei.
Prin Adresa nr. 1872A din 29 iulie 2010 s-a comunicat Ministerului corectarea numărului de gradaţii de merit, iar prin adresa nr. 1872A din 2 august 2010 s-a comunicat anexa cuprinzând tabelul nominal cu personalul didactic revizuit şi aprobat de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Constanţa.
În acord cu soluţia primei instanţe, Înalta Curte apreciază, în raport de probatorul administrat în cauză, adresele comisiei de verificare a procedurilor, interogatoriul pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, că în urma aplicării metodologiei au rezultat 4 gradaţii de merit pentru disciplina "franceză".
Totodată, se reţine că la aceeaşi concluzie a ajuns şi Comisia de verificare a procedurilor prin care au fost stabilite cadrele didactice care vor beneficia de gradaţie de merit începând cu 1 septembrie 2010, care a analizat modul în care a fost revizuită lista cu cadrele didactice beneficiare a gradaţiei de merit.
Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine susţinerea recurentei în sensul că răspunsul invocat în apărare reprezintă o "recunoaştere" din partea autorităţii, acest act neproducând efecte juridice în sensul revocării actelor anterioare.
Ţinând cont de marja de apreciere a autorităţii publice, în situaţia în care nu au fost identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, se apreciază că o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.
Analizând conţinutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că actele emise în derularea procedurii de concurs respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora au fost emise, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.J.D. împotriva Sentinţei nr. 460/CA din 11 octombrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1513/2014. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1528/2014. Contencios. Contract administrativ.... → |
|---|
