ICCJ. Decizia nr. 2305/2014. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2305/2014
Dosar nr. 41/32/2013
Şedinţa publică de la 16 mai 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta Agenţia Naţională pentru Romi a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Teritorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Regiunea Nord-Est anularea măsurile dispuse prin Procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare nr. 3748 din 24 aprilie 2012, Nota de debit nr. 50 din 25 aprilie 2012 şi Decizia nr. 161 din 25 iunie 2012 emise de pârât.
Prin încheierea din 05 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a scos cauza de pe rol şi a înaintat-o Curţii de Apel Bacău, unde a fost înregistrată sub nr. 41/32/2013.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin Sentinţa nr. 61 din 22 martie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.
În considerentele sentinţei, curtea de apel a reţinut că actele administrative contestate au fost încheiate în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 pentru prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute de obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, procesele-verbale şi notele de constatare constituind, conform art. 42 alin. (3) din actul normativ indicat, titlu de creanţă pentru creanţele bugetare stabilite, astfel că, în raport de cuantumul creanţei bugetare stabilite, respectiv 10.378,47 lei, competenţa de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Neamţ, creanţele bugetare stabilite prin actele contestate încadrându-se şi constituind contribuţii în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
2.2. Prin Sentinţa nr. 139 din 27 martie 2014, Tribunalul Neamţ, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Tribunalul a reţinut că nota de debit şi nota justificativă se supun O.U.G. nr. 66/2011 care se completează doar în anumite privinţe cu prevederile Codului de procedură fiscală.
Actele administrative atacate în cauză nu au natura unor acte de natură fiscală şi nu privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Ceea ce s-a stabilit în sarcina reclamantei prin procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare şi prin nota de debit, reprezintă drepturi salariale necuvenit plătite unor experţi la proiect.
Aceste sume reprezintă valoarea brută a salariilor din contractele de muncă defectuos încheiate. Faptul că în cuprinsul acestor salarii brute se includ şi impozitul pe venit şi contribuţiile obligatorii virate la bugetul de stat, nu face ca salariile în totalitatea lor să devină creanţe de natură fiscală.
Prin urmare, nefiind un litigiu care să privească taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, pentru determinarea competenţei materiale nu este aplicabil criteriul valoric prevăzut la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Fiind atacate acte administrative de drept comun şi nu acte administrativ fiscale, competenţa materială se determină după rangul autorităţii emitente a actului.
În speţă, actele atacate sunt emise de către Organismul Intermediar Regional POS DRU Regiunea Nord-Est în calitate de mandatar al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, autoritate publică centrală, competenţa soluţionării cauzei revenind astfel Curţii de Apel Bacău.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 22 alin. (3) şi 5 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
În cauză, obiectul acţiunii îl formează un litigiu privind actele administrative emise şi creanţa bugetară stabilită în condiţiile prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/ sau a fondurilor naţionale aferente.
Creanţa bugetară a fost stabilită în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 şi O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 10.378,47 lei fiind considerată cheltuială neeligibilă.
În mod evident, actele administrative contestate ce înscriu în categoria actelor administrative fiscale ce privesc contribuţii bugetare, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Având în vedere că în materie fiscală competenţa instanţei de contencios administrativ se determină în funcţie de criteriul valoric şi nu în funcţie de rangul autorităţii emitente, potrivit regulilor de competenţă prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la data formulării acţiunii, valoarea sumei contestate de 10.378,47 lei, situată sub pragul valoric de până la 500.000 lei, va atrage competenţa materială în primă instanţă a tribunalului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., art. 10 alin. (1) teza I şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Naţională pentru Romi în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Est şi chematul în garanţie Curtea de Conturi a României - Autoritatea de Audit, în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2014.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 2183/2014. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2415/2014. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
