ICCJ. Decizia nr. 480/2014. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 480/2014
Dosar nr. 3047/2/2012
Şedinţa publică de la 4 februarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 3648 din 30 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Universitatea din Bucureşti în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T.S.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanţă a apreciat, în esenţă, că nu se poate reţine în sarcina pârâtului un refuz nejustificat de eliberare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru reclamanta Universitatea Bucureşti, în condiţiile în care existenţa şi întinderea dreptului de proprietate asupra spaţiului situat în imobilul din Bucureşti, sector 2 formează obiectul unui litigiu civil aflat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti - Dosar nr. 8038/299/2008, dreptul de proprietate fiind disputat între Universitatea Bucureşti (intervenientă) şi U.M.F. C.D. (reclamantă).
Împotriva sentinţei nr. 3648 din 30 mai 2012 a declarat recurs reclamanta Universitatea din Bucureşti, solicitând modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii, cu obligarea, în consecinţă, a pârâtului M . E . N . la emiterea, în favoarea reclamantei, a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra spaţiului Facultăţii de Geologie din imobilul situat în Bucureşti, sector 2.
În motivarea cererii de recurs s-a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a făcut o interpretare şi aplicare greşită a legii, în condiţiile în care din interpretarea sistematică a prevederilor Decretului nr. 702/1973, ale Ordinului M . E .I. din 17 septembrie 1975 şi a actelor ulterioare încheiate între Universitatea din Bucureşti şi U.M.F. C . D . rezultă fără de putinţă de tăgadă că spaţiul aferent Facultăţii de Geologie Tehnică - în suprafaţă de 2 .000 mp, situat în, sector 2, aparţine Universităţii din Bucureşti, existenţa litigiilor invocate de pârât şi reţinute de instanţa de fond fiind lipsită de relevanţă.
Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului formulat constată faptul că recurenta-reclamantă Universitatea din Bucureşti a depus, pentru termenul stabilit în vederea soluţionării cauzei, din data de 4 februarie 2014, cerere de renunţare la judecată.
Faţă de această cerere şi în raport de dispoziţiile art. 246 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunţa oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă, şi având în vedere dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de cererea de renunţare la judecată formulată de către recurentă .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Ia act de renunţarea reclamantei Universitatea din Bucureşti la judecarea recursului formulat împotriva sentinţei civile nr. 3648 din 30 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 478/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 481/2014. Contencios. Contestaţie act... → |
---|