ICCJ. Decizia nr. 1238/2015. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1238/2015
Dosar nr. 3436/299/2015
Şedinţa din camera de consiliu de la 18 martie 2015
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, la data de 6 noiembrie 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România prin Direcţia de Drumuri şi Poduri Constanţa a solicitat învestirea cu formulă executorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei din 22 februarie 2012 necontestat.
Judecătoria Constanţa, prin încheierea nr. 26334 din 26 noiembrie 2014, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a dispus declinarea competenţei cererii de învestire cu formulă executorie în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, reţinând că sediul creditorului se află în circumscripţia acestei instanţe.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 1347 din 28 ianuarie 2015, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, reţinând că C.N.A.D.N.R. a înţeles să introducă acţiunea la instanţa în circumscripţia căreia îşi are domiciliul debitorul, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Astfel, constatând ivit conflict negativ de competenţă, în baza art. 135 alin. (1) raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte constată că obiectul litigiului dedus judecăţii îl constituie învestirea cu formulă executorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei din 22 februarie 2012 prin care T.S.P. a fost sancţionat cu amendă contravenţională în temeiul art. 8 alin. (1), (2) şi (3) din O.G. nr. 15/2002, pentru că a circulat cu vehiculul categoria A, pe A2 Km144+100m, fără a deţine rovinietă valabilă.
Potrivit art. 6401 alin. (2) C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 138/2014 la 19 octombrie 2014, „Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va putea depune cererea de învestire şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul său ales.”
Astfel, din moment ce competenţa teritorială este alternativă, în mod corect a reţinut Judecătoria sectorului 1 Bucureşti că cererea de învestire cu formulă executorie putea fi introdusă ori la sediul creditorului, ori la sediul debitorului, fiind evident că alegerea Judecătoriei Constanţa s-a realizat în raport cu domiciliul debitorului T.S.P. Domiciliul debitorului, de altfel, reiese chiar din procesul-verbal a cărui învestire cu formulă executorie se solicită (dosar Judecătorie Constanţa).
De asemenea, după sesizarea unei instanțe competente reclamantului nu-i mai este permis să sesizeze o alta dintre instanţele competente, conform principiului electa una via non datur recursus ad alteram (o dată aleasă o cale nu este permis a recurge la alta).
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte în favoarea Judecătoriei Constanţa competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect acţiunea formulată de creditoarea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România prin Direcţia de Drumuri şi Poduri Constanţa în contradictoriu cu debitorul T.S.P.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1237/2015. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 124/2015. Contencios. Conflict de... → |
|---|
