Actiune in anulare act administrativ. Decizia 188/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.188/CA/2008 -
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Florica Vîrtop JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
JUDECĂTOR 3: Ioana Dina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamanta domiciliat în O,-, Județ B, Cod poștal -, în contradictoriu cu intimata pârâtăDirecția Generală a Finanțelor Publicecu sediul în O, str.- nr.2 B, județ B, Cod poștal -, împotriva sentinței nr.523 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimata pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice B prin consilier juridic în baza delegației nr.67/22.05.2008 emisă de intimată, lipsă fiind recurenta reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Instanța, invocă din oficiu excepția nulității recursului declarat în cauză de către recurentă și acordă cuvântul asupra excepției.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită constatarea nulității recursului ca nemotivat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.523 din 5.12.2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Directia Generala a Finantelor Publice B, împotriva deciziei de suspendare a raportului de serviciu nr.92 din 9 martie 2007.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
de părțile litigante, reclamanta este funcționar public în cadrul serviciul inspecție fiscală persoane juridice 2 din cadrul O, din structura pârâtei, deținând funcția de consilier superior clasa I treapta 2.
Prin rechizitoriul din 23.02.2007, emis în dosarul 5908/P/2006 (filele 17-60), Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeaa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, alături de alți inculpați, și a reclamantei pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută și pedepsită de art.26 penal raportat la art.13 din Legea 87/1994, constând în aceea că a pus la dispoziția administratoarei SC SA, jud. B, mai multe documente tipizate în alb (filele 51 și 58).
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeaa adus la cunoștința pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice B punerea în mișcare a acțiunii și trimiterea în judecată a funcționarului său - prin adresa sa din 23.02.2007, emisă în dosar 5908/P/2006, înregistrată la pârâtă sub nr.28848 la data de 8.03.2007 (fila 16).
Potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Legea 188/1999 republicată și modificată prin Legea 251/2006 - devenit după republicarea legii în Of. 365 din 29.05.2007 - art.86 alin.2 - în cazul în care funcționarul public este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art.50 lit.h - devenit după republicarea din 29.05.2007 - art.54 lit.h - persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține.
Conform prevederilor art.50 lit.h din Legea 188/1999 - devenit după republicarea acesteia în Of. 365/29.05.2007 - art.54 lit.h - poate ocupa o funcție publică persoana care nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice.
Cum, este neîndoielnic că reclamanta a fost trimisă în judecată, în calitate de inculpată, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziunea fiscală, complicitatea presupune întotdeauna intenție și aceasta ar avea legătură cu serviciul și ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice; dispozițiile art.74 alin.2 și art.50 lit.h - devenite art.86 al.2 și 54 lit.h din Legea 188/1999 republicată - nu au fost declarate neconstituționale, raportat la caracterul imperativ al normei din art.74 al.2 din lege, care utilizează alocuțiunea "va dispune suspendarea" - s-a constatat că decizia nr.92 din 9.03.2007 - prin care s-a dispus suspendarea raportului de serviciu al reclamantei cu data de 12.03.2007 - este legală și justificată și că prin aceasta reclamantei nu i s-a nesocotit vreun drept garantat de lege, câtă vreme în cauză era vorba de o măsură administrativă temporară până la finalizarea procesului penal, care nu afectează însăși existența raportului de serviciu și nici a calității de funcționar public a reclamantei.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs recurenta, arătând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, motivele declarării recursului urmând a fi formulate ulterior.
În ședința publică din 22.05.2008 instanța a pus în discuția părților excepția nulității recursului declarat în cauză de către recurentă.
Asupra excepției invocate, instanța reține că potrivit prev. art.306 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor de ordine publică, motive ce pot fi invocate și din oficiu.
Prevederile art.303 alin.1 și 2 Cod procedură civilă arată că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se de la comunicarea hotărârii.
În speță, hotărârea recurată s-a comunicat recurentei la data de 7.01.2008, dată de la care a început să curgă atât termenul de recurs cât și cel de motivare a căii de atac, recurenta declarând recurs împotriva hotărârii la data de 22.01.2008 fără însă ca cererea de recurs să cuprindă motivele de fapt și de drept ce au dus la declararea căii de atac. Nici după data declarării recursului recurenta nu a depus la dosarul cauzei memoriul cuprinzând motivele recursului declarat, recurenta neînfățișându-se nici la primul termen de judecată a recursului fixat în cauză.
În consecință, deoarece recurenta nu a înțeles să-și motiveze recursul declarat în cauză și nici nu s-au identificat motive de ordine publică, instanța de recurs urmează ca în baza prev. art.306, 312 Cod procedură civilă să constate nulitatea recursului declarat în cauză cu menținerea în totalitate a sentinței recurate.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece acestea nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Constată nulitatearecursului declarat de recurenta reclamantă domiciliat în O,-, Județ B, Cod poștal -, în contradictoriu cu intimata pârâtăDirecția Generală a Finanțelor Publicecu sediul în O, str.- nr.2 B, județ B, Cod poștal -, împotriva sentinței nr.523 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.05.2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 26.05.2008
Jud.fond Sidic /
Dact.
2 exemplare/ 29 mai 2008
Președinte:Florica VîrtopJudecători:Florica Vîrtop, Ovidiu Blaga, Ioana Dina
