Acțiune în constatare. Sentința 591/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.591
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ, având ca obiect acțiune în constatare nulitate act administrativ.
La data de 09.11.2009 prin fax, și ulterior la data de 10.11.2009 prin poștă se înregistrează din partea reclamantei concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04 noiembrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 11.08.2009 sub nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică a solicitat instanței constatarea nulității absolute a actului administrativ emis la 23.04.2009 vizând desființarea funcției de director executiv adjunct deținută; încetarea raporturilor de serviciu și în subsidiar anularea actului menționat, a adresei nr.4214 din 16.06.2009 emisă de pârât ca răspuns la plângerea prealabilă formulată, obligarea pârâtului la reintegrarea în funcția deținută din data de 23.05.2009 în cadrul Direcției Județene de Statistică M; obligarea pârâtului la plata despăgubirii legale cu salariile indexate, majorate și recalculate precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 23.04.2009 și până la reintegrare; obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 euro reprezentând prejudiciu moral suferit ca urmare a efectelor produse de actul administrativ atacat, precum și la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere.
În susținerea celor solicitate reclamanta arată că numirea sau destituirea unui funcționar potrivit dispozițiilor art.99 din Legea nr.188/1999 se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală. Ori eliberarea sa din funcție a fost dispusă de o persoană care nu avea competență și atribuțiile cerute de lege. În acest context arată reclamanta actul este lovit de nulitate prin prisma lipsei consimțământului valabil exprimat al Președintelui Institutului Național de Statistică - întrucât așa cum reiese din controlul acesteia - nu a fost semnat de către conducătorul instituției emitente respectiv nu a consimțit la emiterea unui astfel de act, situație în care actul atacat este lipsit de orice forță juridică de consecințele pentru care a fost întocmit fiind încheiat cu nesocotirea unei condiții esențiale a cărei lipsă atrage nulitatea absolută. Practica și doctrina arată reclamanta a statuat că materializarea consimțământului se concretizează în semnătura aplicată pe actul juridic expresie a voinței liber exprimate și factor determinat în împlinirea cerinței de realizare ad probationem a înscrisului - Înalta Curte de Casație și Justiție - secția Comercială decizia nr.1164/20.03.2008 nepublicată.
Totodată arată reclamanta actul atacat nu cuprinde în conținutul său elementele privind calitatea și funcția deținută de reclamantă în cadrul Direcției județene de Statistică M și de asemenea nu dispune desființarea funcției fără a se emite o decizie privind încetarea raportului de serviciu prin eliberarea din funcția publică de conducere la data expirării termenului de preaviz însă potrivit Legii nr.188/1999 și a dispozițiilor Codului muncii se impunea ca actul să cuprindă motivele care au determinat desființarea postului, eliberarea din funcție, termenul în care să poată fi contestat și instanța judecătorească competentă.
De asemenea arată reclamanta actul administrativ nu cuprinde evidențierea locului de muncă (funcția deținută) desființat efectiv ca o consecință a unei cauze reale și serioase. Lipsa mențiunilor privitoare la calea de atac și termen determină ineficacitatea actului administrativ în sensul nulității absolute în acest sens fiind și poziția exprimată de Curtea Constituțională prin decizia nr.506/2005 publicată în Monitorul oficial nr.982/4.11.2005. Ca atare arată reclamanta actul nu poate fi verificat sub aspectul cerințelor impuse de actele normative menționate întrucât nu are o motivare în fapt și nu cuprinde elementele indicate ceea ce duce la încălcarea art.20, art.44 din Constituție, art.6 pct.1 din Pactul Internațional, art.1 paragraf 1 din Planul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor omului și Libertăților Fundamentare.
Tot astfel, arată reclamanta actul normativ invocat de pârâtă OUG nr.37/2009 se referă la servicii deconcentrate iar direcția nu constituie un atare serviciu. Dimpotrivă în condițiile în care s-ar considera că direcția este un atare serviciu, actul prin care se desființează funcția de director executiv este nelegal fiind nesocotite dispozițiile art.100 din Legea nr.188/1999 referitoare la reducerea justificării a unui post de către o instituție și legala înființare a unui post similar de natura celui desființat în termen de 1 an de la desființarea postului și cele ale art.97 lit.e și art.99 din același act normativ. Cât timp desființarea postului nu se justifică din perspectiva faptului că atribuțiile aferente specifice postului nu se modifică în proporție de peste 50% și nici nu au fost modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv referitor la studii condițiile cerute de normele arătate sunt încălcate. Dispozițiile OUG nr.37/2009 nu stabilesc alte atribuții sau responsabilități pentru funcția nouă respectiv director coordonator adjunct fiind tot o funcție prin care se exercită prerogativele de putere publică întrucât acesta exercită același prerogative prevăzute de art.2 alin.3 din Legea nr.188/1999 și de asemenea cerințele prevăzute de OUG nr.37/2009 pentru funcția pe care a deținut-o sunt aceleași cu cele prevăzute de art.54 din Legea nr.188/1999 pentru ocuparea funcției concluzionând arată recurenta că actul din perspectiva celor arătate este nelegal, este de natură a-i afecta grav dreptul la muncă, fiind să producă un important prejudiciu material și moral respectiv prin încetarea raportului de serviciu încalcă dreptul la salariu, la condiții rezonabile de viață și la imagine și prestigiu profesional.
Răspunzând celor invocate, prin întâmpinare pârâtul Institutul Național de Statistică a invocat excepția anulării ca netimbrate a cererii în condițiile în care nu a fost îndeplinită obligația plății taxei judiciare în raport cu dispozițiile art.17 alin.2 din Legea nr.554/2004 și art.13 din Legea nr.146/1997; excepția inadmisibilității dat fiind că: actul emis este de fapt preavizul emis în condițiile OUG nr.37/2009 - act normativ ce prevede desființarea funcției; efectele acestuia au încetat la 22.05.2009 și ca atare cererea este lipsită de obiect acest preaviz nu este un act administrativ ci precede Ordinul 343/2009 prin care reclamanta este numită în funcția de consilier superior treapta
Pe fond arată pârâta cererea este nefondată întrucât susținerea reclamantei referitoare la faptul că preavizul nu conține termenul și instanța este deoarece aceste cerințe reies din dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004.
În plus arată pârâta în baza OUG nr.37/2009 s-au înființat noi posturi în limita celor care s-au desființat, posturi conduse de directori coordonatori adjuncți de unul sau mai mulți adjuncți iar candidații au fost numiți în baza evaluării, evaluare în urma căreia reclamanta a obținut 88 puncte.
Mai arată pârâta că prin preavizul emis reclamantei nu i-a încetat raportul de serviciu și nu a pierdut toate drepturile; anularea acestui act neavând nici un efect asupra drepturilor sau intereselor reclamantei care în prezent desfășoară activitatea tot în cadrul Direcției soluție ce conferă prin ea însăși satisfacție echitabilă pentru orice eventual prejudiciu de natură materială și morală.
La data de 4.11.2009 după punerea în discuție instanța a respins excepția netimbrării cererii considerentele fiind consemnate în încheierea de ședință.
Totodată examinând excepția inadmisibilității acțiunii pe considerentul că actul atacat nu este un act administrativ, Curtea reține că această excepție nu este întemeiată. Astfel, se reține că adresa emisă sub nr.74996 din 23.04.2009 prin care se dispune ca în baza art.III din OUG nr.37/2009 funcția publică de conducere se desființează urmând să beneficieze de un preaviz de 30 de zile materializează în corpul ei manifestarea de voință a autorității de punerea în executare - eliberarea reclamantei din funcția deținută invocându-se ca justificare ordonanța nr.37/2009. Ori un astfel act întrunește toate condițiile cerute de art.2 alin.1 lit. Prin urmare raportat la cerințele normei menționate excepția este nefondată și urmează a fi respinsă.
Respinsă urmează a fi și excepția lipsei de obiect întrucât emiterea unui act pentru o altă funcție nu exclude verificarea legalității actului a cărui nelegalitate se invocă dat fiind o altă funcție deținută.
Așadar trecând la examinarea acțiunii în raport de actele dosarului de normele juridice incidente Curtea reține următoarele:
Reclamanta a deținut funcția de director executiv adjunct la Direcția Județeană de Statistică Pe perioada desfășurării activității la data de 23.04.2004 prin actul nr.74996 în considerarea dispozițiilor OUG nr.37/2009, Institutul Național de Statistică - Direcția de Management și politici resurse umane dispune desființarea funcției publice de conducere cu consecința că se beneficiază de preaviz în conformitate cu art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999.
Raportat la cele dispuse reclamanta se adresează prin plângerea prealabilă autorității emitente pentru revocare iar prin răspunsul primit se comunică faptul că actul este semnat de directorul direcției în baza notei nr.3155/VV/23.04.2009 iar prin aceasta s-a realizat doar o comunicare fiind emis în limitele competenței, cu îndeplinirea condițiilor de legalitate.
Nemulțumită fiind reclamanta s-a adresat instanței în considerarea că a fost emis de un organ necompetent; prin acest act s-a realizat o încetare a raporturilor de serviciu, o eliberare din funcție fără a se avea în vedere dispozițiile legii privind statutul funcționarului public ce impune eliberarea din funcție ca urmare a reorganizării - desființării, dispozițiile referitoare la termenul de contestate, instanța competentă și cele referitoare la justificarea reducerii postului.
Față de cele susținute pârâta susținut că actul a fost emis cu îndeplinirea condițiilor de legalitate.
Legea nr.188/1999 invocată prin actul administrativ atacat prin dispozițiile art.97 prevede că încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcție și are loc "prin eliberarea din funcția publică".
Prin art.99 (1) același act normativ se mai prevede că "persoana care are competență legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere în următoarele cazuri:.b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității prin reducerea postului ocupat de funcționarul public.
Același articol prin alin.3 din actul normativ arătat mai prevede că în cazul eliberării din funcția publică autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor un preaviz de treizeci de zile calendaristice iar prin alin.5 prevede că în cazurile prevăzute la art.1 lit.b.în perioada de preaviz dacă în cadrul autorității și instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare acestora are obligația de a le pune la dispoziția funcționarilor publici.
Din normele enunțate reiese că în caz de reorganizare are loc o încetare a raportului de serviciu prin eliberarea din funcție, că aceasta se dispune de persoana care a avut competența de numire în funcția publică, în termen de 5 zile, cu un preaviz de 30 de zile, și cu oferirea unei funcții vacante în cazul existenței acesteia în cadrul autorității/instituției publice.
Cu alte cuvinte eliberarea din funcție se poate dispune în caz de reorganizare de către persoana competentă în condițiile și termenele prevăzute de normele enunțate.
În speță se observă că actul atacat a fost emis în termen de 5 zile de la considerarea reorganizării instituției în condițiile OUG nr.37/2009, context în care dat fiind cele consemnate în considerarea emiterii - acestuia - a unui preaviz de 30 de zile se deduce că s-a dispus eliberarea din funcție însă se reține că actul nu fost emis de persoana ce avea competența de numire în funcția publică. Ori în această situație nefiind emis de persoana prev. de art.99 din Legea nr.188/1999 actul este nelegal iar sub acest aspect susținerile reclamantei sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Evident se susține de pârâtă că actul a fost emis în condiții de legalitate respectiv în baza dispozițiilor OUG nr.37/2009. Aceste susțineri nu pot fi reținute întrucât Curtea Constituțională a constatat că legea pentru aprobarea ordonanței este neconstituțională. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că prin reglementările sale ordonanța de urgență a Guvernului afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale stabilit prin Legea nr.188/1999, reținându-se totodată că Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială încălcând astfel dispozițiile art.115 alin.6 din Constituție.
Tot astfel, a mai reținut Curtea că ținând cont de existența viciului de neconstituționalitate extrinsecă ca evidențiată mai sus constând în emiterea de către Guvern a unei ordonanțe într-un domeniu care este sustras competenței sale - examinarea celorlalte critici de neconstituționalitate nu mai este necesară.
Din cele enunțate se observă că prin cele statuate Curtea Constituțională s-a pronunțat deopotrivă și asupra neconstituționalității OUG nr.37/2009 chiar dacă din dispoziții nu rezultă explicit. Ori în această situație dat fiind că actul administrativ a fost emis în executarea și aplicarea unei dispoziții legale declarate neconforme cu Constituția se înfrânge principiul legalității iar sub acest aspect nu poate fi considerat legal așa cum susține pârâta.
Prin urmare față de cele arătate în baza art.137 pr.civ. va respinge excepțiile invocate iar în baza art.99 raportat la art.106 din Legea nr.188/1999, a art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004 Curtea va admite acțiunea va anula actul nr.74996 emis de pârâtă la 23.04.2009 și va obliga pârâta să procedeze la reintegrarea reclamantei și să-i acorde drepturile salariale ce i s-ar fi cuvenit în contextul funcției deținute începând cu data de 23.04.2009 și până la reintegrare.
Totodată în condițiile anulării actului Curtea reține că măsura dispusă conferă o satisfacție echitabilă context în care urmează a respinge cererea privind obligarea la daune morale.
Tot astfel fiind căzută în pretenții și găsit în culpă pârâtul în baza art.274 pr.civ. va fi obligat la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității invocate de pârâtul INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta-cu domiciliul în comuna nr.324 jud. M în contradictoriu cu Institutul Național de Statistică M cu sediul în B-, sector 5.
Anulează actul nr. 74996 emis de pârât la 23.04.2009 și obligă pârâtul să procedeze la reintegrarea reclamantei.
Obligă pârâtul să achite reclamantei diferențele salariale ce i s-ar fi cuvenit în contextul funcției deținute începând cu 23.04.2009 și până la reintegrare.
Respinge celelalte petite vizând anularea adresei nr. 4214 și daunele.
Obligă pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red./
4 ex./15.12.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș