Acțiune în constatare. Decizia 819/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 819
Ședința publică de la 11 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 11 februarie 2009, privind recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr. 1463 din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, CNPAS
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 11 februarie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 18 februarie 2009.
C RTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 1463 din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj au fost respinse excepțiile invocate și acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, CNPAS B și AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea inițială înregistrată la Tribunalul Dolj, la data de 12.04.2007 reclamanta a formulat acțiune în constatare, prin care a solicitat ca instanța să constate că, începând cu data de 15.07.2003 și până la data pronunțării hotărârii a desfășurat activitate juridică în funcția de consilier juridic, în cadrul D și să oblige pârâta să-i înscrie în carnetul de muncă această funcție.
În motivare, reclamanta a arătat că a fost încadrată în funcția de inspector specialitatea asistent în cadrul Serviciului Juridic și executare silită al CJP D, începând cu data de 15.07.2003 și că în cadrul compartimentului juridic și executare silită, deși avea funcția de inspector, a desfășurat activitate juridică specifică unui consilier juridic, așa cum reiese din hotărârile judecătorești anexate, în care a fost reprezentantul legal al instituției, dar și din fișa postului nr. 11/15.07.2003 din care rezultă atribuțiile pe care le avea, atribuții specifice unui consilier juridic.
Prin sentința nr. 2100 din 17 mai 2007, Tribunalul Dolja respins acțiunea formulată de reclamanta .
Prin decizia nr. 8217/26.11.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr. 2100 din 17 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, a casat sentința și trimis cauza pentru rejudecare la prima instanță.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a apreciat că recursul este fondat, întrucât în acțiune, reclamanta a susținut că, deși desfășoară activitate în profesia de consilier juridic, totuși este încadrată ca inspector în cadrul Serviciului juridic.
Față de susținerile constante din acțiune și întâmpinare, precum și față de hotărârile judecătorești depuse, care atestă prezența în instanță reclamatei și faptul că aceasta a fost mandatată constant să apere interesele instituției pârâte, trebuia ca în baza art.129 Cod Pr. civilă, instanța de fond să pună în discuția părților obiectul acțiunii.
Astfel, s-a susținut că nu există în statul de funcții o funcție corespunzătoare celei de consilier juridic.
Ori, în această situație, rezulta din dezbateri că ar fi fost necesar mai întâi modificarea statului de funcții, motiv pentru care trebuia să se pună în discuția părților acest aspect.
Prin toate acestea nu se încălcă principiul disponibilității, ci dimpotrivă instanța, ținând seama de atribuțiile pe c are a susținut reclamanta că le-a îndeplinit, va pune în discuția părților o eventuală precizare a acțiunii.
De asemenea, față de obiectul acțiunii și de susținerile din întâmpinare, din care rezultă că ordonatorul principal de credite, respectiv CNP este cel care stabilește organigrama, iar ANFP o avizează, trebuia să se stabilească și eventuala calitate procesuală pasivă a acestor autorități.
Primind dosarul spre rejudecare, acesta a fost înregistrat sub nr- iar instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 18.03.2008, reclamanta a depus la dosar completare la acțiune prin care a chemat în judecată CNPAS B, ca ordonator principal de credite, și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ca organ central de specialitate al administrației publice cu competențe în domeniul managementului funcțiilor și funcționarilor publici.
Instanța a dispus introducerea și citarea în cauză, în calitate de pârâți a CNPAS B și a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
La data de 16.04.2008 pârâta CNPAS Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
De asemenea, în cauză pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANFP și excepția neîndeplinirii procedurii plângerii prealabile conform art. 7 din Legea 554/2004 și respingerea acțiunii ca fiind prematur formulată și respectiv ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
Analizând noul cadru procesual instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod Pr. Civ. s-a procedat la analiza cu precădere a excepției lipsei calității procesuale pasive a ANFP și excepției neîndeplinirii procedurii prealabile invocate în cauză de către pârâta ANFP.
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv ( este obligat ) în raportul juridic dedus judecății.
În speță, se constată că în privința pârâtei ANFP este justificată calitatea procesuală pasivă a acesteia, în raport de precizarea acțiunii reclamantei, aflată la fila 2 din dosar, ca urmare a expunerii considerentelor în decizia nr. 8217/2008, pronunțată de către Curtea de Apel.
Așadar, dat fiind că reclamanta a formulat capăt de cerere având ca obiect modificarea statului de funcții, în condițiile în care organigrama este stabilită de către CNP și avizată de către pârâta ANFP, se constată că există raport juridic obligațional între reclamantă și pârâta ANFP.
În ceea ce privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de către pârâtă, se constată că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004, de vreme ce obiectul acțiunii îl constituie în principal constatarea faptului că reclamanta a desfășurat activitate juridică de consilier juridic, temeiul juridic al acțiunii fiind dispozițiile Legii 188/1999, și nu atacarea unui act administrativ tipic sau atipic cu privire la care s-ar fi aplicat dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004.
Mai mult, reclamanta chiar a solicitat aprobarea cererii prin care solicita transformarea postului de inspector clasa I în consilier juridic clasa I la data de 12.02.2007, fiind înregistrată sub nr. 1344, dovada fiind anexată la fila 44 din dosar.
Față de aceste considerente, dat fiind că excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile constituie excepții de fond, absolute și peremptorii, instanța constată că excepțiile invocate nu sunt întemeiate, urmând a fi respinse.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și probele administrate în cauză, instanța reține că prin decizia nr. 41/15.07.2003, emisă de către pârâta Casa județeană de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale C, s-a dispus încadrarea reclamantei în funcția de inspector specialitatea asistent în cadrul Serviciului Juridic executare silită, având ca atribuții specifice funcției de execuție reprezentarea Casei Județene de Pensii D în instanțe în litigiile cu angajatorii, cu asigurații și pensionarii, așa cum reiese din fișa postului aflată anexată la filele 18-20 din dosarul de fond.
Ulterior, reclamanta a fost numită în funcția publică de inspector clasa I, grad profesional asistent, treapta 3 de salarizare, conform Deciziei nr. 33/31.01.2005, și avansată în funcția publică de inspector clasa I, grad profesional asistent, treapta 2 de salarizare prin Decizia nr. 69/01.02.2006.
În drept, acțiunea formulată de către reclamanta nu este fondată, urmând a fi respinsă.
Așadar, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 111 cod procedură civilă, solicitând constatarea faptului că începând cu data de 15.07.2003 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești a desfășurat activitate juridică în funcția de consilier juridic în cadrul CJP
Potrivit art. 111 cod procedură civilă,partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului"
Astfel, solicitarea reclamantei se circumscrie solicitării constatării unei situații de fapt, ori dispozițiile înscrise în art. 111 cod procedură civilă nu pot fi folosite pentru constatarea unei situații de fapt, acțiunea fiind inadmisibilă în aceste condiții.
Totodată, dacă reclamanta considera că funcția pe care este încadrată nu este în corespondență cu fișa postului, avea la dispoziția calea atacării în contencios administrativ a actului administrativ contestat, întrucât era încadrată pe un post și desfășura activitate de execuție specifică altui post, și nu modificarea statului de funcții de vreme ce cu acordul acesteia fusese încadrată în funcția de inspector și nu în funcția de consilier juridic, cu privire la care ar fi aplicabile dispozițiile Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Art. 43 alin. 1 din Legea 188/1999 dispune că,Funcționarii publici au obligația să își îndeplinească cu profesionalism, imparțialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici", iar potrivit art. 45 alin. 1,Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate", având posibilitatea de a refuza, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale.
Față de toate aceste considerente, instanța de fond a constatat că acțiunea formulată de către reclamanta nu este întemeiată, și fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că soluția instanței de fond este greșită, deoarece obiectul acțiunii nu era reprezentat doar de constatarea unei situații de fapt ci și a unui drept, și anume dreptul la vechimea în specialitate, iar pe de altă parte instanța de fond deși a respins excepțiile invocate de ANFP, nu s-a pronunțat asupra modificării statului de funcțiuni.
În drept și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 299-316 Cod Pr. Civ.
În cauză au fost formulate întâmpinări de către CJP D și ANFP prin care s-a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Curtea, analizând recursul formulat potrivit art. 3041din Pr. Civ. apreciază că este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Acțiunea, așa cum a fost precizată ulterior casării cu trimitere, a fost calificată în mod corect de către instanța de fond ca fiind în principal o acțiune în constatare, constatarea faptului că începând cu data de 15.07.2003 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești a desfășurat activitate juridică în funcția de consilier juridic în cadrul CJP D" și în subsidiar o acțiune de modificare a statului de funcțiuni.
În ceea ce privește capătul principal al acțiunii, acesta se circumscrie situației constatării unei stări de fapt, și anume că reclamanta, deși este încadrată pe postul de consilier desfășoară în realitate activitate specifică postului de consilier juridic, astfel că instanța de fond, având în vedere dispozițiile art.111 Pr. Civ. a apreciat că o astfel de cerere este inadmisibilă, devreme ce nu tindea la constatarea existenței unui drept.
Referitor la capătul subsidiar, respectiv modificarea statului de funcțiuni, despre care reclamanta susținea în motivele de recurs, că instanța de fond ar fi omis să se pronunțe, se poate observa că această susținere este.
Instanța de fond a analizat acest capăt și a reținut că, dacă reclamanta considera că funcția pe care este încadrată nu este în corespondență cu fișa postului, avea la dispoziția calea atacării în contencios administrativ a actului administrativ contestat, întrucât era încadrată pe un post și desfășura activitate de execuție specifică altui post, și nu modificarea statului de funcții de vreme ce cu acordul acesteia fusese încadrată în funcția de inspector și nu în funcția de consilier juridic, cu privire la care ar fi aplicabile dispozițiile Legii 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Ca atare, în mod corect fost respins și acest capăt, indicându-se temeiul juridic corect și demersurile ce ar fi trebuit efectuate de către reclamantă, respectiv, atacarea în contencios administrativ a actului administrativ contestat" respectiv a dispoziției de încadrare pe un post ce nu corespunde din punct de vedere al activității desfășurate în mod efectiv.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că, instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, astfel că in baza art. 312 alin.1 din Pr. Civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr. 1463 din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, CNPAS
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jur. -
2ex/31.03. 2009
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Gabriel Viziru, Carmen Ilie
