Alte cereri. Decizia 104/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.104/2008
Sedința publică din data de 17 ianuarie 2008 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTORI: Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - recursul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1973 din data de 05.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu pârâta-intimată DIRECȚIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ȘI FAMILIE CLUJ, având ca obiect anularea deciziei nr. 11.609/2007.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 ianuarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1973 din 5 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj s-a respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ȘI FAMILIE CLUJ având ca obiect anularea deciziei nr. 11609/2007.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 5 iunie 2005, reclamanta a încheiat cu Casa Județeană de Pensii contractul de asigurare nr.36009 (8 dos fond). În baza acestuia, a achitat lunar contribuția aferentă până în iunie 2006.
Începând cu 1 iunie 2006, reclamanta a fost încadrată cu contract de muncă la o societate comercială (9 dos fond), care i-a achitat contribuția de asigurări sociale până la 27 noiembrie 2006. La această dată s-a născut minorul - (7 dos fond).
Reclamanta a invocat în drept dispozițiile art. 24 alin 2 din OUG nr. 148/2005, care i-ar da dreptul la indemnizație de creșterea copilului dacă a realizat un stagiu de cotizare de minim 10 luni în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului.
În mod corect pârâta a respins cererea reclamantei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului (4 dos fond), și în mod aferent a respins contestația ei (6 dos fond).
Astfel, ea nu a realizat în ultimul an anterior nașterii copilului, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Legii nr. 571/2003, iar acest fapt rezultă din interpretarea corectă a dispozițiilor OUG nr.148/2005 care au suferit modificări în timp.
Astfel, potrivit art. 1 alin 1 din OUG nr. 148/2005 "Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până a 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 800 lei.
Or, perioada de cotizare a reclamantei se compune din stagiu de cotizare în sistemul de asigurări sociale de pensii cum era legiferat până la 31 decembrie 2005 sub incidența Legii nr. 19/2000 și stagiu de cotizare conform noii reglementări, din 1 ianuarie 2006 sub incidența OUG nr. 148/2005.
Cum minorul s-a născut la 27 noiembrie 2006, rezultă că este aplicabilă doar legea nouă, astfel încât se cere un stagiu de cotizare de 12 luni venituri impozabile anterioare nașterii copilului, ori reclamanta are doar 6 luni.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termenul legal reclamanta solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a solicitărilor acesteia.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta arată că instanța de fond nu a ținut cont în judecarea cauzei și de prevederile Ordonanței nr. 44/14 iunie 2006 care modifică Ordonanța nr. 148/3 noiembrie 2005 și care la art. 1 alin 2 lit f și art. 24 alin 2 precizează în art. 1 că: "Cele 12 luni prevăzute la alin 1 pot fi constituite integral și din perioade în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații: f)au realizat în sistemul public de pensii "anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare socială" iar art. 24 alin 2 prevede că: "Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se acordă și persoanelor care până la data de 31 octombrie 2006, realizează în sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni anterior nașterii copilului".
Intimata DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ Cad epus întâmpinare în cauză, înregistrată la 18.12.2007 solicitând respingerea recursului formulat în cauză (7-8).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, curtea reține următoarele:
La data de 27.11.2006 reclamanta a născut un copil, motiv pentru care a solicitat pârâtei acordarea indemnizației prevăzută de nr.OUG 148/2005.
În susținerea acestei cereri s-a relevat că, începând cu data de 5.06.2005 a încheiat cu CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C contractul de asigurare socială nr. 36009/2005, plătind lunar contribuția care a fost stabilită, principalul motiv al semnării acestui act fiind tocmai acela de a putea beneficia în viitor de indemnizația pentru creșterea copilului.
La data de 1.06.2006 reclamanta a încheiat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu SRL, moment în care a sistat plata contribuției în temeiul contractului de asigurare socială.
Solicitarea reclamantei a fost respinsă de către pârâtă, pe motiv că situația de fapt relevată nu se încadrează în nici una dintre ipotezele prevăzute de nr.OUG 148/2005, pentru acordarea dreptului care face obiectul judecății.
Potrivit art. 1 din nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată prin Legea nr. 7/2007, persoanele care în ultimul an anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 Cod fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.
2 al acestui articol prevede că cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații: a) și-au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; b) au beneficiat de indemnizație de șomaj, stabilită conform legii; c) au beneficiat de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, în condițiile prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare; e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în condițiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective; f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială, etc.
Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prev. Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege: venituri din salarii, art. 55 alin. 1 și 2, venituri din activități independente, art. 46 alin alin. 1-4, venituri din activități agricole, art. 71, așa cum sunt definite de această lege, respectiv art. 1 alin. 3 din nr.OUG 148/2005 coroborat cu art. 5 din nr.HG 1.026/2006.
Prin nr.OUG 44/2006 a fost modificat, printre altele, și art. 24 alin. 2 din nr.OUG 148/2005, potrivit căruia "Drepturile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se acordă și persoanelor care, până la data de 31 octombrie 2006, au realizat în sistemul public de pensii perioade de stagiu de cotizare de cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului."
În opinia pârâtei, analizând cele două articole ale nr.OUG 148/2005, respectiv art. 1 și art. 24 alin. 2, se disting două situații. Astfel, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de nr.OUG 148/2005, solicitantul acestor drepturi trebuie să se afle în una din aceste situații, respectiv să realizeze venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal în cele 12 luni anterioare datei nașterii copilului sau să realizeze, până la data de 31 octombrie 2006, în sistemul public de pensii un stagiu de cotizare de cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului.
Se arată că reclamanta nu face distincție între cele două situații total diferite de stabilire a dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului, iar perioada celor 12 luni nu poate fi realizată atât din perioade în care s-au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit cât și din stagiul de cotizarea realizat în baza Legii nr. 19/2000, pe baza contractului de asigurare socială.
În fapt, cele 12 luni anterioare datei nașterii copilului în care recurenta-reclamantă trebuia să realizeze venituri profesionale supuse impozitului pe venit sunt cuprinse între 01.12.2005-26.11.2006. În perioada iunie 2005 - 31 mai 2006, recurenta a fost asigurată în sistemul public de pensii pe baza contractului de asigurare socială nr. 36009 din 05.06.2005, încheiat cu Casa Județeană de Pensii Contractul de asigurare socială este un contract facultativ prin care se pot asigura în sistemul public de pensii cei care nu sunt asigurați obligatoriu prin efectul legii (art. 5 alin. 2 din Legea nr. 19/2000), iar stagiul de cotizare, realizat în baza acestui contract de asigurare, se valorifică la stabilirea dreptului la pensie.
Se relevă că din cele 12 luni anterioare datei nașterii copilului necesare stabilirii dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului, s-au realizat doar 6 luni de venituri profesionale supuse impozitului pe venit din salarii, respectiv din data de 01.06.2006, dată de la care reclamanta figurează ca și salariată a " și până la data de 26.11.2006, data anterioară nașterii copilului.
Curtea apreciază că prevederile textelor legale mai sus arătate trebuie interpretate în ansamblul lor, în sensul recunoașterii dreptului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului, ca măsură concretă de protecție socială, în favoarea persoanelor îndreptățite, acordarea ei fiind condiționată, în mod justificat, doar de cerința existenței unei perioade contributive minime, condiție îndeplinită în speță.
În acest sens, în opinia Curții, prevederile legale menționate mai sus trebuie aplicate în sensul în care în calculul celor 12 luni anterioare datei nașterii copilului intră atât perioada în care reclamanta a obținut venituri supuse impozitului pe venit cât și stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, în baza contractului de asigurare socială legal încheiat, ambele fiind perioade care sunt recunoscute de legiuitor ca fiind perioade contributive.
Instanța de fond a subliniat faptul că acest stagiu de cotizare este realizat atât în baza unui contract de asigurare socială, cât și în baza unui contract de muncă, ajungându-se în situația absurdă de a i se refuza un drept legal, pentru care a cotizat cu bună credință înainte de data nașterii copilului.
De altfel, nu se justifică, în acest context, sintagma conținută în textul art. 1 alin. 2 din nr.OUG 148/2005, în sensul în care stagiul de cotizare poate fi compus, doar integral, din perioada în care s-au realizat, în sistemul public de pensii, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială, sensul acestei prevederi fiind altul decât cel reținut de către pârâtă, respectiv necesitatea existenței unui stagiu de cotizare integral, indiferent de calificarea lui legală, respectiv cea dată de art. 1 alin. 1 sau alin. 2 din acest act normativ.
Din moment ce contractul de asigurare socială era suficient, în sine, pentru a fi recunoscut integral ca perioadă de contribuție, cu atât mai mult el trebuie luat în considerare atunci când solicitantul dorește să fie luat în considerare doar parțial, pentru a întregi stagiul de cotizare.
Nu poate fi ignorată, în acest sens, împrejurarea că recurenta-reclamantă a plătit la zi contribuția de asigurări sociale, în ambele forme acceptate de lege, respectiv prin contractul de asigurare cu Casa Județeană de Pensii C, iar ulterior prin contractul de muncă încheiat cu " ", o perioada neîntreruptă de 17 luni anterioară nașterii copilului, față de perioada minimă de 12 luni cerută de lege, totuși i s-a refuzat dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului, în esență, fiind "sancționată" doar pentru simpla împrejurare că a încheiat un contract individual de muncă cu câteva luni înainte de nașterea copilului.
Astfel, datorită faptului că prima versiune a nr.OUG 148/2005 a fost criticabilă, prin.OUGnr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea și completarea nr.OUG 148/2005, iar ulterior prin Legea nr. 7 din 09.01.2007, legiuitorul a dorit să elimine tocmai aceste inechități care vizau persoanele care contribuiseră în baza unui contract de asigurare și nu beneficiau de indemnizația pentru creșterea copilului, conform primei versiuni a nr OUG 148/2005.
Este relevantă, în acest sens, expunerea de motive ce se regăsește în preambulul nr.OUG 44 din 14 iunie 2006, conform căreia acest act a fost adoptat ca urmare aexistenței unor disfuncționalități în aplicarea reglementărilor din cuprinsul nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, și existența unor inechități constând în neincluderea unor persoane în rândul beneficiarilor drepturilor prevăzute de actul normativ[. ], impunându-seadoptarea
de măsuri imediate în vederea înlăturării deficiențelor semnalate, precum și pentru instituirea unui regim echitabil prin includerea și a altor categorii de persoane în cadrul beneficiarilor drepturilor de protecție reglementate de această ordonanță de urgență, elemente ce constituie o situație extraordinară ce vizează interesul public Din acest punct de vedere, categoria cea mai defavorizată o constituie persoanele care s-au asigurat în sistemul asigurărilor sociale tocmai pentru a beneficia de acest drept prevăzut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și care nu au mai beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului odată cu apariția nr.OUG 148/2005 cu modificările ulterioare."
A susținut reclamanta, în mod întemeiat, că din aceste texte legale rezultă foarte clar intenția legiuitorului de a îndrepta niște inechități în legătură cu acordarea indemnizației de creșterea copilului, și această intenție a legiuitorului ar trebui să primeze atunci când se interpretează textele de lege la care s-a făcut referire mai sus, în situația în care nici ultima variantă a nr.OUG 148/2005 nu clarifică suficient anumite aspecte legate de componența stagiului de cotizare.
Văzând toate cele mai sus expuse, precum și faptul că reclamanta a realizat stagiul de cotizare obligatoriu, chiar dacă starea de fapt nu se pliază exact pe ipotezele legale relevate de către pârâtă, se apreciază că nu poate fi ignorată buna sa credință, precum și îndeplinirea cerințelor referitoare la perioada contributivă, fiind inechitabil a i se refuza acordarea drepturilor solicitate.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. recursul declarat va fi admis, sentința recurată fiind modificată, în sensul admiterii cererii reclamantei și a anulării deciziei nr. 11.609/2.04.2007 și a deciziei nr. 14/27.04.2007 emise de pârâtă și a obligării acesteia să emită o decizie prin care să-i recunoască reclamantei dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului, în cuantumul și pe perioada prevăzută de OUG nr. 148/2005 și să-i acorde această indemnizație începând cu data de 27 noiembrie 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1973 din 5 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOLIDARITATE SOCIALĂ ȘI FAMILIE CLUJ și în consecință:
Dispune anularea deciziei nr.11.609/2.04.2007 și a deciziei nr.14/27.04.2007 emise de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o decizie prin care să-i recunoască reclamantei dreptul la indemnizație lunară pentru creșterea copilului în cuantumul și pe perioada prevăzută de OUG 148/2005 și să-i acorde această indemnizație începând cu data de 27 noiembrie 2006.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red./
3 ex./12.02.2008
Jud.fond.-
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac
