Alte cereri. Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV Șl FISCAL DOSAR NR--03.07.2009

DECIZIA CIVILĂ NR. 1159

Ședința publică din 22 octombrie 2009 PREȘEDINTE: Diana Duma

JUDECĂTOR 2: Răzvan Patru

JUDECĂTOR 3: Măria Cornelia GREFIER: -

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 751/19.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâtul intimat Primarul Comunei.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea personal, lipsă fiind pârâtul intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, față de dispozițiile din încheierea de ședință din data de 8 octombrie 2009, în care s-a menționat că după dezbateri s-a prezentat reprezentantul intimat care a luat termen în cunoștință, și nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul în susținerea contestației.

Contestatoarea solicită admiterea contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra contestației în anulare se constată următoarele:

La data de 05.11.2008 pe rolul Tribunalului Timișa fost înregistrată acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu Primarul Comunei, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate aprobarea tacită privind cererea de eliberare a Certificatului de urbanism pentru imobilul - teren situat în comuna, Jud. T, înscris în CF 1062/ top 249 - 252/68/1/2, și obligarea pârâtului să elibereze Certificatul de Urbanism pentru eliberarea unei noi autorizații în vederea executării lucrărilor de construcție menționate la punctul

Prin sentința civila nr.1018/CA/28.11.2008 Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamanților si a constat aprobarea tacita, obligând paratul sa elibereze reclamanților certificatul de urbanism pentru imobilul in litigiu.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs paratul solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate si respingerea acțiunii.

Prin decizia civilă nr. 751/19.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței civile nr. 10.18/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.


A fost modificată sentința recurată în sensul că s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei.

În motivarea deciziei se arată în esență următoarele:

Soluția instanței a fost pronunțată cu ignorarea unor norme imperative din OUG nr. 27/18.04.2003 privind procedura aprobării tacite, care conduc la concluzia că acest act normativ nu este incident în speță.

Se arata ca art. 1 al.1 din actul normativ precitat, precizează că actul normativ mai sus menționat reglementează procedura aprobării tacite ca modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizațiilor de către autoritățile administrației publice, acest tip de procedură nu se aplică tuturor autorizațiilor, cum greșit a interpretat instanța de judecată, ci numai autorizațiilor prin care se permite desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu (noțiune înțeleasă ca activitate de interes general aducătoare de profit) sau exercitarea unei profesii. Așadar, instanța de judecată nu a observat un aspect esențial, acela că legislatorul a înțeles să definească termenul de autorizație, căruia i-a dat un sens special în economia OUG nr. 27/2003, obligatoriu pentru interpretul legii, definiție legală al cărui sediu este art. 3 al. 1 lit. a din ordonanța de urgență.

În termenii acestei dispoziții legale prin autorizație se înțelege: "actul administrativ emis de autoritățile administrației publice locale competente prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii."

Având ca reper art. 3 al.1 lit. a din OUG nr. 27/2003 rezultă cu puterea evidenței că cererea reclamanților și referitoare la eliberarea certificatului de urbanism în vederea eliberării unei autorizații de construcție nu se încadrează în niciuna din categoriile de autorizații care să poată să fie obținută pe calea aprobării tacite, consecință a tăcerii administrației. Certificatul de urbanism este, potrivit art. 29 alin 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, un act de informare cu caracter obligatoriu, iar acesta nu poate fi considerat ca fiind obținut în procedura aprobării tacite, ci trebuie eliberat efectiv cu precizarea regimului juridic, economic și tehnic al imobilului în discuție, ca etapă prealabilă obținerii autorizației de construcție în condițiile Legii 50/1991.

În consecință, Curtea a constatat, acțiunea reclamanților astfel cum a fost formulată, în temeiul OUG nr. 27/2003, este inadmisibilă. Curtea a observat că acțiunea așa cum a fost formulată, în realitate, nu are două capete de cerere, după cum susținea reclamanta oral la termenul de judecată din 19 mai 2009, ci unul singur - obligarea pârâtului la eliberarea certificatului de urbanism în procedura instituită de OUG nr. 27/2003 privind constatarea aprobării tacite.

Așa fiind, Curtea, potrivit art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a admis recursul declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței civile nr.10.18/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- și a modificat sentința recurată în sensul că a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei.

Împotriva acestei hotărâri, au formulat contestație în anulare reclamanții și solicitând admiterea acesteia și anularea hotărârii atacate.

În motivarea contestației se arată ca prin decizia nr. 751/19.05.2009 instanța de recurs a admis recursul intimatei și a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanți.

Precizează că la data de 5.11.2008 au înregistrat acțiunea la Tribunalul Timiș în contradictoriu cu Primarul Comunei, solicitând ca prin hotărâre să se pronunțe, aprobarea tacită cu privire la cererea lor privind eliberarea certificatului de urbanism pentru imobilul - teren situat în comune jud. T, înscris în CF 1062/ top 249 - 252/68/12 și obligarea intimatului să elibereze Certificatul de urbanism pentru eliberarea unei noi autorizații în vederea executării lucrărilor de construcție menționate în cerere.

Se arata ca autoritatea publică nu a eliberat certificatul de urbanism și nici nu a făcut vreo comunicare în termenul prevăzut de lege.

Prima instanță a constatat că intimatul nu a eliberat Ce4rtificatul de urbanism și nici nu a răspuns în vreun fel la cererea adresată găsind acțiunea reclamanților întemeiată și în temeiul dispozițiilor art. 11 din nr.OG 27/2003 a fost admisă, a fost obligat intimatul să constate aprobarea tacită și să elibereze certificatul de urbanism.

La termenul din 18.03.2009, instanța de recurs a invocat excepția inadmisibilității recursului, având în vedere că prima instanță a admis acțiunea reclamantilorîn temeiul art. 11 din nr.OUG 27/2003.

Se menționează ca la termenul de judecată din 15 aprilie 2009, s-a pus în discuție excepția invocată, la care reclamanții au susținut excepția inadmisibilității recursului raportat la dispozițiile art. 11 aliniatul 3 din nr.OUG 27/2003, potrivi căruia Hotărârea pronunțată este irevocabilă.

Instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității recursului susținută de reclamanți în baza dispozițiilor art. 11 aliniatul3 din nr.OUG 27/2003, potrivit căruia hotărârea primei instanței era irevocabilă și recursul era inadmisibil.

Se învederează ca instanța de recurs a respins excepția inadmisibilității recursului în baza art. 11 aliniatul 2 din nr.OG 27/2003, nepronunțându-se asupra excepției invocate de reclamanți în temeiul art. 11 aliniatul 3 din nr.OG 27/2003 ci a respins excepția inadmisibilității raportat la obiectul acțiunii, care nu a fost pusă în discuția părților în instanță la termenul de judecată din 15.04.2009 când instanța s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității recursului.

Consideră că prin admiterea recursului în condițiile în care actul normativ prevede la art. 11 aliniatul 3 că hotărârea este irevocabilă, instanța și-a depășit competența cu care este investită de lege.

Menționează că reclamanții au susținut inadmisibilitatea recursului invocând prevederile art. 11 aliniatul 2 din nr.OG 27/2003, care prevăd că sentința primei instanțe este irevocabilă, așa încât consideră că instanța de recurs având în vedere prevederile legale invocate trebuia să admită excepție inadmisibilității recursului și să nu treacă la judecarea acestuia.

Mai arată că instanța de recurs nu a analizat motivul inadmisibilității recursului invocat de reclamanți raportat la art. 11 aliniatul 3 din nr.OG 27/2003 iar prin admiterea recursului și respingerea excepției inadmisibilității recursului invocat în temeiul art. 11 aliniatul 3 din nr.OG 27/2003 instanța și-a depășit competența cu care este investită de lege și ca atare solicită admiterea contestației în anulare și anularea hotărârii atacată.

Legal citat, paratul-intimat a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației in anulare.

În considerentele întâmpinării se arată că procedura incidență, și care trebuia a fi urmată de către reclamanții - intimați era aceea de emitere a unei noi autorizații de construire, iar nu procedura de "reînnoire a autorizației", prin intermediul instituției aprobării tacite, Reglementată de către nr.OUG 27/2003.

Având în vedere cele precizate supra, concluzionează, apreciind că în cazul reclamanților - contestatori nu se face aplicarea nr.OUG 27/2003, privind procedura aprobării tacite, având în vedere faptul că aceștia nu se găsesc într-una din cele 3 situații prevăzute la art. 3. Mai mult decât atât, există reglementări speciale care sunt direct aplicabile în acest domeniu, respectiv Legea nr. 50/1991, așa cum a fost completată și modificată.

În al treilea rând, apreciază că pe bună dreptate în dosar, nr-, a fost admis recursul său și respinsă excepția inadmisibilității căii de atac, promovate, raportat la prevederile art. 11 aliniatul 3 din nr.OUG 27/2003 din 18.04.2003, atâta vreme cât instanța a apreciat corect că reclamanții intimați nu se aflau în niciuna din situațiile limitativ prevăzute de această ordonanță.

Apreciază astfel, că excepția inadmisibilității căii de atac a fost respinsă în mod just și echitabil, câtă vreme prima instanță putea cuprinde în dispozitivul hotărârii mențiunea " irevocabilă", aspect care ar fi determinat imposibilitatea formulării vreunei căi de atac ordinare împotriva sentinței respective.

Mai mult decât atât, dacă instanța de recurs ar fi respins recursul său și ar fi admis excepția inadmisibilității acestei căi de atac, s-ar fi aflat în situația în care i s-ar fo îngrădit nejustificat accesul la justiție, aspect reglementat și de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil.

Analizând contestația in anulare, prin raportare la motivele invocate de către contestator, fata de prevederile exprese ale art. 317 si 318 Cod proc civ, constata următoarele:

Curtea va analiza prioritar dispozițiile legale incidența in cauza care reglementează cazurile in care poate fi invocata contestația in anulare.

Contestația in anulare prevăzuta de art. 317Cod proc civ prevede doua motive pentru exercitarea sa, si anume când procedura de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinita potrivit cerințelor legale si când hotărârea a fost data de judecători cu incalcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competenta. Aceste motive pot fi invocate pe calea contestației in anulare daca nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. In alienatul doi al acestui articol se arata ca aceste motive mai sus menționate pot fi invocate pe calea contestației in anulare in cazul in care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs si instanța le-a respins pentru ca avea nevoie de verificări de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.

In legătura cu cea-a de -a doua ipoteza a art 317 alin final Cod proc civ -când recursul a fost respins fara sa fi fost judecat in fond-se admite ca legiuitorul a vizat situațiile in care recursul a fost anulat ca neregulat introdus sau ca netimbrat, ori s-a perimat etc.

Contestația in anulare speciala prevăzuta de art. 318 Cod proc civ prevede doua motive limitative pentru exercitarea sa, si anume dezlegarea data prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale si respingând recursul sau admițându-l in parte instanța a omis din greșeala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Textul legal are in vedere greșeli materiale cu caracter procedural care poate consta in neobservarea de către instanța a unui act de procedura cu privire la care nu s-a făcut mici o judecata. Pentru verificarea greșelilor materiale nu este necesara o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.

Contestația in anulare ar fi admisibila in situația in care greșeala materiala a fost săvârșita de către instanța ca urmare a confundării unor elemente sau date materiale importante, ca de exemplu situația in care instanța de recurs s-a pronunțat asupra unei alte hotărâri decât cea care a fost recurata.

Contestația in anulare nu poate fi admisa când se invoca stabilirea eronata a situației de fapt, in urma aprecierii probelor sau interpretării faptelor întrucât aceasta ar echivala cu o greșeala de judecata.

In ceea ce privește al doilea caz de contestație in anulare speciala reținem ca aceasta cale de atac poate fi exercitat numai daca instanța de recurs a omis sa analizeze un motiv cu care a ost investita.

In speța de fata, Curtea constata ca în ședința din data de 18.03.2009 Curtea de APEL TIMIȘOARAa pus in discuția părților prezente excepția inadmisibilității recursului formulat prin raportare la dispozițiile art. 11 alin 2 din OG nr.27/2003.

In ședința din data de 15.04.2009 instanța a rămas in pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului si in deliberare a respins excepția inadmisibilității recursului si a redeschis dezbaterile pentru data de 19.05.2009, când părțile au pus concluzii asupra recursului promovat, prin raportare la obiectul acțiunii promovate de către reclamanți.

Prin urmare, Curtea constata ca instanța a cărei decizie este contestata a respectat principiul contradictorialității si a pus in discuția părților excepția inadmisibilității recursului si s-a pronunțat asupra acesteia.

Trebuie sa reținem ca daca instanța de recurs a examinat excepția invocată, cum este cazul de fata, insa nu si-a însușit motivele invocate de către contestatoare, contestația in anulare nu este admisibila.

Susținerea contestatorului in sensul ca instanța de recurs și-a depășit competența cu care este investită de lege prin aceea ca a soluționat un recurs inadmisibil nu este întemeiata pe nici o dispoziție legala. Astfel fiind, litigiului prezent are ca obiect constatarea refuzului nejustificat al unei autorități publice de a emite un act administrativ, ceea ce intra in sfera de competenta a instanței de contencios administrativ. Prin urmare, instanța care soluționează recursul împotriva sentinței pronunțate in asemenea litigiu este Curtea de APEL TIMIȘOARA secția de contencios administrativ si fiscal. împrejurarea ca instanța de recurs a pronunțat o soluție contrara solicitărilor contestatorilor nu înseamnă ca aceasta instanța si-a depășit competenta stabilita prin lege.

Modul de interpretare a dispozițiilor legale de către instanța de recurs nu poate repetenta obiect al contestației in anulare, câta vreme instanța a analizat aspectele invocate in cererea de recurs, in întâmpinare precum si excepția menționata de inadmisibilitate a recursului.

Curtea nu poate analiza in cadrul contestației in anulare decât aspectele stric si limitativ prevăzute de legiuitor, astfel cum au fost mai sus menționate.

Reținând cele expuse, văzând si reglementările menționate, Curtea va respinge contestația in anulare.

Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de către contestatorii și în contradictoriu cu pârâtul-intimat Primarul Comunei împotriva deciziei civile nr.751/19.05.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA -secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.

la act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Irevocabilă.

Pronunțată in ședință publică azi, 22 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

-

Red./28.10.2009

Tehnodact /2 ex./28.10.2009

Prima instanță: Tribunalul Timiș

Judecător

Instanța de recurs - Curtea de APEL TIMIȘOARA

Judecători:,

Președinte:Diana Duma
Judecători:Diana Duma, Răzvan Patru, Măria Cornelia

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Timisoara