Alte cereri. Sentința 124/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
SENTINȚA NR.124
Ședința publică din data 22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate de reclamantul,cu reședința în P,-, județul P, în contradictoriu pârâtulMINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE- Serviciul pentru străini al județului P,cu sediul în P- județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică la data de 18 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța pentru a-i da posibilitatea apărătorului reclamantei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 22 iunie 2009, adoptând următoarea soluție:
CURTEA:
Deliberând asupra acțiunii de față reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamantul a formulat contestație împotriva măsurii de interzicere a intrării în România pe o perioadă de 5 ani, măsură luată de și înregistrată sub nr. - din 2.04.2008.
În motivarea contestației s-a arătat că la data de 2.04.2008 a fost ridicat de la reședința sa și luat în custodie publică la și înregistrat în evidența acestei locații cu nr. 23017 din 3.04.2008.
Reclamantul a arătat că locuiește cu concubina și fiul său în și se îngrijește să-i asigure toate cele necesare unei creșteri și educări corespunzătoare vârstei și a precizat că este cetățean, iar în perioada 2006-2007 a solicitat să-i fie acordată o formă de protecție din partea statului român, motivat de faptul că anterior venirii în România a lucrat ca ofițer de poliție și situația conflictuală di Republica - îi punea în primejdie sănătatea și viața în cazul returnării.
În continuare a arătat că va face dovada cu înscrisuri asupra faptului că în țara sa de origine bandele de teroriști și mafioți execută în plină stradă, nu numai simpli cetățeni, ci mai ales polițiști, fiind nevoit să fugă de frica represaliilor.
Din cauză că i s-au furat actele de identitate s-a adresat Ambasadei Rusiei la pentru a i se elibera actele de identitate necesare reglementării situației de ședere în România.
Reclamantul a susținut că pe toată perioada a avut același domiciliu, cunoscut de Serviciul pentru străini și a dus o viață normală de familie, nedovedindu-se că ar fi un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
La termenul de judecată din 22 mai 2008 instanța a invocat din oficiu excepția de competență teritorială a acestei instanțe
Prin sentința 133 pronunțată în data de 22 mai 2008 Curtea de Apel Pad eclinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Curtii de Apel B reținând ca potrivit dispozițiilor art. 93 al. 8 din OUG 194/2002, străinii împotriva cărora s-a dispus măsura returnării pot depune, în termen de 5 zile plângere împotriva măsurii luării în custodie publică, dispusă de procuror în condițiile prevăzute la alin. 2, la Curtea de Apel București, care este obligată să o rezolve în termen de 3 zile de la data primirii.
Având în vedere că luarea în custodie publică a reclamantului s-a făcut prin rezoluție de către un procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul dispozițiilor invocate anterior, coroborate cu disp. art. 158 Cod proced. civ. a admis excepția invocată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, competentă teritorial.
Curtea de Apel B prin sentința nr.2748 pronunțată în data de 21.10.2008 a declinat la rândul sau competenta de soluționare a cauzei in favoarea Curtii de Apel P considerând ca nu se contesta măsura returnării, ci măsura interdicției de intrare, astfel ca nu sunt aplicabile dispozițiile art. 93 alin.8 din OUG nr. 194/2002, ci prevederile art.102 alin. 5 din aceeași ordonanța.
Înalta Curte de Casație si Justiție, căreia i s-a trimis dosarul pentru pronunțarea regulatorului de competenta, a stabilit competenta de soluționare a cauzei in favoarea Curtii de Apel P, pentru considerentele reținute și de Curtea de Apel
Cauza a fost repusa pe rol la Curtea de Apel P, continuându-se judecata cauzei.
In cauza au fost administrate probatorii cu înscrisuri de către reclamant.
Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea retine următoarele:
Împotriva reclamantului s-a luat măsura interzicerii intrării în România pe o perioada de 5 ani conform art. 102 alin. 4 din OUG nr. 194/2002, cu propunerea de îndepărtare sub escorta de pe teritoriul României.
S-a constatat de către Oficiul R pentru imigrări că reclamantul, căruia i-a fost aplicată la data de 23.12.2002 măsura interzicerii intrării in România pentru o perioada de 5 ani, a fost depistat la data de 6.07.2005 pe teritoriul României, stabilindu-se ca acesta a intrat ilegal pe teritoriul tarii perioada interzicerii intrării în tara.
Reclamantul nu a prezentat acte de identitate, astfel incat documentul temporar de identitate eliberat pe numele reclamantului poarta mențiunea identitate declarata .
In data de 2.04.2008 reclamantul a fost depistat, din nou, pe teritoriul României și împotriva sa a fost luata măsura interzicerii intrării in România pe o perioada de 5 ani, având in vedere ca nu poseda documente legale de identitate si intrase ilegal in tara, ultima data chiar in perioada in care împotriva sa fusese instituita interdicția de intrare, asa cum rezulta din procesul verbal de depistare întocmit in data de 2.04.2008 ( fila 24).
De asemenea, din procesul verbal de verificare ( fila 23) întocmit la data de 2.04.2008 reiese ca reclamantul nu a avut documente de identitate, identitatea sa fiind doar declarata.
Potrivit art. 105 din OUG 194/200 concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare, Oficiul Român pentru poate dispune, în condițiile legii, și interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.
Reclamantul a contestat măsura interzicerii intrării in tara motivat de faptul ca are un copil in întreținere, ca a dus in România o viata normala de familie, cu domiciliu cunoscut de Serviciul de imigrări si fara sa aibă antecedente penale sau sa fie sancționat contravențional.
A învederat instanței si faptul ca în tara sa de origine îi sunt puse in pericol sănătatea și viata în cazul returnării, mai ales ca bandele de teroriști si mafioți executa, in plina strada, nu numai simpli cetățeni ci, mai ales, pe polițiștii care nu-i lasă sa desfășoare activitate criminala.
Reclamantul a aratat ca a fost polițist si a fost nevoit sa fuga din tara de teama represaliilor, precizând ca i-au fost furate actele de identitate după ce a cerut o forma de protecție din partea statului
De asemenea din copia cărții de munca reiese ca reclamantul a fost ofițer de politie in perioada 1985-1992, iar in perioada 1993-1994 a fost lucrător operativ in cadrul Biroului raional de afaceri interne din raionul din Republica -, funcție din care a fost eliberat la cererea sa.
Instanta considera ca indiferent de statutul reclamantului acesta nu isi poate începe viata intr-un alt stat, decât cel de origine, prin ignorarea legii si ordinii publice din acel stat.
Este adevărat ca potrivit art. 92 din OUG 194/2002 ndepărtarea este interzisă în cazul in care: străinul este părinte al unui minor care are cetățenia română, dacă minorul se află în întreținerea acestuia sau dacă există obligația plății pensiei alimentare, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate si daca străinul este căsătorit cu un cetățean român, iar căsătoria nu este de conveniență.
Faptul ca are un copil minor si ca s-a casatorit in urma cu trei luni in Ucraina cu mama copilului, o cetățeana a României, nu sunt motive pentru care sa încalce dispozițiile OUG 194/2002 privind regimul străinilor.
Reclamantul nu a făcut dovada ca minorul este in întreținerea sa, ca exista obligația plății pensiei de întreținere sau ca desfășoară vreo activitate legala din care sa si poată întreține copilul.
De asemenea, lucrând intr-un domeniu unde avea ca obiect de activitate supravegherea respectării legii, reclamantul știa ca intrarea intr-o tara străina nu se poate face decât cu prezentarea unui document legal de trecere a frontierei.
In ce privește căsătoria contractata de reclamant, se constata ca aceasta a fost încheiata după ce s-a emis actul de interzicere a intrării in România, astfel incat la data emiterii lui măsura era legala.
Constatând ca la data emiterii deciziei privind interzicerea intrării in România pe o perioada de 5 ani măsura a fost luata cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la acea data, contestația reclamantului se va respinge ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de reclamantul,cu reședința în P,-, județul P, în contradictoriu pârâtulMINISTERUL INTERNELOR și REFORMEI ADMINISTRATIVE- Serviciul pentru străini al județului P,cu sediul în P- județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2009.
Președinte,
- - Grefier,
- -
Fiind în concediu de odihnă
Se semnează de către,
Grefier șef secție
Red. /
4 ex./ 01.07.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață
