Obligația de a face. Sentința 125/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
SENTINȚA NR.125
Ședința publică din data de 22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamantul, domiciliat în comuna Merei, sat Lipia, județul B, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Administrației și Internelor,cu sediul în B, nr. 1 sector 1.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 iunie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea, a amânat pronunțarea, inițial, la 18 iunie 2009, apoi la 22 iunie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-,
reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să-l oblige pe pârât să-l repună în toate drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, prin dispoziția secretarului de stat, S/II/6363 din 18.12.2003, începând cu această dată, colonelul a fost eliberat din funcție și pus la dispoziția P, unde va fi numit în funcție, potrivit competenței, anterior datei de 18 decembrie 2003, drepturile bănești ce formau solda lunară brută fiind în cuantum de 32.074.763 lei, iar după data punerii la dispoziție, corpul de control al MAI a sesizat Parchetul Național Anticorupție, pentru săvârșirea de către reclamant a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz contra intereselor persoanelor și uz de fals, prevăzute de art. 248, 246 și 291 Cod penal, însă prin Ordonanța din 6 noiembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 132/P/2005, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni.
S-a mai arătat că a fost trimis în judecată la Curtea de Apel Ploiești, Comisia de Cercetare a averilor, împreună cu soția și cei doi copii, conform Legii nr.115/1996, completată prin Legea 161/2003, iar prin Ordonanța 1 din 28 iunie 2004, instanța a clasat cauza, constatând proveniența licită a bunurilor ce au făcut obiectul cauzei, hotărâre ce a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de MAI, iar, prin rezoluția 30/P/2004, Parchetul Național Anticorupție a dispus neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, întrucât fapta nu există, ulterior rămânerii irevocabile a acestei ordonanțe, a formulat plângere prealabilă pârâtei, aceasta avea obligația să-l repună în toate drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție, conform art. 55 alineat 3 din Legea nr.138/1999.
De asemenea, reclamantul a învederat instanței că, potrivit deciziei nr.- din 9.06.2004, beneficiază de pensie anticipată, conform art. 11 lit.b din Legea nr.164/2001, fiind necesar a fi repus în situația anterioară, pentru a se recalcula dreptul său la pensie.
Prin întâmpinarea formulată la 5 februarie 2009, pârâtul MAI a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Buzău, întrucât actul prin care reclamantul ar fi repus în situația anterioară nu poate fi emis decât de MAI, ce este autoritate publică centrală, iar competența de soluționare a litigiilor revine curților de apel. De asemenea, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 s-a împlinit, memoriul depus de reclamant la MAI a fost înregistrat la 18.02.2008, iar pârâtul i-a comunicat răspunsul prin adresa din 7 aprilie 2008, instanța fiind investită după expirarea celor 6 luni, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 379 din 3 martie 2009, Tribunalul Buzăua admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Ploiești, unde cauza a fost înregistrată sub nr-.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a investit instanța cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 8 alin.2 și 3 din Legea contenciosului administrativ, solicitând obligarea pârâtului MAI de a-l repune în situația anterioară, respectiv în toate drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție și să comunice Casei de Pensii aceste drepturi, pentru a fi avute în vedere la calculul pensiei anticipate, astfel că sunt aplicabile dispozițiile speciale din Legea nr.554/2004 în ceea ce privește termenul de sesizare a instanței, procedura prealabilă, obiectul acțiunii, cale de atac, executare hotărâre.
Potrivit art. 137 pr.civilă, instanța va analiza cu prioritate excepțiile de fond sau de procedură, ce fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea pe fond a pricinii, astfel că se va pronunța asupra excepției prescripției invocată de către MAI prin întâmpinare.
În conformitate cu art. 7 din Legea contenciosului administrativ, înainte de sesizarea instanței, persoana pretins vătămată într-un drept sau într-un interes legitim, trebuie să se adreseze cu plângere prealabilă autorității emitente sau a celei ierarhic superioare, prin care să solicite revocarea actului pretins vătămător, în cauza de față reclamantul a solicitat MAI să-l repună în drepturile avute la momentul punerii la dispoziție, prin cererea nr.- din 4.08.2008, iar pârâtul a comunicat lui răspunsul său la data de 8.08.2008 (fila 22 dosar tribunal), de la această dată curge termenul de 6 luni, prevăzut de art. 11 alin.1 lit.c din Legea contenciosului administrativ, reclamantul a sesizat instanța la 15 ianuarie 2009, înăuntrul acestui termen de prescripție, astfel că excepția nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.
Este adevărat că, prin întâmpinare, MAI a arătat că plângerea prealabilă a fost formulată de reclamant la data de 18 februarie 2008, răspunzându-i-se la 7.04.2008, fiind împlinit termenul de 6 luni la momentul sesizării instanței, însă pârâtul nu a făcut o astfel de dovadă, deși proba îi incumba, conform art. 1169 Cod civil.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că prin dispoziția nr. S/II/6363 din 18.12.2003, reclamantul a fost eliberat din funcția de comandat al B și a fost pus la dispoziția P, unde urma a fi numit în funcție, potrivit competenței, până la numirea în noua funcție, ofițerul beneficiind de solda lunară avută, cu excepția indemnizației de comandă, iar în conformitate cu decizia nr.-, s-a stabilit în favoarea lui dreptul la pensie militară de stat începând cu 1 mai 2004.
Reclamantul a fost cercetat sub aspectul săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, a intereselor persoanelor și pentru uz de fals prevăzute de art. 248, 246 și 291 Cod penal, în dosarul nr. 132/P/2005, însă prin Ordonanța din 6 noiembrie 2007, Parchetul Militar Bucureștia dispus scoaterea de sub urmărire a lui pentru aceste infracțiuni, precum și al procedurii de control a averilor, conform Legii nr.115/1996, modificată prin Legea nr. 161/2003, însă, prin ordonanța nr.1 din 28.06.2004, cauza a fost clasată de Curtea de Apel Ploiești, constatându-se proveniența licită a bunurilor ce au făcut obiectul cauzei, hotărârea instanței fiind irevocabilă prin respingerea recursului declarat de MAI prin decizia nr. 2760 din 16.03.2006, pronunțată de ICCJ.
De asemenea, reclamantul a fost cercetat și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către PNA, însă, prin rezoluția 30/P/2004 din 30 iunie 2004, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât fapta nu există, toate aceste soluții privind comiterea de către reclamant a infracțiunilor precizate mai sus, precum și a celei privind dobândirea ilicită a unor bunuri fiind ulterioare emiterii dispoziției nr. S/II/6363 din 18.12.2003, prin care reclamantul a fost pus la dispoziția
a solicitat instanței să fie repus în toate drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție, prin dispoziția S/II/6363 din 18.12.2003, fără însă a solicita anularea acestui act administrativ unilateral și a motiva motivele pentru care dispoziția este anulabilă. În condițiile în care dispoziția de punere la dispoziție, act administrativ unilateral prin care s-a modificat raportul de serviciu existent între reclamant și MAI, se bucură de prezumția de legalitate și este executorie, ulterior emiterii acesteia reclamantul îndeplinind o altă funcție, potrivit competenței, pentru care a fost salarizat cu solda lunară avută, cu excepția indemnizației de comandă, în mod corect au fost luate în calcul, la stabilirea dreptului la pensie, drepturile bănești de care a beneficiat în perioada 1.11.2003- 30.04.2004, conform adresei nr.- din 29.11.2008, comunicată de MAI.
Având în vedere că decizia de punere la dispoziție din 18.12.2003 și-a produs efectele, nefiind anulată definitiv și irevocabil de către o instanță de judecată, numai într-o astfel de situație, reclamantul putând fi repus în drepturile bănești avute la data de 18 decembrie 2003, Curtea Constantă că acțiunea sa nu este întemeiată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 55 alineat 3 din Legea nr.138/1999, dispoziția nr. S/II/6363/2003 nefiind emisă pentru motivul că reclamantul a fost cercetat penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz contra intereselor publice, intereselor personale, uz de fals și pentru luare de mită, nici pentru că a făcut obiectul procedurii de control a averilor, toate acestea desfășurându-se ulterior punerii la dispoziție a lui, măsura punerii la dispoziție a unui cadru militar se poate lua în situațiile enumerate de art. 82 din Legea nr. 80/1995, cea a reclamantului regăsindu-se în ipoteza de la litera a, astfel că acțiunea va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul MAI, în contradictoriu cu reclamantul.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul,domiciliat în comuna Merei, sat Lipia, județul B, în contradictoriu cu pârâtulMinisterul Administrației și Internelor,cu sediul în B, nr. 1 sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored./
4 ex./23.06.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță
