Alte cereri. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 200/R-
Ședința publică din 22 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de recurenta - reclamantă OBȘTEA, cu sediul în B,-, județ V, împotriva sentinței civile nr. 1060 din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr. 17 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI B, cu sediul în B,-, județ
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurentă, în baza delegației de la dosar și consilier juridic, pentru intimata V, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat prin chitanța nr. 4048 din data de 22.02.2008, emisă de Primăria Pitești, în sumă de 2.00 lei și timbru judiciar în valoare de 0.15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei - reclamante, având cuvântul, solicită admiterea recursului, așa cum a fost motivat în scris, arătând că în cauză a fost efectuată procedura prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ, prin adresa nr. 101 din 28.06.2007. S-a solicitat restituirea sumelor achitate cu titlul de impozit pe profit, pe dividente, iar in urma declarațiilor rectificative, acestea nu trebuiau plătite.
Reprezentantul intimatei V, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, ca legală și temeinică. De asemenea, precizează că în cauză nu a fost efectuată procedura prealabilă, potrivit Codului d e procedură fiscală.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la data de 12.09.2007, reclamanta OBȘTEA a chemat în judecată pe pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 8.240 lei, reprezentând impozit pe dividende și a sumei de 30.894 lei, reprezentând impozit pe profit, aferent profitului realizat în exercițiul anului fiscal 2006, sume achitate în mod neîntemeiat, precum și la plata despăgubirilor calculate, începând de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a sumelor de rambursat, despăgubiri stabilite în conformitate cu modalitatea de calcul a accesoriilor la debitele datorate prevăzute de Codul d e procedură fiscală, respectiv dobânda de 0,05 % pentru fiecare zi de întârziere, plus penalități de 0,5 % pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că este persoană juridică de drept privat, fiind împroprietărită în baza prevederilor Legii nr. 1/2000, cu terenurile silvice ce au aparținut anterior obștii, care în prezent realizează exploatarea materialului silvic, iar veniturile astfel obținute sunt împărțite membrilor obștii.
Mai arată reclamanta că, pentru anul fiscal 2006, corespunzător veniturilor din exploatarea realizată, obștea a achitat impozitul pe profit, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003, în sumă de 30.894 lei, iar pentru veniturile distribuite persoanelor fizice, membrii ai obștii, a reținut și achitat impozit pe dividende în sumă de 8.240 lei, pentru plata acestor categorii de impozite, fiind depuse formulare fiscale, respectiv declarația nr. 100 pentru impozitul pe dividende și declarația nr. 101 pentru impozitul pe profit, însă ulterior plății celor două impozite, pârâta V, cu adresa nr. 17343 din 25.04.2007, a comunicat faptul că veniturile realizate de obște nu sunt impozabile, fiind neimpozabile și veniturile distribuite către membrii obștii.
În atare situație, precizează reclamanta că prin adresa nr. 10l din 28.06.2006, s-a solicitat pârâtelor restituirea sumelor achitate necuvenit, însă acestea nu s-au conformat, adresa respectivă constituind plângere prealabilă.
În dovedirea acesteia, reclamanta a depus la dosar adresa nr. 17343 din 25.04.2007, emisă de V, adresa nr. 101 din 28.06.2007 emisă de reclamantă către pârâte, declarația nr. 100 privind obligații de plată la bugetul statului, declarația nr. 101 privind impozitul pe profit, declarația rectificativă nr. 710.
Pârâta Vaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantei, deoarece reclamanta datorează atât impozitul pe dividende cât și impozitul pe profit aferent profitului realizat în exercițiul anului fiscal 2006, iar prin adresa nr. 17343 din 25.04.2007, Vac omunicat reclamantei că veniturile din agricultură și silvicultură sunt neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, invocând art. 39, 40, 42 lit. k din Legea nr. 571/2003, astfel că reclamanta în mod eronat a înțeles că este scutită de plata celor două impozite, respectiv impozitul pe dividende și impozitul pe profit, din adresa respectivă nerezultând că reclamanta ar fi scutită de plata celor două impozite.
De asemenea, mai arată pârâta că nu poate fi obligată la plata de despăgubiri, în condițiile în care modul de calcul, înregistrare, declarare și respectiv plata au fost efectuate de către reclamantă din proprie inițiativă.
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.1060 din 20.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantă pentru următoarele considerente:
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii, ridicată din oficiu, tribunalul a constatat că reclamanta nu a efectuat procedura prealabilă prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit căreia, "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente un termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există", ori prin adresa nr. 101 din 28.06.2007, înaintată Agenției Naționale de Administrație Fiscală - Administrația Finanțelor Publice a Orașului B, reclamanta nu solicită în nici un fel restituirea vreunei sume de bani, în urma căreia pârâtele să dea un răspuns; de fapt, din adresa respectivă nu rezultă vreo solicitare din partea reclamantei, astfel această adresa nu poate ține loc de plângere prealabilă, așa cum consideră reclamanta.
În această situație, acțiunea reclamantei a fost apreciată ca inadmisibilă și în conformitate cu prev. art. 18 din Legea nr. 554/2004 republicată, a fost respinsă, nemaifiind necesară analiza pe fond a cauzei.
Împotriva sentinței nr.1060/20.11.2007 a Tribunalului Vâlcea, în termen legal, a declarat recurs reclamanta Obștea, criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul reclamantei a fost motivat în drept pe disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținându-se că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, se susține că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca inadmisibilă, deși prin adresa nr.101/28.06.2007 s-a efectuat procedura prealabilă prevăzută de legea contenciosului administrativ, iar instanța nu motivează în nici un fel ignorarea acestei adrese.
Recursul nu este fondat.
În mod legal, prin hotărârea atacată, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei, dar nu pentru că aceasta nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, ci pentru motivul că reclamanta nu a efectuat procedura cerută de OG nr.92/2003, privind Codul d procedură fiscală.
Reclamanta trebuia să solicite în mod expres restituirea sumelor, reprezentând impozit pe dividende și impozit pe profit, aferent profitului realizat în exercițiul anului fiscal 2006, conform art.117 Cod pr.fiscală și apoi să atace în instanța de contencios administrativ răspunsul primit, în cazul în care îi era nefavorabil.
Într-adevăr, așa cum a reținut și prima instanță, adresa din 28.06.2007 nu este o cerere de restituire pentru că nu rezultă în mod expres pretenția reclamantei de rambursare a unei sume. Această cerere are valoarea unei adrese de comunicare a unor acte.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, să se respingă ca nefondat recursul formulat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D C I
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta - reclamantă OBȘTEA, cu sediul în B,-, județ V, împotriva sentinței civile nr. 1060 din 20.11.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr. 17 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI B, cu sediul în B,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
Tehnored. F/TC.
2 ex/18/03.2008
Jud. fond:
Gh.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Dumitru
