Alte cereri. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2829
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 266
Ședința publică din data de 28 Februarie 2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienta Direcția Silvică Reșița, împotriva Deciziei Civile nr.64 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea revizuientei consilier juridic,intimatul prezent și asistat de avocat
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței întâmpinare din partea intimatului întâmpinare, un exemplar se comunică reprezentantei revizuientei,care nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta revizuientei solicită admiterea cererii de revizuire,arătând că își întemeiază cererea pe dispozițiile art.322 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă,cu mențiunea că Ordonanța a fost înregistrată la Direcția Silvică Reșița în data de 29.01.2008,ulterior pronunțării deciziei atacate.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea cererii de revizuire cu cheltuieli de judecată,invocând dispozițiile art.78 din Contractul Colectiv de Muncă,care arată că în caz de conflict de muncă,angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept, decât cele strict precizate în decizia de concediere. Acesta mai arată că Ordonanța a fost discutată și în cazul motivelor de recurs.
CURT EA
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin Decizia Civilă nr.64 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, a fost admis recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.305 din 23 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul C - S în dosarul nr-, și a fost modificată sentința atacată în sensul că s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Reșița și în consecință s-a dispus anularea deciziilor nr.193/17.07.2006 și nr.215/4.08.2006 emise de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul C-S sub nr. 5647/115/14.08.2006, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 193/17.07.2006, emisă de către pârâta Direcția Silvică Reșița, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă.
În motivarea contestației a arătat că nu este vinovat de producerea unei pagube, nu avea în gestiune masă lemnoasă și nu este vinovat nici de eventualele nereguli ce se constată în gestiunea unui pădurar iar actele de control și de predare nu au fost efectuate de dânsul.
Prin întâmpinarea nr. 7548/2/8.09.2006, pârâta a solicitat respingerea contestației.
Prin sentința civilă nr.305 din 23 februarie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr.193/17.07.2006 și a deciziei nr.215/04.08.2006 emise de către Direcția Silvică Reșița.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 193 /17.07.2006 emisă de către Direcția Silvică Reșița s-a dispus desfacerea contractului de muncă reclamantului începând cu data de 24.07.2006.
Ulterior, se emite decizia nr. 215/4.08.2006, prin care se modifică doar data desfacerii contractului de muncă, începând cu data 7.08.2006.
Această decizie a fost contestată doar verbal la data de 6.10.2006, acest aspect fiind consemnat în încheierea de ședință din data respectivă.
În motivarea deciziei contestate se reține că în baza Notei de constatare a Corpului de control și Pază nr. 4351/17.05.2006, se arată că domnul șef district se face vinovat pentru o pagubă în valoare de 2783,55 lei reprezentând un volum de 53,543 mc masă lemnoasă, provenită din arbori marcați și sustrași, neconsemnați la predarea cantonului (ua119C), arbori demarcați și remarcați ilegal și sustrași (ua1304), arbori nemarcați cu materialul pe loc neconsemnați la predarea cantonului (ua110C), cioate arbori neimputate pădurarului la controlul executat (ua 218), cioate marcate cu pentagonal și neconsemnate în actul de control (ua111), întocmirea superficială a actelor de control la predarea cantonului și folosirea ilegală a ului de marcat, încălcând prevederile art. 21 din Regulamentul de pază al pădurarilor.
S-a propus desfacerea contractului de muncă. S-au avut în vedere și propunerea consiliului de disciplină din data de 5.06.2006, hotărârea Consiliului director din data de 14.07.2006 precum și prevederile art. 48 alin.2 lit."g" din nr.OUG 59/2000.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză se constată doar că prejudiciul este mai mic iar răspunderea revine în proporție de 1/3 la încă 2 persoane.
Instanța constată că prezenta cauză are ca obiect o sancțiune disciplinară și nu o răspundere patrimonială. Se reține totuși că există un prejudiciu cert, vinovăția aparține și contestatorului, așa că sub acest aspect sancțiunea disciplinară se justifică.
Conform fișei postului, contestatorul a avut funcția de șef district silvic și avea în subordine 5 pădurari, pe care trebuia să-i controleze, deci răspundea direct de întreaga gestionare a masei lemnoase din districtul său.
Prin actul de control se reține concret că reclamantul nu s-a implicat în acțiunea de control pe raza districtului pe care îl gestionează. În special, a făcut și predarea unui canton între 2 pădurari fără să consemneze pagubele care erau deja produse. A declarat în scris că dacă se vor descoperi ulterior pagube, le va plăti.
La dosar nu există nici o probă care să infirme vinovăția contestatorului.
La termenul din data de 6.10.2006 a propus proba cu martorul pentru a dovedi de ce i s-a desfăcut contractul de muncă însă nu s-a mai insistat asupra acestei probe deoarece unitatea s-a opus, fiind și cu acesta în proces.
Opoziția era întemeiată deoarece prin sentința civilă nr. 2933/22.11.2006 pronunțată de către Tribunalul C-S în dosar nr. 5648/2006, s-a dispus respingerea contestației formulată de numitul, tot pentru desfacerea contractului de muncă și pentru aceleași motive.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a invocat în esență următoarele:
Valoarea reală a pagubei pentru care răspunderea îi revine reclamantului, este de 1.170,52 lei și nu de 2.783,55 lei cât a reținut pârâta prin Nota de constatare a biroului de pază și control nr.4351/17.05.2006.
S-a mai susținut și că reclamantul în calitate de șef de district nu a efectuat nici un control și nu a predat nici un canton silvic sau parcele din acesta din gestiunea unui pădurar în gestiunea altor pădurari întrucât nu a primit delegație de la conducerea Ocolului Silvic pentru folosirea ului pentagonal din dotare în vederea efectuării controlului și a predării/primirii cantonului deși conform prevederilor nr.15/1988 privind aprobarea Regulamentului pentru paza fondului forestier avea acest drept, situație în care, răspunderea pentru tăierile ilegale de arbori revenea integral pădurarului titular și gestionar de canton silvic și nu lui.
Reclamantul a mai aratat că el personal nu a efectuat nici un control și nu a întocmit acte de predare pentru nici un canton între doi sau mai mulți pădurari, astfel că nu se poate susține afirmația că a efectuat superficial actele de control și predarea cantonului. Controalele și predarea/primirea cantonului care face obiectul cauzei s-au efectuat în toamna anului 2005 de delegatul C-S și a Ocolului Silvic, care nu au identificat și consemnat tăieri de arbori în 110, 111, 130 și 218 din în care, în primăvara 2006 la controalele efectuate de delegații Direcției Silvice s-au identificat arbori tăiați și sustrași a căror valoare s-a imputat greșit reclamantului.
Pentru pagubele fondului forestier prin tăieri de arbori și sustrageri de material lemnos din cantoanele silvice conform prevederilor nr.15/1988, art.22 se precizează că "pădurarii răspund material în condițiile prevăzute de Codul Muncii, pentru arborii tăiați, scoși din rădăcini, distruși, degradați ilegal sau sustrași, pe care nu-i justifică prin procese verbale de constatare a contravențiilor. De asemenea pădurarul răspunde material, contravențional, disciplinar sau penal, după caz, pentru orice faptă ilegală săvârșită împotriva fondului forestier dacă pentru recuperarea pagubelor produse a încheiat acte care ulterior s-au constatat de organele de justiție sau procuratură a fi neîntemeiate".
La dosarul cauzei s-a depus întâmpinare, prin care Direcția Silvică Reșița a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul a fost întemeiat pentru considerentele mai jos reținute:
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea a reținut că prin decizia nr.193 din 17.07.2006 modificată prin decizia nr.215 din 04.08.2006, pârâta Direcția Silvică Reșița, a dispus desfacerea contractului individual de muncă al reclamantului, în calitate de șef district - Ocolul Silvic, în baza art.48 alin.2 lit. g din nr.OUG59/2000, începând cu data de 07.08.2006.
Această măsură s-a întemeiat pe Nota de constatare a biroului de pază și control nr.4351/17.05.2006 întocmită de pârâtă, prin care s-a reținut vinovăția reclamantului în producerea unei pagube în sumă de 2.783,55 lei, reprezentând un volum de 53,543 mc masă lemnoasă, provenită din arbori marcați și sustrași, neconsemnați la predarea cantonului (ua 119 ), arbori demarcați și remarcați ilegal și sustrași (ua 130 ), arbori nemarcați cu materialul pe loc neconsemnați la predarea cantonului (ua 110 ), cioate arbori neimputate pădurarului la controlul executat (ua 218), cioate marcate cu pentagonal și neconsemnate în actul de control (ua 111), întocmirea superficială a actelor de control la predarea cantonului și folosirea ilegală a ului de demarcat, încălcând prevederile art.21 din regulamentul de pază al pădurilor.
În vederea recuperării acestei pagube, pârâta a emis decizia de imputare nr.162/12.06.2006, care însă a fost anulată în parte, prin sentința civilă nr.3232 din 18 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr.5078/2006 a Tribunalului C - S, rămasă irevocabilă, fiind menținută doar pentru suma de 1.170,52 RON, reprezentând un volum de 31,894 mc material lemnos, respectiv specii de rășinoase și foioase tăiați ilegal, identificate și inventariate la controalele de fond și parțiale, efectuate în aprilie și mai 2006, vizând perioada mai 2005, aprilie, mai 2006, de către delegații Direcției Silvice Reșița în cadrul fondului forestier din Ocolul Silvic, Silvice 24 și 25, unitățile amenajistice 110, 111, 218, 130.
Este real faptul că potrivit art.59 lit. f din Contractul colectiv de muncă intervenit la data de 02.06.2006 între Regia Națională a Pădurilor Romsilva și Federația Sindicatelor din Silvicultură "", înregistrat sub nr.3701/05.06.2006, angajatorul poate dispune concedierea unui salariat în situația în care acesta "înregistrează pagube mai mari de 15 mc material lemnos, la o inspecție, sau mai mari de 30mc imputabili pe an ", însă în speța de față având în vedere că, cantitatea de masă lemnoasă de 31,894 mc este foarte apropiată de limita stabilită prin contractul colectiv de muncă, respectiv de 30 mc, iar contravaloarea diferenței de 1,894 mc este de doar 69 lei, iar pe de altă parte acest minus vizează o perioadă de 2 ani, se apreciază că sancțiunea aplicată prin decizia contestată este excesivă, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, raportat la art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul de față urmează a fi admis, iar sentința atacată a fost modificată în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Reșița, cu consecința anulării deciziilor nr.193/17.07.2006 și nr.215/4.08.2006 emise de pârâtă.
Împotriva deciziei civile nr.64 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul cu nr.5647/1/115/2006, a formulat cerere de revizuire Direcția Silvică Reșița și a solicitat schimbarea deciziei civile, iar pe fond respingerea contestației formulată de .
În drept, revizuienta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile prevăzute de art. 322 cpt.1 și 5 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienta a depus la dosarul cauzei, adresa emisă de Inspectoratul Județean de Poliție C-S, în dosarul nr. 1258/P/2007, în care se arată că la data de 13 august 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față denumitul pentru comiterea infracțiunii de folosire ilegală a ului silvic de marcat prevăzut de art.100 din Legea nr.26/1996, precum și pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 248,289 și 291 Cod penal.
Revizuienta a mai depus la dosar, în copie Ordonanța din 31 decembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, în dosarul nr.1258/P/2007 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru infracțiunea prev de art.289 Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ -Amendă -în cuantum de 300 lei, și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor pentru infracțiunea prev. de art.100 din Legea nr. 26/1996 și art.248 Cod penal. Această Ordonanță, se susține că a fost înregistrată la revizuientă la data de 29 ianuarie 2008, ulterior pronunțării deciziei civile.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 21 februarie 2008, intimatul a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, instanța va reține că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează să fie respinsă, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.322 pct.5 din Codul d e procedură civilă se prevede că,revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere, dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare,reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-au desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Or, din acele depuse de revizuientă la dosar, nu rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, întrucât Ordonanța emisă de Parchetul de pa lângă Judecătoria Caransebeș, nu a fost reținută de partea potrivnică, și fiind datată din 31 decembrie 2007, putea fi depusă la dosar la data judecării recursului, respectiv la data de 24 ianuarie 2008.
Pentru aceste considerente instanța va respinge cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta Direcția Silvică Reșița, împotriva Deciziei Civile nr.64 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 Februarie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Prima instanță - Tribunalul C-S - judecător
Instanța de recurs - Curtea de Apel Timișoara - judecător; Liber;
Red CM -24.003.3008
Tehnored 26 Martie 2008 - 2 expl
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Ionel Barbă, Răzvan
