Alte cereri. Decizia 300/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 300/CA
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Violeta
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V, cu sediul în V, Șoseaua națională V- I, nr.1, județul V, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - drepturi bănești, recurs împotriva sentinței nr.50/CA din 18.02.2008 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic, pentru recurenta C V, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier.
Instanța, nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurenta C V, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii Tribunalului Vaslui, în sensul respingerii acțiunii.
Arată că Tribunalul Vaslui, prin sentința recurată, a admis acțiunea formulată de, cu motivarea că nici Legea nr.519/2002, pentru aprobarea OUG nr.102/1999, și nici Legea nr.343/2004-privind completarea și modificarea OUG nr.102/1999 nu condiționează acordarea indemnizației de formularea unei cereri și de depunerea unor acte, fără a se ține seamă de faptul că, în lipsa Normelor Metodologice de aplicare a acestor acte normative, s-a primit o circulară în care se prevedea o altă modalitate iar recurenta s-a prevalat de această circulară. În acea perioadă, la intrarea în vigoare legii, toate persoanele care nu avea un dosar complet au fost încunoștiințate, prin adrese, în această situație aflându-se și intimatul, care nu a răspuns demersului recurentei.
Consideră că, față de dispozițiile art.59 din Legea nr.448/2006 și ale art.21 din Legea nr.343/2004 pentru modificarea și completarea OUG nr.102/1999, intimatul avea obligația de a se prezenta din oficiu sau la solicitarea comisiei competente și a face cunoscută orice modificare intervenită în ceea ce privește acordarea drepturilor cuvenite dar, deși CVa dat dovadă de bună credință în demersurile de a-l sprijini pe intimat, acesta nu a răspuns solicitării de completa dosarul social iar lipsa răspunsului putea fi interpretată și în sensul că ar exista și alte cauze pentru care nu s-a răspuns, respectiv plecarea în altă localitate sau chiar decesul.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Prin sentința civilă nr. 50/CA/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost admisă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V și obligat pârâtul să plătească reclamantului indemnizația cuvenită persoanei cu handicap fizic grav pentru perioada 1.03.2004 -28.02.2007 și daune morale în sumă de 1000 lei.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că potrivit disp. art. 19 al. 1 lit. "a" din nr.OUG 102/1999 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 519/2002 și Legea nr. 343/2004, adulții cu handicap grav sau accentuat, care nu realizează venituri din salarii sau pensii, cu excepția pensiei de urmaș, beneficiază de o îndemnizație lunară de 1.480.000 lei; adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din salarii și pensii, cu excepția pensiei de urmaș, beneficiază de o indemnizație lunară de 50%, respectiv 30% din valoarea indemnizației lunare; indemnizația lunară se indexează anual prin hotărâri ale Guvernului, în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum stabilit de Institutul Național de Statistică.
Prin Legea nr. 448/2006 a fost abrogată nr.OUG 102/1999, dreptul la asistență socială sub formă de prestații sociale fiind reglementată la cap.3 secțiunea a 5-
Reclamantul este persoană cu handicap fizic grav conform certificatuluinr.3423 din 23.09.1993 eliberat de V, fiind pensionat pentru invaliditate la 31.10.1986, nerevizuibil.
Prin dispoziția nr.1627 din 6.03.2007 dată de V s-a acordat reclamantului la cerere, indemnizația prevăzută de art.57 alin 4 lit. "a" și "b" din Legea nr.448/2006 începând cu 1 martie 2007, refuzându-se plata pentru perioada 1.03.2004 - 28.02.2007 întrucât nu a dat curs adresei nr. 12083 din 2.08.2004.
Conform precizărilor nr. 12083 din 2.08.2004 ale Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap date de autoritatea publică în vederea interpretării corecte a prevederilor art. 19 al. 1 lit. "a" din nr.OUG 102/1999, plata indemnizației era condiționată de depunerea unei cereri, a certificatului de încadrare în grad de handicap, actului de identitate, ultimul cupon de pensie etc. și urma să se facă la data de 1 lunii următoare.
Cu adresa nr. 2880 din 27.07.2007 pe care reclamantul susține că nu a primit-o, i s-au solicitat o anchetă socială, copia actului de identitate și a deciziei de pensie, nu însă și cererea privind acordarea indemnizației.
Nici Legea nr. 519 din 12.07.2002 pentru aprobarea nr.OUG 102/1999 și nici Legea nr. 343/2004 privind modificarea și completarea nr.OUG 102/1999 nu condiționează acordarea îndemnizației cuvenită adulților cu handicap grav sau accentuat de formularea unei cereri și de depunerea unor acte în acest sens.
Dreptul persoanei cu handicap era consacrat de art.19 al.1 lit. "a" din nr.OUG 102/1999, iar prin precizările nr. 12083 din 2.08.2004 ale H se adaugă la lege.
Că este așa rezultă și din noile reglementări privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Legea nr.448/2006 și Hotărârea nr. 268/2007 care prevăd că dreptul de asistență socială sub formă de prestații sociale se acordă din oficiu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V, care consideră sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică motivat de faptul că au fost eronat apreciate probele administrate în cauză și mai ales pentru faptul că reclamantul - intimat nu a depus întreaga documentație pentru a putea intra în toate drepturile prevăzute de lege pentru gradul de handicap grav permanent.
Prin întâmpinare reclamantul -intimat a solicitat a se constata că niciunul din motivele de rec nu este întemeiat, mai ales că suma datorată este dovedită și nu este prescrisă.
Precizează reclamantul că după ce a formulat acțiunea a fost emisă dispoziția nr. 1627/16.03.2007 prin care i s-a acordat indemnizația cerută (filele 13 -17).
Curtea examinând cererea de recurs și dosarul de fond, constată că recursul nu este fondat avându-se în vedere următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată reclamantul precizează că este pensionat din anul 1986 pensia de invaliditate gr. I nerevizuibil din cauza unui handicap ireversibil, stabilit prin Decizia medicală nr. 6663/124 din 04.11.1986 a Comisiei Centrale de Expertiză Medico -Militară a Ap. rămasă definitivă de la data emiterii, conform Legii 164/2001 art. 30 al. 1 -6.
Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, își recunosc reciproc principiile generale, ultima făcând parte din sistemele adiacente sistemului public, organizate pe grupuri ocupaționale, militari, polițiști, diplomați, astfel că pensia o primește pentru munca și vechimea stabilită conform Legii 164/2001.
Potrivit disp. art. 19 al. 1 lit. "a" din nr.OUG 102/1999 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 519/2002 și Legea nr. 343/2004, adulții cu handicap grav sau accentuat, care nu realizează venituri din salarii sau pensii, cu excepția pensiei de urmaș, beneficiază de o îndemnizație lunară de 1.480.000 lei; adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din salarii și pensii, cu excepția pensiei de urmaș, beneficiază de o indemnizație lunară de 50%, respectiv 30% din valoarea indemnizației lunare; indemnizația lunară se indexează anual prin hotărâri ale Guvernului, în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum stabilit de Institutul Național de Statistică.
Reclamantul -intimat este o persoană cu handicap fizic grav conform certificatului nr. 3423 din 23.09.1993 eliberat de V, fiind pensionat pentru invaliditate la data de 31 oct. 1986.
În mod corect a reținut instanța de fond că Legea 519 din 12.07. 2002 pentru aprobarea OUG nr. 102/1999 și Legea 343/2004 privind modificarea și completarea nr.OUG 102/1999 nu condiționează acordarea indemnizației cuvenită adulților cu handicap grav sau accentuat de formularea unei cereri și de depunerea unei documentații anume.
Dreptul persoanei cu handicap este consacrat de art. 19 al. 1 lit. a din OUG nr. 102/1999 și Legea 448/2006 și Hotărârea nr. 268/2007 care prevede în mod expres că dreptul la asistență socială sub formă de prestații sociale se acordă din oficiu.
Față de cele reținute și având în vedere disp. art.312 din Codul d e procedură civilă urmează a se respinge recursul și a fi menținută ca fiind legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de V împotriva sentinței civile nr.50/CA/18.02.2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
04.07.2008
Tribunalul Vaslui:
-
-
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache, Leocadia Roșculeț, Violeta
