Alte cereri. Sentința 354/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 354
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru
Grefier - - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 02 octombrie 2009, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 02 octombrie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 09 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra cauzei constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 23.06.2009, reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârâți Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casația și Justiție și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-i acorde asistență medicală și medicamente gratuite.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin decizia nr. - din 2 septembrie 2004 actualizată la data de 23 decembrie 2008 i s-a stabilit pensie de serviciu.
La data de 19 mai 2009 a formulat cerere la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI prin care a solicitat să fie trecut în tabelul cu pensionarii din parchet, pentru a primi medicamente gratuite.
Cererea a fost înaintată la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casația și Justiție pentru aprobare.
La data de 9 iunie 2009 Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚIi -a adus la cunoștință reclamantului prin adresa nr. 684/5 iunie 2009 că nu i s-a aprobat cererea întrucât nu are dreptul la medicamente și asistență gratuită întrucât la data pensionării nu era procuror.
Cu această ocazie reclamantului i s-a înaintat și adresa nr. 152/4 iunie 2009 spre justificare.
Reclamantul a arătat că refuzul celor două parchete de a-i acorda asistență medicală și medicamente este nelegal deoarece dispozițiile art. 99 din Legea 92/92 în baza cărora s-a adoptat HG nr. 409/98 invocată prin adresa nr. 152/4 iunie 2009 au fost abrogate prin L 303/2004 și L 247/2005, astfel că atât HG 409/98 cât și normele comune 318/FB-64-807/C din 26 mai 1999 pe care le invocă Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru justifica refuzul de a primi medicamente gratuite sunt abrogate prin OUG 150/2002, care, la rândul ei, a fost abrogată prin Codul fiscal care a introdus impozitul pe pensiile ce depășesc 10 milioane lei pe lună și contribuția pentru asigurări de sănătate de &,5%.
S-a susținut și că prin Legea 247/2008 au fost modificate dispozițiile art. 78 al. 4 din Legea 303/2004 în sensul că magistrații în activitate și pensionari, beneficiază de asistență medicală și medicamente gratuite în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuțiilor la asigurările sociale, condiție pe care reclamantul o îndeplinește.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 78 al. 5 din Legea 303/2004 modificat prin Legea 247/2005.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosarul cauzei decizia privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă nr. - din 23.12.2008 privind pe reclamant, adresa nr. 684/05.06.2009 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI și adresa nr. 152/2009 Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casația și Justiție.
Prin cererea adresată instanței la data de 07.07.2009 reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 09.07.2009 pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI au formulat prin întâmpinare prin care, în prealabil, în temeiul art. 10 alin. 3 și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, republicată, raportat la art. 5 c Cod Penal au invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
În acest sens s-a susținut că potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, rep. "reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".
a contrario, dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său (ceea ce este cazul în speță) se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
În acest sens s-a arătat că sunt și dispozițiile art. 5 c Cod Penal, potrivit cu care "Cererea se face la instanța domiciliului pârâtului".
Așadar, din cuprinsul dispozițiilor legale citate s-a arătat că reiese că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București.
Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.
O altă excepție invocată prin întâmpinare a fost aceea a lipsei procedurii prealabile întemeiată pe dispozițiile art. 7 și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 rep. art. 109 alin. 2 și art. 137 din Codul d e procedură civilă.
S-a susținut că potrivit dispozițiilor legale mai sus precizate reclamantul avea obligația de a solicita (emitenților) mai întâi revocarea adreselor de care face vorbire în acțiunea sa, în termenul stabilit de lege, obligație ce nu a fost îndeplinită.
Asupra fondului cauzei, s-a arătat că temeiul juridic pe care reclamantul și-a fundamentat pretențiile îl constituie art.25 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din cadrul justiției, cât și art. 79 alin. 5 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și completată.
Însă, raportului de drept dedus judecății i se aplică pregnant normele incidente tuturor categoriilor de asigurați, deoarece textul art. 25 alin.2 din G nr. 27/2006 rep. cât și al art. 79 alin. 5 din Legea nr. 303/2004 rep. precizează că gratuitatea privind asistența medicală, medicamentele și protezele de care beneficiază aceste categorii profesionale speciale - judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora - se aplică doar în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale.
Ordinul comun al Ministrului Sănătății și al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 255/236 din 27 martie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008 prevede conținutul pachetului de servicii medicale, tipul tratamentelor și procentul care este suportat de stat pentru fiecare categorie în parte.
Astfel, pentru fiecare intervenție medicală, ordinul mai sus-amintit precizează procentul de compensare și tarifele la care se aplică aceste procente.
În aceste condiții, contravaloarea tratamentelor medicale ce vor fi solicitate va fi mai mare dacă acestea vor fi fost realizate la tarife superioare celor stabilite prin amintitul ordin.
În consecință, Ministerul Publica procedat în mod legal în speță după primirea de instrucțiuni în acest sens de la Ministerul Finanțelor Publice, în conformitate cu dispozițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2008 și Normelor metodologice de aplicare a acestuia.
În drept, s-au invocat prevederile art. 115 - 118 din Codul d e procedură civilă.
Reclamantul a mai depus la dosarul cauzei declarație de asigurare și adresa nr. 2237/2009 a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Analizându-se în prealabil excepțiile invocate în cauză se constată că acestea nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:
Referitor la competența teritorială de soluționare a cauzei se reține că, art. 10 alin 3 din Legea 554/2004, prin derogare de la dreptul comun, reprezentat în materie de dispozițiile Codului d e procedură civilă, reglementează o competență alternativă ce dă posibilitatea reclamantului de a opta între instanța competentă material în soluționarea litigiului de la domiciliul său sau cea de la domiciliul pârâtului.
Odată făcută această opțiune de către reclamant prin învestirea uneia dintre cele două instanțe deopotrivă competente în soluționarea litigiului, nici reclamantul și nici pârâtul nu mai pot invoca necompetența teritorială a instanței învestite, dispozițiile Codului d e procedură în materia competenței teritoriale a instanțelor nefiind incidente în speță ca o consecință a aplicării principiului potrivit căruia prioritate în aplicare are norma specială, derogatorie de la dreptul comun.
Nici excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004 de către reclamant, nu poate fi reținută ca întemeiată în speță, deoarece acesta s-a adresat autorităților publice pârâte ca urmare a refuzului de a fi trecut în tabelul pensionarilor din parchet pentru a putea beneficia de asistență medicală și medicamente gratuite similar cu aceștia.
Or, adresele contestate de reclamant reprezintă refuzul autorităților publice pârâte de a soluționa favorabil cererea reclamantului.
În această ipoteză sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. 5 din Legea 554/2004 potrivit cărora nu este obligatorie plângerea prealabilă în situația acțiunilor întemeiate pe refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept al persoanei ce se consideră vătămată.
De altfel, față de situația de fapt mai sus prezentată, exercitarea recursului administrativ de către reclamant ar fi inutilă, în condițiile în care autoritățile publice pârâte și-au exprimat neechivoc, prin adresele ce fac obiectul prezentului litigiu, poziția față de solicitarea reclamantului.
Cu privire la fondul cauzei se reține că potrivit art. 25 din OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, procurorii, în activitate sau pensionari, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate. Condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Din decizia nr. - din 23.12.2008, depusă la dosarul cauzei (fila 2) rezultă că reclamantul beneficiază de pensie de serviciu în calitate de procuror, prin urmare are calitatea de procuror pensionar în accepțiune dispozițiilor legale mai sus citate.
De asemenea, reclamantul a dovedit prin declarația de asigurare (fila 19) și cuponul de pensie (fila 3) că are calitatea de asigurat al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și, în această calitate, i se reține contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.
Prin urmare, reclamantul a făcut dovada că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia în mod gratuit de asistență medicală și medicamente în condițiile art. 25 din OUG 27/2006.
În consecință, distincția făcută de pârâte între procurorii pensionari, care la data pensionării, îndeplineau această funcție și situația reclamantului care la data pensionării nu îndeplinea funcția de procuror, apare ca fiind fără justificare în actualul context legislativ, având în vedere că HG nr. 409/1998 și normele comune nr. 316/FB-64-807/C pe care se întemeiază refuzul au fost emise în aplicarea dispozițiilor art. 99 din Legea 92/1992, privind organizarea judecătorească, dispoziții legale ce actualmente sunt abrogate prin art. 107 alin. 2 lit. b din Legea 303/2004.
În acest context noțiunea de "procuror pensionar" din OUG 27/2006 trebuie privită și interpretată coroborat cu dispozițiile legii în vigoare actualmente, respectiv cele ale Legii 303/2004 republicată, care în art. 82 și următoarele reglementează pensia de serviciu pentru magistrați și mai ales art. 86 alin. 1 din același act normativ ce definește noțiunea de vechime în magistratură, prin raportare la dispozițiile anterioare cuprinse în Legea 92/1992 în special art. 103 alin. 1 și 6 din acest act normativ potrivit cărora nu beneficiau de pensie de serviciu decât magistrații aflați în funcție la data pensionării sau cei reîncadrați după pensionare.
Nu pot fi reținute nici apărările din întâmpinarea formulată în cauză, întrucât așa cum s-a menționat mai sus, reclamantul nu solicită drepturile prevăzute de art. 25 din OUG 27/2006 în alte condiții decât ceilalți magistrați pensionari, ci dimpotrivă aplicarea unui tratament similar acestora, justificat, așa cum s-a arătat mai sus de dispozițiile legale incidente în cauză.
În consecință, potrivit art. 18 din Legea urmează a se admite acțiunea formulată de reclamant, se vor anula adresa nr. 684 din 05 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI și adresa nr. 152 din 04 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ - Serviciul audit public intern și vor fi obligați pârâții să-i recunoască reclamantului dreptul de a beneficia în mod gratuit de asistență medicală și medicamente în conformitate cu dispozițiile art.25 alin.1 din OUG nr.27/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI.
Anulează adresa nr.684 din 05 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI și adresa nr. 152 din 04 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ - Serviciul audit public intern.
Obligă pârâții să-i recunoască reclamantului dreptul de a beneficia în mod gratuit de asistență medicală și medicamente în conformitate cu dispozițiile art.25 alin.1 din OUG nr.27/2006.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
5 ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru
