Alte cereri. Sentința 377/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 377
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
Grefier - -
XXXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 13 octombrie 2009, privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect alte cereri contestație imputație.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 13 octombrie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin sentința nr. 71 din 6 martie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect anularea hotărârii nr. 76 din 17 ianuarie 2006 pronunțată de completul de jurisdicție din cadrul comisiei de jurisdicție a MAPN precum și a hotărârilor nr. 3206 din 28 octombrie 2005, 28 octombrie 2005 ȘI din 28 octombrie 2005, prin care au fost respinse contestațiile formulate de reclamant împotriva deciziilor de imputare emise de Comandantul UM 02316 C la data de 25 octombrie 2005.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a apreciat că soluția organului de jurisdicție este fondată deoarece prin depășirea cotei de 60% din valoarea de înlocuire în cazul reparării a două autoturisme, reclamantul a încălcat prevederile Ordinului General nr. 31/1997 în vigoare la data efectuării lucrărilor precum și Ordinul MAN nr. 30/2002 potrivit căruia cadrele militare au obligația de a se supune legii și de a aplica actele normative specifice domeniului.
S-a mai reținut că reclamantul nu a justificat cu argumente coerente nici depășirea normei de consum la cherestea.
Împotriva sentinței mai sus arătate a formulat recurs în termenul legal reclamantul, solicitând admiterea acestei căi de atac și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
A susținut că instanța de fond nu a analizat motivele de nelegalitate și netemeinicie a deciziilor de imputare și a hotărârii Comisiei de jurisdicție a.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 913 din 19 februarie 2009 admis recursul reclamantului, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că prin raportare la argumentele de fapt și de drept invocate de reclamant în sprijinul acțiunii sale, motivarea instanței nu întrunește cerințele procedurale prev. de art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul d e pr.civilă, în sensul că motivarea sentinței pronunțate are caracter general și nu arată în concret pentru fiecare din cele patru decizii de imputare contestate care sunt motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței privind legalitatea și temeinicia actelor contestate și nici care sunt rațiunile care au justificat înlăturarea argumentelor de fapt și de drept precizate de reclamant în contestație.
S-a apreciat de către instanța de recurs că această situație echivalează practic cu necercetarea fondului cauzei de către instanța de fond.
spre rejudecare la Curtea de APEL CRAIOVA, dosarul a fost înregistrat sub nr-.
La termenul din 13 octombrie 2009 s-a pus în discuția părților administrarea unei probe cu expertiză tehnică pentru a fi verificate susținerile din acțiune, însă reclamantul a arătat că nu solicită administrarea acestei probe.
Reanalizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
În urma controlului de audit efectuat la Compartimentul Lucrări speciale din cadrul UM 01136 în anul 2005, s-a constatat că prin efectuarea lucrărilor de reparații la autoturismele 1310 cu nr. de înmatriculare A-123,.218 și autocamioanele -10215 FA cu nr. de înmatriculare A- 5304, și R-16215 cu nr. de înmatriculare -2191 au fost cauzate prejudicii, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unei cercetări administrative pentru stabilirea persoanei vinovate și recuperării acestora.
Cercetarea administrativă a stabilit că singura persoană vinovată în cauzarea prejudiciului este șeful Secției Lucrări speciale și prin decizie de imputare valoarea prejudiciului a fost stabilită în sarcina acestuia.
Contestația formulată de șeful Secției lucrări speciale din cadrul UM 01136 Caf ost admisă de Comisia de jurisdicție a imputațiilor,iar prin decizia nr.23/2005 s-a dispus efectuarea unei alte cercetări administrative.
Noua cercetare administrativă a stabilit că mai multe persoane cu diferite funcții din cadrul UM 01136 C se fac vinovate de prejudiciile create prin reparațiile efectuate la cele 4 autovehicule, astfel că prin decizia de imputare nr.2498 din 25.08.2005 s-a reținut că lucrările de refacere la autoturismul 1310 cu nr de înmatriculare A-123 au depășit 60% din valoarea de înlocuire, cauzându-se o pagubă în sumă de 7.681,34 lei, care a fost imputată la 10 cadre militare din această unitate, între care și reclamantului, în sarcina căruia s-a reținut un prejudiciu în valoare de 892,21 lei.
În urma contestației formulate de reclamant împotriva acestei decizii, prin hotărârea nr.3206 din 28.10.2005 a Comandantului UM. 02316, valoarea pagubei a fost redusă la suma de 595,84 lei.
Tot în sarcina reclamantului a fost emisă și decizia de imputare nr.2499/2005, reținându-se că acesta se face vinovat de producerea unei pagube în valoare de 332,55 lei din valoarea totală de 3195,56 lei, ca urmare executării lucrărilor de reparații la autoturismul 1310 cu nr.2118 aparținând UM 02494 Târgoviște, însă în urma contestației pe care acesta a formulat-o împotriva deciziei, valoarea pagubei s-a redus la suma de 41,50 lei, prin hotărârea nr.3218 din 28.10.2005 a Comandantului UM 02316
Prin cea de-a treia decizie de imputare nr.2500/25.08.2005, reclamantul a fost obligat să plătească contravaloarea unui prejudiciu în sumă de 6,27 lei, din valoarea totală de 41,92 lei, prejudiciu cauzat prin executarea reparațiilor la autocamionul 10215 FA cu nr 5304, aparținând UM. 01136 C, însă prin hotărârea nr.A 3219/2005, valoarea prejudiciului pentru care s-a stabilit răspunderea materială a reclamantului s-a ridicat la suma de 8,87 lei.
Se mai reține că răspunderea materială a reclamantului a fost constatată și prin decizia de imputare nr.2501/2005, pentru suma de 168,6 lei din valoarea totală de 1282,64 lei, prejudiciu cauzat prin executarea reparațiilor la autocamionul 16215 cu nr.21918, aparținând UM.01136, iar în urma contestației formulate împotriva acestei decizii valoarea prejudiciului a fost ridicată la suma de 224,9 lei.
Ca temei de drept pentru toate cele patru decizii au fost reținute nerespectarea prevederilor art.42 alin.3 lit.e, art.43 alin.2 lit.e și art.208 din instrucțiunile 11/2002.
Prin acțiunea formulată la instanță împotriva acestor decizii de imputare și a hotărârilor prin care au fost soluționate contestațiile formulate împotriva lor, reclamantul a invocat neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art.2 pct.6 din Instrucțiunile 11/2002, respectiv caracterul ilicit sau ilegal al faptei prin care s-a produs paguba și stabilirea cu certitudine în sarcina sa a vinovăției cu intenție sau din culpă la producerea acestei fapte.
În acest sens a susținut că lucrările de refacere a resursei nu sunt considerate pagube atunci când consumurile depășesc norma de piese și materiale determinate de pregătirea unei categorii de tehnică pentru îndeplinirea unei misiuni specifice, conform art.6 pct.14 din OG 121/1998 și nu s-a ținut cont nici de faptul că în acea perioadă din lipsa fondurilor bugetare armata nu mai beneficia de dotări cu tehnică nouă, iar pragul de 60% privind valoarea reparațiilor nu este valabil pentru mașinile unicat.
Prin urmare a apreciat că valoarea privind reparațiile celor 4 autovehicule este stabilită nerealist.
Aceste susțineri nu pot fi primite, deoarece în urma cercetărilor administrative efectuate s-a constatat cert că reparațiile la cele 4 autoturisme s-a făcut cu depășirea normelor de consum, manoperă, materiale și piese de schimb, fără a exista o notă de comandă, respectiv ordinul de reparație, ci doar în baza ordinului verbal al comandantului, respectiv al reclamantului, aspect reținut de către comisia de jurisdicție a imputațiilor și necontestat de reclamant.
Dispozițiile art.9 alin.2 din Instrucțiunile 11/2002 privind mentenanța tehnicii și echipamentelor din înzestrarea Ministerului Apărării aprobate prin Ordinul nr.30/2002, stabilesc ca limită maximă pentru lucrările de refacere a resursei valoarea de 60% din valoarea de înlocuire, iar ceea ce depășește această valoare reprezintă lucrări nejustificate din punct de vedere economic și ilegale.
Prin urmare, prin efectuarea unor lucrări de reparații la autovehicule peste procentul de 60% din valoarea de înlocuire, s-a cauzat pagubă în patrimoniul unității militare, iar vinovăția reclamantului decurge din neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu aferente funcției pe care o îndeplinea, aceea de comandant al UM.01136 C, ca și a celorlalte persoane din subordinea acestuia, constând în aceea de a urmări ca aceste lucrări de reparații să se încadreze în normele tehnice la care îi obligă art.43 din Instrucțiunile 11/2002.
Celelalte dispoziții legale invocate ca temei al răspunderii materiale, respectiv art.42 alin.2 lit.e și art.208 din 11/2002, se referă de asemenea la atribuțiunile pe care trebuie să le îndeplinească comandantul pentru asigurarea la timp a unității cu utilaje, dispozitive, scule necesare, fond de reparat, agregate, urmărind folosirea corectă și eficientă a acestora, precum și respectarea principiului eficienței economice la repararea tehnicii, recondiționării și fabricării pieselor și subansamblurilor care se execută pe timp de.
Prin urmare, aceste temeiuri de drept obligă ca în cazul reparării tehnicii să fie respectat principiul eficienței economice, în sensul de a se efectua, fie cheltuieli în limitele valorii prevăzute de art.9 alin.2 dn 11/2002, fie în cazul depășirii acestor cheltuieli să se procedeze la scoaterea din funcțiune a acestor autovehicule și valorificarea lor pe altă cale.
Chiar dacă s-ar aprecia că temeiurile de drept reținute nu ar avea legătură cu răspunderea materială stabilită în sarcina sa, acest aspect nu atrage nulitatea actelor contestate, dispozițiile legale aplicabile neprevăzând o astfel de sancțiune în această situație.
Afirmația potrivit căreia calculul valorilor stabilite ar fi nereal nu poate fi verificată de instanță, atâta timp cât reclamantul nu a fost de acord cu administrarea în cauză a unei expertize, prin care să se facă aceste verificări.
La stabilirea valorii prejudiciului imputat mai multor cadre militare, între care și reclamantului,s-au avut în vedere dispozițiile art.15 alin.2 din OG 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, adică proporțional cu solda netă de la data constatării acestuia.
De asemenea, este nefondată și susținerea referitoare la majorarea cuantumului sumei imputate în propria cale de atac, în condițiile în care două din cele patru contestații formulate de reclamant împotriva celor 4 decizii de imputare au fost admise și sumele imputate au fost diminuate, iar în celelalte două, majorarea valorii imputate a fost determinată de faptul că distribuirea valorilor s-a făcut la un număr mai mic de persoane decât cel inițial, ca urmare a admiterii contestației uneia dintre persoanele în sarcina cărora s-a reținut răspunderea materială.
Se mai constată că și celelalte susțineri invocate de reclamant, referitoare la necesitatea reparațiilor și modernizărilor efectuate nu pot fi primite, în condițiile în care nu au fost dovedite.
Față de cele expuse, se apreciază că actele contestate sunt temeinice și legale și pe cale de consecință acțiunea reclamantului va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în mun. C,-, -. 1,. 3,. 134, jud. D, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, cu sediul în mun. B, sector 5,-, având ca obiect alte cereri contestație imputație.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. T
Ex.4/LF/12.11.2009
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu
