Alte cereri. Sentința 395/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 395
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în C,-, județul D în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PRIN PREȘEDINTE, cu sediul în B, sector 6, Calea, nr.2. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI -, cu sediul în B, sector 6,--3, MINISTERUL JUSTIȚIEI PRIN MINISTRUL JUSTIȚIEI - cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL PUBLIC PRIN PROCURORUL GENERAL AL ROMÂNIEI cu sediul în B, sector 5,-, GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN PRIMUL MINISTRU cu sediul în B, sector 1, nr.1, CURTEA DE APEL CRAIOVA cu sediul în C, str. -, nr.4, județul D, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,-, cu domiciliul în B, Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Calea 13 septembrie, nr.2 și REALITATEA TV cu sediul în B, sector 1, Libere, nr.1, corp A, etaj 2.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, lipsind reclamantul și pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PRIN PREȘEDINTE, PREȘEDINTELE ROMÂNIEI -, MINISTERUL JUSTIȚIEI PRIN MINISTRUL JUSTIȚIEI -, MINISTERUL PUBLIC PRIN PROCURORUL GENERAL AL ROMÂNIEI, GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN PRIMUL MINISTRU, CURTEA DE APEL CRAIOVA, și REALITATEA TV.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra acțiunii.
Consilier juridic pentru pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicită respingerea cererii.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 10.04.2009 de reclamantul a chemat în judecată pârâții Consiliul Superior al Magistraturii prin Președinte, Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiției prin Ministrul Justiției, Președintele României, Ministerul Public prin Procuror General, Guvernul României prin Primul Ministru, și Realitatea TV solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța în cauză să fie obligați pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Guvernul României să-i plătească reclamantului zece milioane de euro despăgubiri pentru injustiția făcută de 15 judecători de la instanțele din C și de la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarele atașate la dosarul nr. 18222/2000 al Judecătoriei Craiova, să fie obligat Președintele României să ia act de injustiția făcută de cei 15 judecători în dosarele de fond, apel, rejudecare fond, apel, recurs, revizuire fond, apel și recurs, în vederea anulării hotărârii irevocabile nr. 15901/07.09.2000 pronunțată în dosarul 18222/2000 al Judecătoriei Craiova, să fie obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să sancționeze cei 15 judecători și să propună Președintelui României retragerea inamovibilității judecătorilor:, Hârceagă, -a, și.
Prin aceeași cerere reclamantul a arătat că înțelege să învestească instanța cu cerere de îndreptare a erorii materiale-/11.10.2001 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 3706/2001, precum și cu plângere penală împotriva celor 15 judecători, referitor la aceasta din urmă solicitând în mod expres disjungerea cauzei și înaintarea Parchetului de pe lângă Înalta Curtea d e Casație și Justiție.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, deși prin Hotărârea nr. 51/31.03.1998 emisă de Consiliul Local C, prin Dispoziția Primarului nr. 892/22.04.1998 și Ordinul de repartizare nr. 16569/22.04.1998 emis de Primăria C i-a fost repartizat spre închiriere spațiul situat în C, str. -, -emina - parter începând cu data de 01.04.1998, nu a obținut recunoașterea acestui drept în cauzele mai sus, spațiul fiind înstrăinat prin efectul hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză.
În continuare au fost enumerate hotărârile judecătorești pronunțate de cei 15 judecători.
Reclamantul a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
La data de 28.04.2009 pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care în prealabil a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive s-a susținut că legitimare procesuală pasivă au acele subiecte despre care se pretinde că au încălcat un drept al reclamantului, iar în speță nu se contestă legalitatea unui act administrativ emis de guvernul României și nici un refuz nejustificat, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
În consecință s-a solicitat să se admită excepția invocată cu consecința scoaterii din cauză a acestui pârât.
La data de 11.05.2009 pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive s-a susținut că nu are legitimare procesuală pasivă în raport de dispozițiile art. 94 alin. 1 și 6 din Legea nr. 303/2004.
La data de 14.05.2009 pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive s-a susținut că nu are legitimare procesuală pasivă în raport de dispozițiile art. 124 alin. 3 din constituția României și art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004
La data de 08.07.2009 reclamantul a formulat o completare a acțiunii introductive solicitând introducerea în cauză a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, cel care asigură remunerația celor 15 judecători, și a pârâtului, judecător la Curtea Constituțională.
S-a mai solicitat introducerea în cauză a pentru opozabilitate a Realitatea TV solicitând ca aceasta să monitorizeze procesele și să informeze corect opinia publică asupra cauzelor reclamantului aflate pe rolul instanțelor române.
S-a solicitat și să se dispună sigilarea spațiului comercial în litigiu până la soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor române.
Prin încheierea din 01.10.2009 s-au disjuns din prezenta cauză cererea de îndreptare a erorii materiale-/11.10.2001 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 3706/2001, dar și plângerea penală formulată în cauză prin cererea introductivă.
Acțiunea formulată de reclamant în cauză este inadmisibilă cu privire la toate capetele de cerere formulate prin aceasta și urmează a fi respinsă în consecință, pentru următoarele considerente:.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004 " orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.", iar potrivit art. 8 din aceeași lege (Obiectul acțiunii judiciare) "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
În raport de aceste dispoziții legale se desprind condițiile de admisibilitate ale acțiunii în contencios administrativ, respectiv existența unei vătămări a unui drept sau interes legitim, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
De asemenea, în raport de dispozițiile art. 8, art.18 și 19 din Legea 554/2004 admisibilitatea cererii de acordare a despăgubirilor depinde soluționarea (admiterea) concomitentă sau anterioara a unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art. 1 din aceeași lege.
Referitor la capătul de cerere prin care se solicită să fie obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să sancționeze cei 15 judecători și să propună Președintelui României retragerea inamovibilității judecătorilor se reține inadmisibilitatea acestuia în raport de considerentele de drept expuse anterior precum și de următoarele aspecte:
Este adevărat că potrivit art. 98 și 101 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției, sancțiunile disciplinare fiind aplicate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, dar aplicarea acestor sancțiuni trebuie precedată de urmarea procedurii răspunderii disciplinare a magistraților reglementată de art. 44 - 50 din Legea nr. 317/2004 privind Statutul Consiliului Superior al Magistraturii.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale sesizarea inspecției judiciare cu privire la aspecte în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor poate fi făcută de orice persoană interesată, aspectele semnalate fiind supuse unor verificări prealabile, iar în cazul în care Serviciul Inspecției judiciare apreciază că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare sesizează comisia de disciplină corespunzătoare aceasta fiind titulara acțiunii disciplinare exercitată la secția de judecători sau procurori a Consiliului Superior al Magistraturii care îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare.
Față de aceste aspecte, se constată inadmisibil capătul de cerere formulat de reclamant privind obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii să sancționeze cei 15 judecători, ca o consecință a neurmării procedurii prev. de art. 44 -50 din Legea nr. 317/2004, ce presupunea existența unei sesizări din partea reclamantului și efectuarea procedurii disciplinare finalizată prin sesizarea pârâtului, neputându-se astfel reține existența unui refuz nejustificat, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită să fie obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii să propună Președintelui României retragerea inamovibilității judecătorilor se rețin următoarele aspecte:
Potrivit art. 124 alin. 3 din Constituție: "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."
Pentru a asigura independența judecătorilor și implicit dreptul părților la un proces echitabil (art. 21 alin. 3 din Constituție), art. 125 alin. 1 din Constituție arată că: "Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii.
Dezvoltând principiul constituțional mai sus enunțat art. 2 alin. 2 și 4 din legea 303/2004 arată că; "Judecătorii inamovibili pot fi mutați prin transfer, delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor, și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor."
Ca urmare, se reține că inamovibilitatea este o calitate pe care judecătorul o dobândește prin numirea sa în funcție și nu poate fi retrasă, aceasta încetând doar prin eliberarea din funcție a judecătorului în condițiile și formele prevăzute de lege.
În consecință, capătul de cerere vizând propunerea retragerii inamovibilității judecătorilor urmează a fi reținut ca inadmisibil pentru considerentele mai sus precizate în raport cu pârâții Președintele României și Consiliul Superior al Magistraturii ce au atribuții cu privire la numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor.
În raport de ceilalți pârâți pe care reclamantul a înțeles că îi cheme în judecată acest capăt de cerere urmează a fi respins pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora, reținându-se lipsa de atribuții a acestora în ceea ce privește numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor.
În ceea ce privește capătul de cerere vizând obligarea Președintelui României să ia act de injustiția făcută de cei 15 judecători în dosarele de fond, apel, rejudecare fond, apel, recurs, revizuire fond, apel și recurs, Curtea îl apreciază inadmisibil în raport de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios, respectiv existența unei vătămări într-un drept sau interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri.
Raportat la capătul de cerere referitor vizând obligarea pârâților Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Guvernul României să-i plătească reclamantului zece milioane de euro despăgubiri pentru injustiția făcută de 15 judecători de la instanțele din C și de la Curtea de Apel Alba Iulia Curtea reține, de asemenea, inadmisibilitatea acestuia în raport de faptul că acest capăt de cerere în despăgubire nu este consecința admiterii concomitente sau anterioare a unei acțiuni în contencios întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, potrivit art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară, condiții neîndeplinite în cauză.
Prin precizarea de acțiune reclamantul mai solicită sigilarea spațiului comercial în litigiu până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului Dolj.
Această cerere nu poate fi analizată decât prin prisma unei solicitări de instituire a unui sechestru judiciar (art. 596 cod procedură civilă), care însă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea sa, litigiul de față, așa cum s-a arătat mai sus în analiza celorlalte capete de cerere nu poartă asupra posesiei sau proprietății asupra unui bun imobil.
Mai mult, chiar din cererile formulate de reclamant în prezenta cauză rezultă că niciunul dintre pârâții pe care reclamantul înțelege să-i cheme în judecată în prezenta cauză nu au în posesie sau detenție imobilul asupra căruia reclamantul cere instituirea sechestrului judiciar.
Pentru considerentele mai sus precizate, acțiunea formulată de reclamant în prezenta cauză urează a fi respinsă ca inadmisibilă concomitentă sau anterioara a unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art. 1 din aceeași lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în C,-, județul D în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PRIN PREȘEDINTE, cu sediul în B, sector 6, Calea, nr.2. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI -, cu sediul în B, sector 6,--3, MINISTERUL JUSTIȚIEI PRIN MINISTRUL JUSTIȚIEI - cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL PUBLIC PRIN PROCURORUL GENERAL AL ROMÂNIEI cu sediul în B, sector 5,-, GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN PRIMUL MINISTRU cu sediul în B, sector 1, nr.1, CURTEA DE APEL CRAIOVA cu sediul în C, str. -, nr.4, județul D, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,-, cu domiciliul în B, Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Calea 13 septembrie, nr.2 și REALITATEA TV cu sediul în B, sector 1, Libere, nr.1, corp A, etaj 2.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Costinel Moțîrlichie
