Alte cereri. Decizia 4343/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4343
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Alina Răescu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 20 octombrie 2009, privind recursul declarat de contestatoarea PRIMĂRIA împotriva sentinței nr.921 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din 20 octombrie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Gorj, prin sentința nr.921 din 24 martie 2009, pronunțată în dosar nr- a respins contestația formulată de reclamanta Primăria, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, ornind p. de la definirea persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică conform dispozițiilor art.23 din legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, acestea sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni, care în exercițiului mandatului îndeplinesc o funcție de autoritate publică. Potrivit art.2 alin.1 din legea nr.393,/2004 privind statutul aleșilor locali, persoanele menționate anterior au calitatea de aleși locali.
Conform dispozițiilor art.12 alin.3 din legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, perioada în care persoanele arătate au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și în specialitate, pentru ca în art.34 din legea nr.393/2004 să se stabilească faptul că baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor este singura formă de remunerare a activității acestora.
În art.5 alin.l pct.II din legea nr.19/2000 privind sistemul publice de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se arată că sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii și persoanele care își desfășoară activitatea îm funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
În consecință persoanele care își desfășoară activitate în funcții elective, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public prin efectul legii, pe durată mandatului, fără a fi reglementată exceptarea acestor persoane de la plata contribuției de asigurări sociale, atât pentru cei care desfășoară activitatea cu contract individual de muncă în altă unitate cât și pentru cei care sunt pensionari pentru limită de vârstă.
Calculul și plata contribuție de asigurări sociale pentru persoanele aflate în funcții elective, se fac lunar de către angajatori, reclamanta fiind asimilată angajatorului în sarcina căruia se află obligația de achita indemnizația cuvenită acestei categorii de persoane, conform dispozițiilor art. 22 alin.1 din legea nr.19/2000.
Potrivit art.6 alin.1 din aceeași lege, persoanele juridice la care își desfășoară activitatea această categorie de asigurați, sunt obligate să depună în fiecare lună declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
În art.24 alin.l din același act normativ, se stabilește că baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art.5 alin.1 pct.II, menționat mai sus.
Din interpretarea juridică a normelor menționate, rezultă obligația virării contribuției la asigurări sociale datorate de angajator, atât pentru consilierii care cumulează indemnizația primită în această calitate cu veniturile realizate dintr-o activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă, cât și pentru consilierii care cumulează indemnizația primită cu pensia de limită de vârstă.
Din prevederile art.2 din același act normativ, sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se organizează și funcționează pe baza principiului obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au obligația de a participa la acest sistem public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor, precum și pe baza principiului contributivității, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Faptul că aceste persoane nu au contract de muncă încheiat cu Primăria, fiind persoane elective, nu reprezintă o cauză de înlăturare a acestor drepturi și obligații, cu atât mai mult cu cât sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementat expres, ca o situație de exceptare de la plata acestor contribuții.
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă și veniturile asiguraților prevăzuți la art.5 alin.1 pct.II, conform dispozițiilor art.23 alin.1 din legea nr.19/2000.
Conform dispozițiilor art.5 alin.1 lit.b din legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care își desfășoară activitate în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii și datorează contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale angajatorii, pentru asigurații prevăzuți la art.5 și 7, conform art.96 alin.1 din aceeași lege.
În această calitate, consilierii locali, respectiv persoanele care își desfășoară activitate în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, sunt asigurați obligatoriu, prin efectul legii în sistemul asigurărilor pentru șomaj, în temeiul art.19 lit.c din legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, iar pentru participarea la ședințele consiliului local, consilierii primesc potrivit art.52 alin.5 și art.110 din legea nr.215/2001, indemnizații stabilite în condițiile legii.
Conform art.26 din legea nr.76/2002 și art.24 din legea nr.519/2003 privind bugetul asigurărilor de stat pe anul 2004, angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 3% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art.19 din lege.
Fondul total de salarii lunare prevăzut la art.26 alin.1 din lege, realizate de asigurații menționați la art.19 include și indemnizațiile, ca unică formă de remunerare a activității, conform dispozițiilor art.13 lit.b din normele metodologice de aplicare a legii nr.76/2002 aprobate prin HG nr.174/2002.
De asemenea, conform dispozițiilor art.27 din aceeași lege angajatorii mai au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 1%, aplicată asupra salariului de bază lunar brut, pentru asigurații prevăzuți la art.19 lit.a-din lege.
În normele metodologice de aplicare a aceleiași lege se menționează în art.14 alin.3: "contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, prevăzută la art.27 din lege, se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra: b) indemnizațiilor brute lunare, ca unică formă de remunerare a activității, precum și pentru persoanele prevăzute la art.19 lit.c din lege."
În consecință consilierii locali se încadrează în prevederile menționate mai sus, chiar dacă exercitarea atribuțiilor ce le revin nu constă în prestarea unei munci cu regim continuu, într-o anumită profesie sau meserie, având caracter nepermanent, ce are la bază exercitarea unui mandat în interesul public, interes care este atât general cât și personal.
Indemnizația de ședință nu poate fi considerată o remunerație ocazională, ea este prevăzută de lege și este acordată periodic, în funcție de dispozițiile art.34 alin.2 din legea nr.393/2004, iar numărul maxim de ședințe este de 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună și o ședință de consiliu
De asemenea, indemnizația de ședință nu a fost prevăzută de legiuitor ca fiind exceptată de plata acestor contribuții, singurele excepții fiind prevăzute în art.26 din legea nr.200/2008, privind aprobarea <LLNK 12007 91180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, care prevede următoarele:
"(1) Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:
a) prestații suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale;
b) diurne de deplasare și de delegare, indemnizații de delegare, detașare și transfer, drepturi de autor, precum și venituri primite în baza unor convenții civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariaților la profit."
În ceea ce privește invocarea deciziei civile nr.364/30.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr.511/CAF/2006, nu reprezintă o autoritate de lucru judecat, întrucât nu există tripla identitate prevăzută de art.1201 civil; de asemenea dispozițiile acestei decizii nu au caracter de obligativitate, raportat la dispozițiile art.315 pr.civ. un astfel de caracter având doar soluțiile pronunțate în recursul în interesul legii, conform dispozițiilor art.329 pr.civ.
Aceasta indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Deși, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, indemnizația aferentă acestei calități este asimilată de legiuitor cu veniturile realizate dintr-o activitate electivă.
Consilierii locali îndeplinesc funcție de autoritate publică și primesc indemnizație pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate.
Participarea la ședințele consiliului local este asimilată cu desfășurarea activității în funcții elective și care presupune o activitate constantă, cu caracter de permanență și periodicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Primăria, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a arătat că în mod greșit Tribunalul Gorja considerat că primăria datorează contribuția de asigurări sociale deoarece consilierii locali primesc indemnizație pentru participarea la ședințele consiliului local, deci cu caracter sporadic, ori contribuția pentru asigurările sociale se datorează din indemnizația cu caracter de permanență.
Această concluzie se desprinde din interpretarea sintagmei " desfășurarea activității în funcții elective". Prin utilizarea acestei sintagme, legiuitorul a avut în vedere indemnizația permanentă pentru cei aleși, al căror contract de muncă se suspendă pe perioada mandatului, cum este cazul primarului și viceprimarului.
Recurenta a arătat că, în cazul consilierilor locali, aceștia pot desfășura și alte activități remunerate și din care se reține și contribuția de asigurări sociale.
Textul art.5 alin.1 pct.II din Lg.nr.19/2000 se referă la funcțiile elective din a căror exercitare se realizează indemnizația lunară.
În cazul consilierilor locali, aceștia nu au activitate cu caracter permanent și ca urmare, nu se pot lua în calculul stagiului de cotizare zilele când au participat la ședințele consiliului local.
Indemnizația primită pentru participarea la ședințele consiliului local nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei.
Pentru aceleași considerente recurenta a arătat că din indemnizația de ședință a consilierilor locali nu se datorează fondul de șomaj, asigurarea pentru accidente de muncă și cele profesionale, contribuția pentru concediu și indemnizația și contribuția pentru fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale.
În cazul ultimei contrubuții a arătat recurenta că aceasta nu poate fi datorată deoarece consilierii locali nu au încheiat cu Primăria contract individual de muncă pentru normă întreagă sau cu timp parțial sau contract de muncă la domiciliu, de muncă temporară sau de ucenicie la locul de muncă indiferent de durata acestora.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor art.3041CPC, Curtea reține că recursul este fondat având în vedere următoarele considerente:
In conformitate cu art. 23 din Legea nr. 215/2001, consilierii locali sunt aleși locali, în timpul mandatului îndeplinesc o funcție de autoritate publică.
Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație, așa cum se prevede în art. 52 alin. 5 din legea nr. 215/2001.
Indemnizația primită de consilier nu se poate asimila cu indemnizația încasată în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat.
DGFP a apreciat că se datorează contribuția la asigurările sociale pentru indemnizația de consilier, motivat pe prevederile art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000.
Textul indicat prevede că se datorează contribuția la asigurările sociale de către persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
Interpretarea dată de intimatul pârât noțiunii de "funcții elective", pentru plata CAS excede voinței legiuitorului conform motivării ce se va face în continuare.
Consilierii locali îndeplinesc funcție de autoritate publică și primesc indemnizație pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate.
Participarea la ședințele consiliului local nu poate fi asimilată cu desfășurarea activității în funcții elective.
Desfășurarea activității presupune o activitate constantă, cu caracter de permanență și nu activitate sporadică.
Legiuitorul avut în vedere acele activități elective continue în baza cărora se realizează venit lunar permanent.
Contribuția de asigurări sociale se datorează asupra indemnizației cu caracter de permanență, deoarece indemnizațiile sunt în cazul demnitarilor, corespondentul retribuției lunare, care se achită și se primește pentru activitatea prestată.
Prin sintagma "desfășurarea activității în funcții elective" legiuitorul avut în vedere indemnizația permanentă pentru cei aleși, al căror contract de muncă se suspendă pe perioada mandatului și ca urmare nu se mai pot plăti asigurări sociale.
In această situație se află primarul și viceprimarul, ale căror contracte de muncă se suspendă de drept pe durata îndeplinirii mandatului, așa cum se prevede în art. 61 alin. 3 din Legea nr. 215/2001, sau deputații și senatorii, care, în baza art. 71 din Constituția României, pe perioada cât exercită mandatul de deputat sau senator nu pot exercita nici o altă funcție publică de autoritate, cu excepția celei de membru al guvernului.
Din examinarea incompatibilităților prevăzute în art. 3o din Legea nr. 215/2001 rezultă că în cazul consilierilor, aceștia pot desfășura activitate pe bază de contract de muncă sau alte activități remunerate și ca urmare ei pot realiza venituri sub forma salariilor, pentru care evident plătesc contribuții de asigurări sociale,
Textul art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 se referă la funcțiile elective din căror exercitare se realizează indemnizația lunară.
Pe perioada funcției elective se achită drepturile de asigurări sociale, pentru ca ulterior persoanele să beneficieze, la calculul pensiei, și de veniturile realizate în perioada cât a îndeplinit funcția respectivă
In cazul consilierilor, aceștia nu au activitate cu caracter permanent și ca urmare nu se pot lua în calculul stagiului de cotizare (element esențial la stabilirea cuantumului pensiei), zilele când au participat la ședințele consiliului local.
Indemnizația primită pentru participarea la ședințe nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei.
Art. 5 din Legea nr. 19/2000 stabilește asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a se determina stagiul de cotizare și de a se asigura plata contribuției asigurărilor sociale în vederea beneficiului imediat (exemplu concediu medical, în caz de incapacitate temporară) sau ulterior (pensie).
De altfel, art. 5 alin. 1 pct. II trebuie interpretat în sensul mai sus arătat și prin aplicarea normelor de interpretare logică și sistematică a textului legii.
Astfel, asigurarea prin efectul legii pentru persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective, este legată în textul enunțat prin conjuncția "sau " de celelalte enumerări, care se referă la mandatul celor aflați in în autoritatea executivă, legislativă ori judecătorească.
Cei care își desfășoară activitatea pe bază de mandat în cele 3 autorități ale statului primesc indemnizație pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază.
Ori în cazul consilierilor, ședința consiliului nu este activitatea de bază și de aceea Curtea apreciază că se datorează CAS pentru activitatea din funcții elective, legiuitorul avut în vedere activitatea de bază, ținând seama și de incompatibilitățile legale datorită cărora nu se mai poate îndeplini o altă funcție, pentru care să încaseze retribuție pentru care se datorează drepturi de asigurări sociale.
Pentru considerentele enunțate mai sus, privind specificul indemnizației consilierilor și faptul că aceștia nu realizează activitate de bază în funcția respectivă, nu se datorează nici fondul de risc, și nici fondul de șomaj.
Pe cale de consecință, din indemnizația de ședință nu se datorează contribuția pentru concedii și indemnizații, precum și pentru plata creanțelor sociale.
Față de cele arătate anterior, în temeiul art.312 CPC va fi admis recursul, se va modifica sentința în sensul că va fi admisă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea PRIMĂRIA împotriva sentinței nr.921 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea și anulează decizia nr.69 din 11 septembrie 2008 DGFP
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehnored.2 ex.
23 2009
Jud.fond.
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie
