Alte cereri. Decizia 446/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.446/CA
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP T, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.776 din 04.04.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, G, G, cu sediul ales în T,--26, județ T, intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B, sector 5, str.- -, Inspectoratul de Poliție, cu sediul în T,-, județ T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, față de solicitarea recurentului pârât de a se proceda la judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată;
Reclamanții -, G, G, au chemat în judecată la data de 03.09.2007 pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului T, Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, aceștia să fie obligați la plata primelor de concediu cuvenite pentru anii 2004, 2005 și 2006 și la plata sporului de fidelitate cuvenit reclamanților pentru anul 2005, ambele sume actualizate cu rata inflației, calculată de la data nașterii drepturilor și până la data efectuării plății efective.
Cu privire la primele de vacanță, reclamanții au arătat că acestea li se cuvine, întrucât sunt angajați în calitate de polițiști și dispozițiile art.37 al.2 din OG 38/2003 aprobată prin 353/2003 prevăd că la plecarea în concediul de odihnă, polițiștii au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază pe luna anterioară plecării în concediu.
Ulterior au fost adoptate mai multe reglementări legale prin care s-a dispus suspendarea acordării primei de concediu, dar însuși dreptul la prima de vacanță nu a fost înlăturat de legiuitor, deci sunt beneficiari ai acestor drepturi.
În privința sporului de fidelitate, acesta a fost prevăzut în favoarea polițiștilor prin art.6 din OG 38/2003, aprobată prin 353/2003, însă începând cu luna ianuarie 2005, plata lui a fost sistată până la 31.12.2005, prin OUG nr.118/24.11.2004, de asemenea și aici operând doar o suspendare a acordării dreptului și nu o abrogare a acestuia.
Prin sentința civilă nr.776/04.04.2008, Tribunalul Tulceaa admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții la plata către reclamanți a primelor de concediu pentru perioada 2004-2006 și a sporului de fidelitate cuvenit pentru anul 2005, proporțional cu timpul lucrat în cadrul celor două instituții, respectiv la care au lucrat și lucrează și în prezent, sume ce se vor actualiza cu rata inflației ce se va calcula de la data nașterii dreptului și până la achitarea integrală a debitului. A mai fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile necesare în vederea efectuării plăților sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că potrivit art.37 alin.2 din OG 98/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aceștia au dreptul de a primi la plecarea în concediu, o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării.
Deși mai multe acte normative ulterioare s-a suspendat acordarea dreptului și apoi s-a prelungit suspendarea acordării primei, acesta nu este un argument pentru a se considera că dreptul nu mai există, întrucât nu a fost desființat prin dispozițiile legale respective, ci doar a fost suspendat exercițiul acestui drept.
Prin urmare, pentru ca dreptul prevăzut într-o dispoziție legală să nu fie doar o obligație lipsită de conținut redusă la " nudum jus", acesta nu poate fi considerat că nu a existat pe perioada anilor în care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
Astfel s-ar ajunge la situația în care un drept patrimonial a cărei existență este recunoscută, să fie lipsit de existența sa.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea unei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicată de a se bucura efectiv de acestea, pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.
În ce privește sporul de fidelitate acesta se acordă în raport de dispozițiile art. 6 din OG38/2003.
Chiar dacă la nivelul anului 2005, s-a emis nr.OUG 118/2004, prin care s-a suspendat acordarea acestuia, totuși, aceasta nu înseamnă înlăturarea dreptului la sporul de fidelitate stabilit prin legea organică privind salarizarea polițiștilor.
În consecință, reclamanților, având calitatea de funcționar public cu statut special - polițist, așa cum rezultă din adresa nr. 26827 din 29.02.2008, li se cuvine prima de concediu pentru anii 2004 - 2006 și sporul de fidelitate pentru anul 2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor prin mandatarul ales DGFP
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța a admis acțiunea reclamanților și față de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice în calitate de pârât interpretând dispozițiile art.35 din 500/2002 privind finanțele publice, apreciind că acesta poate decide asupra cuantumului cheltuielilor bugetare ale, alocând prin propria decizie sumele ce au făcut obiectul cererii de chemare în judecată.
Astfel, în ceea ce privește bugetul, proiectul de buget este elaborat de ordonatorul principal de credite, astfel cum prevede art.20 din 500/2002.
Proiectul se depune la. până la data de 15.07 ale fiecărui an, dar acesta nu are atributul deciziei asupra salariilor capitolelor din proiect, în caz de divergență, singura instituție care poate să decidă, fiind Guvernul, astfel cum este prevăzut în art.34 pct.4 din 500/2002 și în cele din urmă Parlamentul.
Hotărârea judecătorească prin care a fost obligat să aloce fondurile bugetare aferente plății cuvenite reclamanților și să le pună la dispoziție celorlalți pârâți din dosar, adaugă la lege, fiind nelegală și netemeinică.
Recursul este fondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor ca instituție publică centrală ce funcționează în baza 500/2002 răspunde de elaborarea proiectului de buget general consolidat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete, precum și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de Legea finanțelor publice.
Astfel, acesta nu are atribuții în angajarea și salarizarea reclamanților intimați, care au raporturi de muncă în cadrul, fără nici implicare a Obligația de plată a drepturilor bănești respective revine în exclusivitate instituției cu care reclamanții au raporturi de serviciu, recurentul nefiind implicat în aceste raporturi de muncă.
Astfel, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a "coordona acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție."
Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu este obligat în mod direct la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale către potențialii reclamanți, deoarece potrivit dispozițiilor art.34 din Legea nr.500/2002 ordonatorii principali de credite au obligația ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanțelor Publicepropunerile pentru proiectul de bugetși anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii trei ani, însoțite de documentații și fundamentări detaliate.
Pentru aceste considerente și în aplicarea art.312 al.1 și 2 cod pr.civilă se va admite recursul și modifica în parte hotărârea atacată, în sensul celor susținute de acesta, urmând a se menține restul dispozițiilor hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat în contencios administrativ de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP T, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr.776 din 04.04.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, G, G, cu sediul ales în T,--26, județ T, intimații pârâți Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B, sector 5, str.- -, Inspectoratul de Poliție, cu sediul în T,-, județ T, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-;
Jud.red.--/29.10.2008
Tehnored.-/30.10.2008
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica
