Alte cereri. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 5/CA
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Erol Geli
Grefier - -
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea SC "" SA, cu sediul în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr.457/CA din 25.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, str.-. - nr.18, județul
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 05.01.2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.01.2009.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față;
Obiectul și părțile litigiului
La 02.10.2008 SC SA Cai nvestit Curtea de APEL CONSTANȚA cu o contestație în anularea deciziei civile nr.457/CA/2008, pronunțată de această instanță, în contradictoriu cu DGFP
S-a motivat de către contestator că instanța de recurs deși avea de cercetat legalitatea deciziei 266/2006,totuși nu a analizat legalitatea existenței ordinului 1820/2003 a menținerii valabilității acestuia după aprobarea 208/2005.
S-a mai arătat că instanța de recurs a omis să analizeze motivele de recurs invocate prin cererea de recurs referitoare la legalitatea deciziei 266/2006 și a folosit în argumentarea soluției adoptate temeiuri de drept ce nu au fost ridicate.
S-a criticat și faptul că instanța de recurs nu a făcut referire cu privire la competența materială și nici nu a analizat motivul de casare referitor la cercetarea cererii de despăgubiri de către prima instanță.
La 21.11.2008 contestatoarea a formulat precizări cu privire la contestație sa.
Din precizările făcute reiese, în esență că, instanța de recurs, atunci când a pronunțat soluția, nu ținut cont de faptul că 1820/2003 a fost emis în baza 735/2003 - ce a fost abrogată, că ANAF s-a înființat ca structură organizatorică în subordinea MFP în baza 1574/2003, începând cu 01.01.2004, dar și faptul că 208/2005 și OG 92/2003 stabilesc competențele teritoriale și competența organelor fiscale.
S-a mai arătat că instanța de recurs a analizat legalitatea deciziei nr.266/ 2006 sub aspectul unor dispoziții legale la care contestatoarea nu s- referit prin cererea de recurs.
S-a atașat spre soluționarea cauzei dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA.
În drept s-au invocat disp.art.317 și 318 Cod pr.civilă.
Curtea
Prin decizia civilă nr.457/CA/2008 Curtea de APEL CONSTANȚAa respins recursul declarat de către SC SA C împotriva sentinței civile 804/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în contradictoriu cu DGFP C ca nefondat.
Cererea reclamantei a avut ca obiect anularea în tot a deciziei nr. 266/ 2006, obligarea pârâtei la plata sumei de 356.416 lei, reprezentând prejudiciu creat.
Prin decizia contestată s-a dispus ca începând cu 02.05.2006 să opereze delegarea competenței de administrare a celor 20 contribuabili în favoarea Serviciului Administrativ și Contribuabili din cadrul DGFP.
Instanța de recurs a analizat criticile recurentei referitoare la legalitatea acestei decizii prin prisma dispozițiilor legale, incidente în opinia sa în cauză, respectiv: HG 2208/2005, aprobat de nr.1820/2003, OG 92/2003.
Din considerentele deciziei pronunțate de instanța de recurs reiese că, în opinia acesteia, se impune cercetarea legalității deciziei contestate numai în baza temeiurilor de drept invocate în preambulul deciziei, ca urmare a faptului că decizia contestată a fost revocată prin decizia 344/2007.
Din ansamblul motivelor și precizărilor contestației în anulare, formulate de către contestator, rezultă că acesta invocă pe de o parte faptul că instanța nu a analizat toate criticile invocate prin motivele de recurs, iar pe de altă parte, fără a rezulta însă foarte clar, greșeli materiale și/ sau de judecată.
Ori după cum este cunoscut, contestația în anulare este calea extraordinară de atac, de retractare îndreptată împotriva hotărârii judecătorești irevocabile date cu încălcarea anumitor norme de procedură sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.
De aceea, analizând contestația în anulare specială cu care a fost investită, Curtea va reține că în cauză nu se poate vorbi despre o greșeală materială în sensul disp.art.318 Cod pr.civilă.
Aceasta, pentru că legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate, greșeli pe care instanța le-a comis prin confundarea unor elemente importante.
O asemenea eroare trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății.
Greșeala materială la care se referă art.318 Cod pr.civilă nu trebuie să fie rezultatul modului în care instanța a înțeles să interpreteze un text de lege, pentru că altfel s-ar ajunge la o nouă judecată.
Ori, în speță, cercetarea legalității deciziei contestate în raport de anumite dispoziții legale, s-a impus,potrivit aprecierii făcută de instanța de recurs în raport de anumite circumstanțe de fapt și de drept ale cauzei, justificate de altfel în motivarea hotărârii pronunțate.
În ceea ce privește necercetarea din greșeală a unora dintre motivele de recurs invocate, Curtea reține că nici acest motiv nu este întemeiat, întrucât instanța de recurs a sistematizat motivele, între acestea existând legături și le-a examinat împreună, dispensându-se să răspundă punct cu punct tuturor motivelor formulate.
Împrejurarea că, modul de interpretarea a actelor normative cu incidență în speță, realizat de instanța de recurs nu concordă cu cel al recurentei nu face însă aplicabil textul prev. de art.318 teza a II-a din Cod pr.civilă.
Nu în ultimul rând este de observat că o contestație în anulare este admisibilă în ipoteza omisiunii instanței de a cerceta motivele de recurs, ce ar putea fi determinate în condițiile prev. de art.306 alin.3 Cod pr.civilă, adică prin încadrarea lor într-unul dintre motivele prev. de art.304 cod pr.civilă.
Ori, nici sub acest aspect, al modului în care motivele de recurs formulate de recurent au fost sistematizate, dezvoltate și încadrate în prev. disp.art.304 Cod pr.civilă, nu reiese că instanța de recurs ar fi omis din greșeală să cerceteze anumite motive.
Față de cele arătate, Curtea va reține aspectul potrivit căruia, calea extraordinară de atac promovată de recurenta căreia i-a fost respins recursul nu este fondată, motiv pentru care o va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea SC "" SA, cu sediul în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr.457/CA din 25.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice C, cu sediul în C, str.-. - nr.18, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2009.
Pt.Președinte, - -, aflată în CO, semnează conf.art.261 al.2 cpc, Președinte instanță, | Judecător, - - | Pt.Judecător, - -, semnează conf.art.261 al.2 cpc Președinte instanță, |
Grefier, - - |
13 Ianuarie 2009
Jud.red--/17.02.2009
Dact.gref.CV/17.02.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Erol Geli
