Anulare act administrativ . Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1.181/2009
Ședința publică de la 26 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1379/2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimații-pârâți DIRECTORUL PENITENCIARULUI GHERLAE., COMISIA DE DISCIPLINA A PENITENCIARULUI GHERLA PRIN PREȘEDINTELE COMISIEI DE DISCIPLINA, având ca obiect anulare act administrativ sancțiune disciplinară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 26.03.2009, recurentul a depus la dosar un script intitulat "Concluzii".
Se constată de asemenea faptul că prin încheierea de ședință din data de 19.03.2009 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1.379 din data de 29 august 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluja fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții DIRECTORUL PENITENCIARULUI GHERLA -, COMISIA DE DISCIPLINĂ A PENITENCIARULUI GHERLA și -, având ca obiect anulara deciziei nr. U/-/12.01.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că reclamantul, în calitate de ofițer, în cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță G, a verificat modul în care pârâtul - și-a îndeplinit sarcinile de serviciu înscrise în fișa postului și atribuțiile reglementate prin legislația în vigoare cu privire la achizițiile publice, context în care a constatat anumite încălcări ale dispozițiilor legale, emițând decizia nr. U/19003/07.12.2007.
Prin această decizie a aplicat sancțiunea mustrării scrise, constatând că pârâtul - nu a întocmit proiectul și programul anual al achizițiilor publice până la data de 7 decembrie 2007, nu a îndeplinit activitățile de constituire, arhivare și păstrare a dosarului fiecărei achiziții publice, nu a îndeplinit obligația de transmitere a unui exemplar din procesul-verbal de deschidere a ofertelor tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința de deschidere, nu a eliberat către contractant documentele constatatoare conținând informații referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale și la eventualele prejudicii și nici nu a întocmit opisul documentar pentru dosarul corespunzător fiecărei achiziții publice.
Împotriva acestei decizii pârâtul - a promovat contestație care a fost soluționată prin decizia nr. U/-/12.01.2008 de către directorul penitenciarului Gherla, în sensul anulării sancțiunii disciplinare aplicată, reținându-se propunerile din referatul comisiei de disciplină.
A arătat instanța de fond că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 28 din Legea nr. 293/2004 care se referă la procedura de urmat în cadrul avansării în funcții de conducere, iar art. 29 alin. 1 din Ordinul nr. 2.856/2004 prevede în mod expres că ședințele comisiei de disciplină sunt publice, iar reclamantul nu a făcut dovada că a fost împiedicat să participe la ședințele comisiei de disciplină.
A mai arătat instanța de fond că a fost respectată procedura prev. de Ordinul nr. 2.856/2004 în privința dreptului de a formula contestație împotriva sancțiunii disciplinare dispusă, iar cu prilejul soluționării contestației a fost respectată procedura legală.
A mai arătat instanța de fond că la baza emiterii deciziei Penitenciarului Gherla se află referatul nr. U/- din 08.01.2008 întocmit de către Comisia de disciplină care atestă că s-a procedat la efectuarea verificării pentru soluționarea contestațiilor, fiind audiați reclamantul și pârâtul -.
Instanța de fond nu a reținut apărarea formulată de către reclamant în sensul că au fost indicate în mod nelegal prev. art. 63 alin. 4 din Legea nr. 293/2004 deoarece conform acestei prevederi legale, sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 60 de zile calendaristice de la data sesizării abaterii, dar nu mai mult de un an de la data comiterii faptei, în raport de care în mod legal, comisia de disciplină a constatat că acest termen a fost depășit.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, reclamantul arată că instanța de fond nu a luat în considerare corelarea actelor depuse la dosar și nu a analizat temeinic motivarea în drept a acțiunii profitând de o greșeală materială din acțiunea inițială, respectiv indicarea greșită a Legii nr. 293/2004 în loc de Ordinul nr. 2.856/2004.
A susținut reclamantul că a fost împiedicat să participe la lucrările ședinței comisiei, cerându-i-se să părăsească sala, deoarece nu ar fi fost prezent nici pârâtul atunci când a fost audiat reclamantul, comisia urmând să procedeze la audierea pârâtului -.
Reclamantul a mai susținut că nu i-a fost adus la cunoștință referatul întocmit de comisia de disciplină în care s-a consemnat rezultatul activității de cercetare, încălcându-se astfel dispozițiile art. 28 din Ordinul nr. 2.856/C/2004 și nu din Legea nr. 293/2004, așa cum a reținut din eroare instanța de fond.
La pct. 3 din motivele de recurs, reclamantul a susținut că instanța de fond în mod nelegal nu a sesizat faptul că a avut loc o depășire a atribuțiilor legale din partea comisiei de disciplină cu privire la competența acesteia în cazul soluționării unei contestații formulată în baza art. 34 din Ordin.
Susține reclamantul că doar a constatat abaterile săvârșite de pârâtul și a încadrat în lege aplicarea unei sancțiuni, urmând procedura prev. de art. 64 din Legea nr. 293/2004.
La pct. 4 din motivele de recurs, reclamantul susține că instanța de fond a ignorat atitudinea comisiei de disciplină care nu a respectat prev. art. 40 alin. 3 din Ordin, respectiv nu i-a comunicat în termen referatul în vederea aplicării sancțiunii.
A mai susținut reclamantul la pct. 5 din motivele de recurs că instanța de fond nu a analizat toate încălcările legii făcute de către comisia de disciplină referitoare la anularea sancțiunii mustrării scrise, aplicată inițial de către reclamant.
Cu privire la acest aspect, la pct. 6 din motivele de recurs, reclamantul a arătat că în perioada 31 martie - 11 aprilie 2008 o comisie formată din ofițeri specialiști din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor - Direcția inspecție penitenciară a efectuat un control pe linia activității de achiziții publice desfășurată în Penitenciarului Gherla și a constatat deficiențele semnalate de către reclamant încă din luna octombrie 2007 și pentru care a apreciat că se impune aplicarea unei sancțiuni disciplinare pârâtului -.
Reclamantul a depus și concluzii scrise în care a dezvoltat cele arătate în motivarea recursului ( 32).
Pârâții deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Referitor la pct. 1 din motivele de recurs, Curtea constată că, în acord cu disp. art. 29 din Ordinul nr. 2.856/C/2004, ședințele comisiei de disciplină sunt publice. " Art. 29
(1) comisiei de disciplină sunt publice, cu următoarele excepții:
a) atunci când funcționarul public împotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea să nu fie publice;
b) atunci când președintele comisiei de disciplină a solicitat ca acestea să nu fie publice pentru motive temeinic justificate."
Acest aspect presupune participarea liberă a persoanelor care doresc să asiste la ședințele comisiei de disciplină.
Cu toate acestea, textul legal menționat permite președintelui comisiei să ia măsuri pentru îndepărtarea din sală a unor persoane, atunci când consideră că acest lucru este necesar.
Pentru motive de echitate, s-a decis îndepărtare din sală a reclamantului atunci când urma să procedeze la audierea pârâtului -.
Nu prezintă relevanță faptul că reclamantul nu s-ar fi opus ca pârâtul să fie prezent atunci când a fost audiat reclamantul, important este doar aspectul reținut de către membrii comisiei, respectiv necesitatea asigurării unui echilibru între situațiile celor două persoane implicate, respectiv reclamantul și pârâtul.
Dreptul reclamantului de a asista la o parte din ședințe a fost limitat dintr-un motiv apreciat de către C ca fiind rezonabil și în acord cu norma legală incidentă, respectiv, art. 29 al. 1 lit. b).
Prin similitudine și procedura civilă reglementată de regulile Codului d e procedură civilă permit îndepărtarea din sala de judecată a unor persoane, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului publicității.
Referitor la comunicarea referatului comisiei de disciplină (respectiv pct. 2 coroborat cu pct. 4 din motivele de recurs), Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 28 al.2 din Regulament referatul întocmit de către comisia de disciplină va fi adus la cunoștință funcționarului public împotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum șipersoanei care a sesizat comisia de disciplină, în vederea formulării unor eventuale obiecții în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință.
Reclamantulnueste persoana care a sesizat comisia de disciplină. Sesizarea s-a realizat de către conducătorul intituției publice în urma contestației formulată de către pârâtul, în considerarea disp. art. 34 al. 2 din Regulament unde se arată că: "În situația prevăzută la alin. 1)conducătorul unității sesizează comisia de disciplinăîn termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestației"
Chiar și în ipoteza în care reclamantul ar fi benefiaciat de norma prev. de art. 28 din Regulamant, Curtea constată că nu este prevăzut un termen în interiorul căruia trebuia să aibă loc comunicarea.
Mai mult, nu s-a dovedit nici eventuala vătămare a reclamantului, dacă s-ar admite faptul că a fost lipsit de dreptul de aformula obiecțiuni. Astfel punctul de vedre al reclamantului cu privire la legalitatea deciziei contestate fac obiectul prezentului dosar și a fost analizat atât de către instanța de fond cât și de recurs și au fost considerate ca fiind nefondate.
Referitor la disp. art. 30 al. 4 din Regulament, Curtea constată următoarele:
Art. 30 al. 4 prevede că:" Referatul comisiei de disciplină seînaintează persoanei competente să aplice sancțiunea,în termen de3 zilede la data ultimei ședințe."
Aceleași considerații sunt reținute de către instanță și în această situație, respectiv lipsa identității între reclamant și persoabnna la care face referire această normă legală.
Regulamentul folosește aceași procedură în fața comisiei de disciplină pentru două situații diferite: 1) cea a sesizării directe a comisiei, care propune conducătorului aplicarea unei sancțiuni funcționarului public cercetat; și 2) cea prevăzută de art. 34, când sancțiunea a fost deja aplicată.
Între cele două proceduri există diferențe esențiale astfel încât este necesar a se determina cu precizie care din normele legale ce reglementează procedura în fata comisiei de disciplină sunt aplicabile procedurii de față și care este întemeiată pe art. 34 din Regulament.
Totuși chiar și pentru această situație, cu privire la termenul de 3 zile, Curtea aduce următoarele lămuriri:
Termeul de 3 zile menționat de art. 30 al. 4 este un termen procedural, caracter dat de faptul că este reglementat în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicționale.
Termenele procedurale sunt absolute sau relative în raport de natura dispozițiilor legale care le reglementează.
Sunt absolute termenele care au caracter de obligativitate pentru toti participanții la procedură și a căror nerespectarea atrage sancțiunea decăderii sau a nulității și sunt termene relative cele a căror nerespectare nu conduce la aplicarea unei sancțiuni procedurale.
Sintagma "sub sancțiunea nulității" sau o altă formulare similară, însoțește un termen absolut.
Se poate constata însă că termenul prev. de art. 30 alin. 4 din Ordinul nr. 2.856/C/2004 nu este protejat de o normă legală ce ar impune sancțiunea nulității absolute în ipoteza nerespectării lui, astfel încât Curtea ajunge la singura concluzie ce se desprinde, respectiv că acel termen este unul de recomandare și nu de decădere.
Sub nici o formă, comisia de disciplină nu și-a depășit atribuțiile legale, așa cum susține în mod greșit reclamantul la pct. 3 din motivele de recurs.
Comisia de disciplină nu are doar rolul formal de a constata că s-a urmat procedura legală cu prilejul aplicării unei sancțiuni disciplinare, ci dimpotrivă este prima chemată să sancționeze imediat orice nerespectare a legii cu prilejul aplicării sancțiunii disciplinare. Comisia de disciplină nu valideazăa priorisancțiunea disciplinară aplicată de către persoana împuternicită, ci dimpotrivă, realizează o analiză proprie și pertinentă în cauză cu privire la procedura urmată cu prilejul aplicării sancțiunii disciplinare.
Aplicarea sancțiunii disciplinare este rezultatul săvârșirii unei abateri disciplinare. Pentru a constata că s-a aplicat legal sancțiunea disciplinară comisia de disciplină trebuie să analizeze abaterea disciplinară reținută în decizia de sancționare atacată cu contestație.
A constatat comisia în mod corect că reclamantul nu a observat anumite dispoziții legale pe parcursul procedurii de aplicare a sancțiunii și realizând propria cenzură, a înlăturat nelegalitatea săvârșită de către reclamant.
Nu prezintă relevanță că acesta a aplicat sancțiunea cea mai ușoară a mustrării scrise, ci este importantă respectarea legalității indiferent de faptele săvârșite și sancțiunile ce vor fi aplicate pentru aceasta.
Instanța de fond a analizat aspectul invocat la pct. 5 din motivele de recurs, respectiv aplicarea tardivă a sancțiunii disciplinare de către reclamant.
Sub acest aspect, respectiv că instanța de fond nu ar fi analizat chestiunea tardivității, susținerile recurentului sunt nefondate.
Legea stabilește două termene, respectiv unul pentru constatarea săvârșirii faptei și cel de-al doilea pentru aplicarea sancțiunii disciplinare.
Este necesar ca ambele termene legale să fie respectate cu prilejul constatării abateri disciplinare și aplicării sancțiunii.
Este eronată susținerea reclamantului că pârâtul ar fi încălcat continuu, în cursul anului 2007, procedura de atribuire întrucât pe parcursul anului au fost inițiate mai multe proceduri și deci, în raport de fiecare dintre acestea, trebuie să fie analizată conduita pârâtului.
Aprecierea realizată de către reclamant este mult prea generală și contravine dispozițiilor legale care prevăd necesitatea identificării cu exactitate a abaterii disciplinare, deoarece numai astfel poate fi individualizată în mod corect sancțiunea disciplinară ce urmează a fi aplicată.
Justificarea propriei conduite prin existența notei de constatare întocmită de către directorul Direcției Inspecție Penitenciară, așa cum a arătat reclamantul la pct. 6 din motivele de recurs, nu este justificată.
Reclamantul are obligația de a constata personal abaterile ce pot fi imputate persoanei cercetate și pentru a desfășura procedura administrează probe în acuzare sau în apărare.
Cele constatate în actul de control au valoarea unei probe care nu înlătură obligația reclamantului de a efectua propria cercetare și de a strânge dovezile necesare dovedirii existenței abaterii disciplinare.
Nota de constatare nu poate fi considerată ca o probă necesară cauzei deoarece ea este exterioară procedurii de cercetare a abaterii disciplinare ce face obiectul prezentei cauze.
Față de cele menționate anterior, se va respinge recursul și se va menține în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1.379 din 29 august 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./24.04.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Delia Marusciac, Liviu Ungur
