Anulare act administrativ . Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 1043/CA/2009

Ședința publică de la 07 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Fiț

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.315/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat - pentru reclamanta recurentă, lipsind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar întâmpinări din partea pârâților intimați, din care câte un exemplar se comunică cu avocata reclamantei recurente.

Avocata reclamantei recurente depune la dosar chitanța reprezentând taxa de timbru în cuantum de 2 lei, timbru judiciar în valoare de 0,50 lei și un set de înscrisuri în susținerea recursului și învederează instanței că s-au făcut demersuri la Arhivele Statului, dar nu s-au mai găsit alte înscrisuri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocata reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii reclamantei. Susține că prima instanță a încălcat dispozițiile art.8 din Decretul - Lege nr.118/1990, reținând greșit împrejurarea că nu s-a făcut dovada domiciliului forțat al reclamantei în perioada 1952 - 1957. Solicită cheltuieli de judecată.

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului de față:

Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu parații DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI SOCIALĂ A JUDEȚULUI S și MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE prin cererea înregistrată sub nr. 4446 din 12 noiembrie 2008 anularea deciziei nr. 53 din 1.08.2008 emisă de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Jud. Sibiu și a adresei nr. 4549/10.10.2008 emisă de pârâta MINISTERUL MUNCII, Familiei și Egalității de Șanse, obligarea Sibiu la emiterea deciziei prin care să se dispună plata indemnizației prevăzută de art. 3 118/1990 începând cu 29.07.2008, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii, reclamanta arată că îndeplinește condițiile cerute de 118/1990 întrucât ea și familia sa au fost persecutați politic, fiind considerați chiaburi pentru care li s-a stabilit domiciliul obligatoriu în localitatea, nr. 39, jud. Autoritatea competentă i-a respins cererea prin Decizia nr.53/2008.

In drept se invocă dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004.

Secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu prin sentința nr. 315/CA/2009 a respins acțiunea în contencios administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse că Ministerul nu are calitate procesuală pasivă, față de împrejurarea că în cauză se atacă un act al Direcției. Pe fondul cauzei se arată că în cauză nu au fost dovedite cerințele D-L 118/1990, împrejurarea că familia reclamantei a fost strămutata dintr-o localitate

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii. Prin motivele de recurs se arată că respingerea acțiunii reprezintă o gravă eroare de judecată prin faptul că prima instanță a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada domiciliului obligatoriu. Acest fapt este dovedit cu mijloacele de probă administrate în cauză și anume declarații de martori, sentința nr.196/1951, extras din lista chiaburilor, adeverința de la Școala generală din.

Direcția a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada persecuției politice și a domiciliului forțat.

Ministerul a depus întâmpinare prin care arată că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Curtea, analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat, constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr.53/1 08 2008 emisa de Direcție a fost respinsă cererea reclamantei privind acordarea drepturilor prevăzute de D-L 118/1990, deoarece din probele administrate, respectiv certificat de naștere, de căsătorie, buletin de identitate, cupon de pensie, adresa nr.1414/2008 emisă de Arhivele Naționale, declarație de martori nu s-a făcut dovada persecuției politice.

Reclamanta susține că în perioada 3 07 1952 -1 06 1957 împreună cu familia sa au fost persecutați politic, deoarece au fost considerați chiaburi si au avut stabilit domiciliul obligatoriu în, nr.39, județul

Prin certificatul de naștere seria nr.- se atesta faptul că reclamanta s-a născut în localitatea, raionul, fapt confirmat si de certificatul de căsătorie emis în anul 1977.

Prin adresa nr. 1414/2008 emisă de Arhivele Naționale se arată că nu dețin evidența persoanelor persecutate politic sau documente referitoare la stabilirea domiciliului obligatoriu a persoanelor în localitatea.

Prin declarațiile de martori autentificate și depuse la Direcție se arată că o cunosc pe reclamanta care s-a născut în comuna și au cunoștință despre faptul că în perioada 3 07 1952 - 1 06 1957 împreună cu familia sa au fost persecutați politic, deoarece au fost considerați chiaburi și au avut stabilit domiciliul obligatoriu în, nr.39, județul

Prin sentința nr. 196/1951 pronunțată de Tribunalul Brașov - fost se arată că, tatăl reclamantei, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an de închisoare corecțională cu suspendare pentru infracțiunea de instigare publică, potrivit art. 327 din Codul penal.

Prin adeverința nr. 238/2008 se adeverește că reclamanta a studiat în perioada 1953 -1959 la Școala generală din.

Prin extrasul nr. 1414/2008 emis de Arhivele naționale se atestă că tatăl reclamantei era considerat chiabur, iar in perioada 1939 - 1949 fost angajat servitor, fiind reacționar și condamnat.

<LLNK 51990 118 43189 0> ecretul - Lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, stabilește prin art. 1că se recunoaște ca vechime în munca și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acorda, în funcție de vechimea în munca, timpul cat o persoana, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsa privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitiva sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice;

b) a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

c) a fost internată în spitale de psihiatrie;

d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e) a fost strămutată într-o alta localitate.

Potrivit art. 8 din aceeași lege, dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1 se face, de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. Prevederile art. 1-7 se aplică, după caz, de către conducerile unităților la care sunt încadrați cei în cauza, de către direcțiile de muncă și protecție socială județene sau de către comisiile locale, pe baza hotărârilor comisiilor pentru aplicarea <LLNK 11990 118 411821 0 28>Decretului-lege nr. 118/1990, emise până la data de 31 iulie 1997.

Domiciliul obligatoriu reprezintă o măsură ce vizeaza dislocarea unor anumite categorii de persoane și a familiilor lor și fixarea unui domiciliu obligatoriu pe timp nelimitat în diferite localități din țară, existând un act emis în acest sens.

Analizând probele administrate în cauză se constată că acestea nu fac dovada că reclamanta împreună cu familia sa ar fi avut stabilit domiciliu forțat în satul, ci dimpotrivă din aceste acte și din declarațiile de martori reiese că reclamanta s-a născut în această localitate, unde a și urmat studiile, fără ca declarațiile de martori să poată fi coroborate cu orice alte probe care să dovedească aceasta împrejurare.

In consecință, față de probatoriul administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile, se constată că prima instanță de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, iar recursul reclamantei fiind nefondat urmează a fi respins.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.315/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 07 Octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

încetat activitatea

Semn.Președintele

Curții de Apel

GREFIER,

- -

Red.

Tehnored.

5 ex./07.12.2009

Jud.fond -

Președinte:Carmen Fiț
Judecători:Carmen Fiț, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Alba Iulia