Anulare act administrativ . Sentința 11/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE A
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.11
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată potrivit Legii Contenciosului Administrativ de reclamanta -, cu sediul în comuna, județ P, punct de lucru în P,-, județ P, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, cu sediul în B,-, Sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE - AGENTIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCAL ADMINISTRATIVĂ - FINANȚELE PUBLICE ALE COMUNEI, cu sediul în P,--62, județ
Acțiunea fiind timbrată cu suma de 10 lei potrivit chitanței de la fila 12 dosar și 1,5 lei, ce au fost anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta - - P, reprezentată de avocat din Baroul Prahova, pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor B, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscal Administrativă - Finanțele Publice ale comunei, ambii reprezentați de consilier juridic Stasie.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de experta.
Avocat solicită termen pentru a lua cunoștință de răspunsul expertei la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară.
Consilier juridic Stasie având cuvântul pentru pârâți lasă la aprecierea instanței cu privire la amânarea cauzei.
Curtea respinge cererea de amânare a cauzei având în vedere că răspunsul la obiecțiuni a fost depus la dosar în termen procedural, cu cinci zile înainte de termenul de judecată, astfel încât părțile au avut posibilitatea să ia cunoștință de conținutul acestuia.
Față de răspunsul la obiecțiuni, avocat, pentru reclamantă, învederează faptul că experta nu a depus la dosar dovezile de convocare a părților. La cererea instanței, având cuvântul învederează instanței faptul că reclamanta - - Paf ost prezentată la întocmirea raportului de expertiză, fiind convocată de către expertă.
Consilier juridic Stasie având cuvântul pentru pârâți arată că nu are obiecțiuni de formulat și precizează că au participat la întocmirea raportului de expertiză fiind convocați de către expertă.
Curtea respinge obiecțiunile formulate având în vedere că la dosar există copia plicului cu care experta a încunoștințat părțile și mai mult decât atât ambele părți au fost prezente la data convocării. La celelalte aspecte invocate în obiecțiunile inițiale la raportul de expertiză, expertul contabil a răspuns, menținându-și punctul de vedere inițial.
Avocat, având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând a se amâna pronunțarea cauzei pentru a depune concluzii scrise.
Consilier juridic Stasie având cuvântul pentru pârâți, declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților prin reprezentanții lor, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul în fond pentru reclamanta - - P, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a se constata în principal că Decizia nr. 218/25.10.2007 este nelegală și neîntemeiată, iar în subsidiar să se dispună revocarea deciziilor accesorii referitoare la obligațiile de plată în sensul corectării evidențelor din cadrul Administrației Finanțelor Publice a comunei întrucât datele consemnate în cuprinsul acestora nu sunt conforme cu realitatea și contravin dispozițiilor legale. Sumele menționate în deciziile accesorii nu au fost calculate corect și legal.
În consecință, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a depune concluzii scrise. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic Stasie, având cuvântul pentru pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor B, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscal Administrativă - Finanțele Publice ale comunei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, menținerea deciziei nr. 218/2007 ca temeinică și legală, situație confirmată de concluziile raportului de expertiză tehnică contabilă întocmit în cauză și răspunsul la obiecțiuni formulate la acesta.
CURTEA:
Deliberând asupra acțiunii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 22 aprilie 2008 pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE - AGENTIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCAL ADMINISTRATIVĂ - FINANȚELE PUBLICE ALE COMUNEI, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 13 din 28 ianuarie 2008 privind soluționarea contestației formulată de - - împotriva deciziei nr. 218 din 25 10 2008 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale emisă de a comunei și înregistrată la sub nr. -/12.12.2007.
În motivarea acțiunii reclamanta - - Pas usținut faptul că la data de 28 ianuarie 2008, la sediul societății a fost comunicată decizia nr. 13/25.01.2008 emisă de Ministerul Economiei și finanțelor - Agenția Națională de Administrate Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, decizie emisă ca urmare a contestației formulate împotriva deciziei nr. 218/25.10.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale pentru suma de 4.969.413 lei.
Reclamanta - - Pac ontestat suma de 4.969.413 lei, reprezentând: 744.971 lei - accesorii aferente impozitului pe profit; 297.087 lei - accesorii aferente impozitului pe dividende; 801.783 lei - accesorii aferente taxei pe valoare adăugată; 1.408.159 lei - accesorii aferente CAS datorată de angajator; 378.607 lei - accesorii aferente CAS reținută de la asigurați; 65.025 lei - accesorii aferente vărsămintelor de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate; 68.893 lei - accesorii aferente contribuției de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator; 196.201 lei - accesorii aferente contribuției de asigurări pentru șomaj datorată de angajator; 21.776 LEI - accesorii aferente contribuției de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați; 445.496 lei - accesorii aferente CASS datorată de angajator; 224.661 lei - accesorii aferente CASS reținută de la asigurați; 505 lei - accesorii aferente contribuției de la asigurări pentru persoane aflate în concediu medical pentru îngrijire copii; 8.085 lei - accesorii aferente contribuției pentru concedii și indemnizații de la persoane juridice sau fizice; 307.753 lei - accesorii aferente impozitului pe venitul de salarii și 411 lei - accesorii aferente contribuției angajatorilor pentru fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale fondului de garantare.
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat faptul că în urma verificărilor efectuate rezultă că accesoriile calculate și care fac obiectul deciziilor referitoare la obligațiile de plată, accesorii aferente obligațiilor fiscale emise de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice - ANAF - a comunei, sunt calculate în mod eronat, întrucât la data de 29.06.2007 a formulat contestație împotriva raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 24.04.2007 și a dispoziției privind măsurile stabilite de inspecție și a deciziei de impunere fiscală în sensul corectării evidenței din cadrul Pad atoriilor din fișa plătitorului - -, precum și anularea deciziei de impunere nr. 685/2500/11.05.2007, întrucât acesta este un act subsecvent emis în baza raportului de inspecție fiscală.
În continuare reclamanta a susținut că a înțeles să conteste deciziile de plată accesorii întrucât acestea au fost calculate la sumele cuprinse în raportul de inspecție fiscală ce face obiectul contestației menționate anterior și care a fost depusă spre soluționare la DGFP P - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.
De asemenea a menționat faptul că în urma contestației depusă împotriva deciziei nr. 218/25.10.2007 referitoare la obligațiile fiscale de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale a fost emisă decizia nr. 13/25.01.2008 prin care i se aduce la cunoștință faptul că decizia nr. 218/25.10.2007 a fost desființată parțial pentru suma de 869.889 lei, reprezentând: 686.604 lei - accesorii aferente impozitului pe profit; 183.285 lei - accesorii aferente taxei pe valoarea adăugată, urmând ca organele fiscale să procedeze conform celor precizate în decizie.
De asemenea în cadrul aceleiași decizie organul fiscal a dispus suspendarea soluționării contestației formulată de reclamantă pentru suma de 86.629 lei reprezentând: 21.650 lei - accesorii aferente impozitului pe venitul din salarii; 49.411 lei - accesorii aferente CAS datorată de angajator; 15.568 lei - accesorii aferente CASS reținută de la asigurați până la soluționarea definitivă a contestației privind debitele care au generat accesorii ce a fost transmisă spre competentă soluționare la Administrația Finanțelor Publice
Față de cele reiterate consideră reclamanta că susținerile sale sunt întemeiate, iar sumele menționate în decizia nr. 218/25.10.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale nu sunt conforme cu realitatea, lucru confirmat și de răspunsul la contestația formulată de subscrisa, în sensul desființării parțiale a Deciziei nr. 218/25.10.2007, referitoare la obligațiile fiscale de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale pentru suma de 869.889 lei reprezentând; 686.604 lei - accesorii aferente impozitului pe profit; 183.285 lei - accesorii aferente taxei pe valoare adăugată, urmând ca organele fiscale să procedeze conform celor precizate în decizie, precum și suspendarea soluționării contestației formulată pentru suma de 86.629 lei.
De asemenea solicită suspendarea până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de fond, a executării actelor administrative atacate, respectiv a Deciziei nr. 13/25 ianuarie 2008 pentru suma de 4.012.895 lei și a dispozițiilor privind măsurile stabilite de Ministerul Finanțelor Publice - DGFP -.
În motivarea acestei cereri reclamanta a menționat că punerea în executare a actelor administrative atacate ar duce la grave prejudicii societății, ce nu ar mai putea fi reparate printr-o eventuală întoarcere a executării.
Consideră reclamanta că în cauză se impune admiterea cererii de suspendare a executării silite a actelor de executare fiscală, ținând cont de faptul că - - realizează în principal activități de producție, iar executarea silită ar determina în mod evident blocarea activității, ceea ce ar avea grave prejudicii în plan economic, iar în plan social ar aduce societatea în situația de a face disponibilizări masive ceea ce ar prejudicia în mod grav Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
De altfel reclamanta are încheiate contracte individuale de muncă cu sute de salariați pentru care apare pericolul pierderii locului de muncă ce reprezintă unica sursă de venituri pentru aceștia și familiile lor, ea fiind în conexiune directă și cu alte societăți comerciale prestatoare de servicii și producătoare.
Totodată, a mai arătat reclamanta că prin executarea creanțelor s-ar determina falimentul societății și încetarea activității acesteia, în condițiile în care reprezintă sursa de venit atât pentru salariați cât și pentru prestatorii/beneficiarii săi.
Sub acest aspect apreciază că sunt motive bine justificate pentru suspendarea executării actelor administrative până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei respectiv a acțiunii de fond, iar iminenta pagubei este dată de posibilitatea trecerii la executare silită în orice moment.
În consecință, solicită admiterea acțiuni, urmând a se dispune anularea Deciziei nr.13 din 25 ianuarie 2008 emisă de Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, precum și anularea/refacerea deciziei nr. 218/25.10.2007 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale în sensul corectării evidenței din cadrul Direcției Administrației -finanțelor Publice a comunei privind datoriile din fișa plătitorului - -.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 218 alin.(2) din nr.OG 92/2003 republicată și ale art. 8 și următoarele din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
La data de 7 mai 2008, Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a depus la dosar Decizia nr. 13/25.01.2008 și actele ce au stat la baza emiterii acesteia (filele 21-132).
La același termen de judecată, pârâta DGFP P în numele Administrației Finanțelor Publice a comunei, în temeiul art. 115.pr.civilă a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de suspendare a actului administrativ atacat întrucât în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiții esențiale referitoare la cazuri bine justificate și iminenta producerii unei pagube.
Totodată pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât organul fiscal în mod corect a procedat la calculul accesoriilor în sumă totală de 4.012.895 lei, iar prin decizia nr. 13/25.01.2008 s-au respectat întocmai prevederile legale în materie (filele 132-134).
În dovedirea acțiunii reclamanta administrat proba cu înscrisuri și expertiză tehnică contabilă, iar pârâtele în combaterea acțiunii au administrat proba cu înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din 28 mai 2008 Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de suspendare a actului administrativ formulată de reclamanta - -
În motivarea acestei încheieri instanța a reținut faptul că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii în mod cumulativ a celor două condiții prevăzute expres și imperativ de lege, în sensul că nu s-a probat că este bine justificată cererea de suspendare, întrucât împrejurările legate de stare de fapt și de drept nu sunt de natură să create o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. De asemenea a mai apreciat instanță că nu se poate reține nici faptul că s-ar produce o pagubă iminentă prin această măsură a suspendării din funcție (filele 275-276).
Analizând decizia contestată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a actelor normative ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:
Organele fiscale au efectuat un control la societatea reclamantă, care s-a finalizat prin întocmirea Raportului de inspecție fiscală din data de 09.05.2007 stabilindu-se datorii suplimentare la bugetul consolidat al statului și accesoriile aferente: 3.300.982 RON impozit pe profit; 2.006.337 RON majorări de întârziere; 165.049 RON penalități de întârziere; 1.178.377 RON TVA; 151.957 RON majorări de întârziere și 2.942 RON penalități de întârziere.
Pentru sumele menționate mai sus a fost emisă Decizia de impunere nr. 685/2500/11.05.2007 împotriva căreia reclamanta a formulat contestație la data de 19.08.2007, contestând implicit și raportul de inspecție fiscală. Această contestație a fost soluționată prin Decizia nr. 12/25.01.2008 a Ministerului Economiei și Finanțelor-Agenția națională de Administrare Fiscală- Direcția generală de soluționare a contestațiilor, decizie care desființează parțial Decizia de impunere nr. 685/2500/11.05.2007, pentru suma totală de 6.690.228 RON și dispune o nouă inspecție fiscală pe aceeași perioadă și pentru aceleași obligații bugetare (filele 140-160).
Urmare a Deciziei nr. 12/25.01.2008 a Direcției generale de soluționare a contestațiilor, la data de 24.04.2008 se încheie un nou Raport de inspecție fiscală, care concluzionează că, din sumele suplimentare stabilite prin Raportul de inspecție fiscală din data de 09.05.2007 și contestate, societatea datorează suma de 1.003.838 RON din care: TVA 917.585 RON și majorări de întârziere pentru TVA 86.253 RON.
Pe parcursul derulării acestor proceduri, respectiv la data de 25.10.2007, Administrația Finanțelor publice emite Decizia de calcul accesorii nr. 218, pentru suma totală de RON 4.969.413 din care: TVA- 801.783 RON; impozit pe veniturile din salarii - 307.753 RON; impozit profit - 744.971 RON; fond solidaritate - 65.025 RON; impozit dividende - 297.087 RON; CAS angajator - 1.408.159 RON; CASS angajați - 378.607 RON; fond accidente - 68.893 RON; șomaj angajator - 196.201 RON; șomaj angajați - 21.776 RON; fond garantare - 411 RON; CASS angajator - 445.496 RON; CASS angajați - 224.661 RON; - 505 RON; - 8.085 RON (filele 209-271).
Reclamanta - - a formulat contestație împotriva acestei decizii, contestație înregistrată sub nr. 1138/30.11.2007 (filele 35-67).
Contestația împotriva Deciziei nr. 218/25.10.2007 este soluționată de Direcția generală de soluționare a contestațiilor prin Decizia nr. 13/25.01.2008 prin care: este desființată parțial Decizia nr.218/25.10.2007 pentru suma de RON 869.889; este suspendată soluționarea contestației până la soluționarea definitivă a contestației privind debitele care au generat accesoriile pentru suma de RON 86.629; se respinge contestația pentru suma de RON 4.012.895 (filele 22-34).
Prin prezenta acțiune, reclamanta - - a solicitat anularea deciziei nr. 13/25.01.2008 emisă de Direcția generală de soluționare a contestațiilor și anularea /revocarea Deciziei nr. 218/25.10.2007.
În cauza de față s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă având ca obiectiv verificarea modului de calcul al sumelor imputate prin Decizia nr. 218/25.10.2007, având în vedere plățile societății reclamante și actele prezentate de părți (filele 208-221).
Analizând actele dosarului și documentele prezentate de părți, expertiza contabilă a determinat că documentele care au stat la baza calculului accesoriilor la debitele restante din Decizia nr. 218/25.10.2007, accesorii în sumă totală de RON 4.969.413, sunt de trei tipuri:
- Decizia de impunere nr. 8610/05.01.2006, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 8610/20.12.2005 - RON 389.927;
- Decizia de impunere nr. 685/2500/11.05.2007, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală încheiat la data de 09.05.2007 - RON 1.006.512;
- Declarațiile privind obligațiile bugetare depuse de societatea reclamantă în perioada 01.01.2004-25.09.2007 - RON 3.572.974.
După analizarea modului de calcul a rezultat faptul că din suma totală de RON 4.969.413 dobânzi de întârziere calculate prin Decizia nr. 218/25.10.2007, până la soluționarea definitivă a contestațiilor, reclamanta datora la 25.10.2007 dobânzi în sumă totală de RON 4.282.809, debite restante ce au ca proveniență debitele declarate de - - prin declarațiile lunare și neachitate până la 25.10.2007 și debitele suplimentare stabilite prin rapoartele de inspecție fiscală și neachitate până la data de 25.10.2007.
Cum prin Decizia nr.13/25.01.2008 pronunțată de Direcția generală de soluționare a contestațiilor s-a respins contestația pentru suma de RON 4.012.895 considerându-se că reclamanta datorează această sumă și având în vedere concluziile raportului de expertiză cum că reclamanta datorează dobânzi în sumă totală de RON 4.282.809, deci mai mult decât a fost obligată la plată, Curtea constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată. Pentru sumele imputate, în cuantum de RON 86.629, față de care s-a dispus suspendarea contestației, urmează a se emite o nouă decizie ce poate fi atacată la acel moment.
Pe de altă parte, susținerea reclamantei, exprimată în cuprinsul obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză, în sensul că expertul nu a ținut cont de faptul că prin decizia nr. 12/25.01.2008 s-a desființat parțial Decizia de impunere nr. 685/11.05.2007 și în urma efectuării unui nou control fiscal, cuantumul TVA a fost mai mic decât cel stabilit inițial, este nefondată.
Astfel, prin completarea la raportul de expertiză s-a menționat expres că expertiza contabilă a avut în vedere Decizia nr. 12/25.01.2008 și constatările Raportului de inspecție fiscală din data de 25.04.2008 prin care s-a stabilit ca fiind datorată TVA suplimentară de RON 917.585 în loc de 1.178.377.
în sumă de RON 183.285 au fost corect calculate pentru TVA în sumă de RON 881.177, pentru perioada ulterioară Raportului de inspecție fiscală din data de 25.04.2008, astfel încât experta contabilă își menține opinia exprimată în raportul de expertiză (filele293-294). Pentru aceste considerente și în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de potrivit Legii Contenciosului Administrativ de reclamanta -, cu sediul în comuna, județ P, punct de lucru în P,-, județ P, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, cu sediul în B,-, Sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE - AGENTIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCAL ADMINISTRATIVĂ - FINANȚELE PUBLICE ALE COMUNEI, cu sediul în P,--62, județ
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red. DF
Tehnored. CMF
5.ex/20.02.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina
