Anulare act administrativ . Decizia 1203/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1203/
Ședința publică din 10 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI M, cu sediul în Târgu-M-, împotriva sentinței nr.337/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recurenta pârâtă a depus actele solicitate, respectiv decizia care a stat la baza acordării drepturilor ce au fost retrase prin decizia contestată și actele ce au stat la baza acordării acestor drepturi(13-18 dosar).
Față de actele și lucrările dosarului, văzând și invocarea disp.art.242 alin.2 pr.civ. instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 337 pronunțată de Tribunalul Mureș la data de 15.05.2009 în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu DGASPC M și s-a dispus anularea Dispoziției nr. 185 din 02.03.2009 emisă de pârâtă privind retragerea sporului mobilitate și pe cale de consecință, obligă pârâta la acordarea în continuare a drepturilor salariale retrase, actualizate cu indicele de inflație, cu dobânda legală și penalități de întârziere acordate de la scadenței lunare a fiecăruia dintre acestea și până la plata lor efectivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin Dispoziției nr. 185 din 02.03.2009 a Consiliului Județean M s-a retras sporul de mobilitate al reclamantei - consilier juridic, aprobat în baza referatului nr. 4892/20.02.2009. În motivarea deciziei unilaterale se invocă decizia nr. 78/05.11.2007 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea unitară a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003. Consilierilor juridici numiți în funcție, în privința drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile de serviciu le este aplicabilă norma generală (Legea nr. 188/1999) cât și dispoziții speciale cuprinse în Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006. Art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006 subliniază faptul că, consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă. Dispozițiile exprese prevăzute la alin. 2 îi vizează exclusiv pe consilierii juridici care au statut de angajați în baza unor contracte de muncă individuale susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare cum ar fi clauza de mobilitate și de confidențialitate. Consilierii cu statut de funcționari publici nu pot negocia aceste clauze însă pot beneficia ope legis de aceste drepturi fiind acordate de lege și care nu trebuie negociate. Drepturile prevăzute de lege nu pot fi retrase de către angajatori, acestea cuvenindu-se angajatului în virtutea contractului individual de muncă ca și obligații suplimentare, motiv pentru care, în opinia primei instanțe, soluția adoptată de pârâtă este nelegală.
Împotriva sentinței a formulat recurs DGASPC M arătând că dispoziția este legală, respectându-se cerințele prevăzute de Legea nr. 188/1999 iar sporul de mobilitate nu i se cuvine reclamantei în virtutea deciziei nr. 78/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul pârâtei este fondat.
Astfel, în baza referatului nr. 26.127/23.10.2008, prin Dispoziția nr. 1.139/28.10.2008 a Directorului General al pârâtei DGASPC reclamantei, consilier juridic cu statut de funcționar public în cadrul instituției pârâte, i s-a acordat sporul de mobilitate de 20% din salariul de bază. Ulterior, prin dispoziția nr. 185/02.03.2009 acest spor i-a fost retras avându-se în vedere Decizia nr. 78/2007 a ÎCCJ.
Instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, privind acordarea sporului de mobilitate pentru consilieri juridici cu statut de funcționari publici. Statutul de funcționar public nu permite consilierilor juridice să-și negocieze drepturile salariale și câtă vreme Legea nr. 188/1999 rep. nu prevede în mod expres acordarea acestui spor, instanța nu poate să-l acorde decât nesocotind dispoziții ale Curții Constituționale potrivit cărora instanțele nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii (Decizia 820/2008).
Instanța de fond a nesocotit și Decizia 78 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în care, soluționând un recurs în interesul legii, a statuat că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare de bani, reprezentând clauză de mobilitate și clauză de confidențialitate în condițiile art. 25 și 26 din Codul Muncii. S-a mai precizat în dispozitiv că această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. În cadrul recursului în interesul legii s-a făcut tocmai interpretarea art. 6 din Legea nr. 514/2003 raportat la art. 60 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilieri juridici și art. 117 din Legea nr. 188/1999.
În speță nu se pune problema unor drepturi subiective câștigate câtă vreme ele nu au fost constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile. De asemenea, nici actele normative de salarizare a funcționarilor publici și nici legislația specifică instituției pârâte nu prevede posibilitatea acordării acestui spor. Având în vedere toate acestea, în mod legal pârâta a revenit asupra dispoziției prin care i se acordase inițial sporul de mobilitate. Totodată, nu au fost identificate alte elemente de nelegalitate a dispoziției atacate.
Față de aceste considerente, văzând și prevederile art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul pârâtei, va modifica hotărârea în sensul că va respinge acțiunea reclamantei de anulare a Dispoziției nr. 185/02.03.2009 și de acordare în continuare a sporului de mobilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, cu sediul în Târgu-M-, județul M, împotriva sentinței nr.337 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică integral sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în Târgu-M,-/15, județul M, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/4ex
jud.fond:
-6.01.2010-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
