Anulare act administrativ . Decizia 142/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA NR. 142
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
: - -
Grefier: - -
__________
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul Instituția Prefectului Județului, cu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr. 2375 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local, cu sediul în comuna, Județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 24 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a permite părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 31 ianuarie 2008, dând următoarea hotărâre:
CURTEA
Prin sentința nr. 2375 din 16 octombrie 2007 Tribunalul Buzăua respins acțiunea formulată de reclamanta Instituția Prefectului Județului B, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local, reținând că în conformitate cu prevederile art. 3 alin 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată prin Legea nr. 262/2007, prefectul poate verifica din punct de vedere al legalității actele emise de autoritățile administrației publice locale, poate acționa în consecință, dar nu are posibilitatea verificării acestor acte din punctul de vedere al oportunității adoptării unor astfel de acte.
Se mai reține că disp.art.3 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 la care face referire reclamanta și pe baza căreia a solicitat anularea hotărârilor adoptate, prevăd că, pentru aplicarea prezentei legi, comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unității administrativ teritoriale respective, ceea ce nu înseamnă că, consiliul local nu poate adopta hotărâri privind vânzarea, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate privată a comunei în virtutea prerogativelor conferite de Legea nr. 215/2001, în condițiile în care s-a arătat că terenurile ce urmau a fi concesionate prin hotărârile meționate și care au făcut obiectul hotărârilor menționate, sunt terenuri degradate, refuzate de persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, fac parte din domeniul privat al statului, iar hotărârile au fost luate în cvorumul cerut de lege.
Prevederea legală în baza căreia reclamanta își întemeiază cererea în anulare poate fi interpretată ca o normă de recomandare și nicidecum ca o normă imperativă, ca un motiv de nelegalitate al hotărârilor adoptate, fapt susținut și de către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Instituția Prefectului Județului B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Astfel, se susține că afirmația instanței de fond conform căreia dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, republicată pot fi interpretate ca o normă de recomandare este greșită, întrucât, aceste dispoziții, coroborate cu prevederile art. 10 alin. 1 din HG nr. 890/2005, au, dimpotrivă, caracter imperativ.
Suprafețele de teren aflate în domeniul privat al localității sunt la dispoziția comisiei locale de fond fucniar până la finalizarea legilor fondului funciar, când, potrivit art. 37 din Regulament, terenurile neatribuite și nesolicitate de alte comisii locale în baza art. 10 din acest act normativ, vor fi predate consiliului local în administrare și folosite în conformitate cu prevederile legale.
Se mai arată că din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale fac parte acele bunuri mobile și imobile care se află sau au intrat în proprietatea lor prin acte juridice specifice dreptului comun,respectiv contract de vânzare-cumpărare, donație etc, ori, cu privire la acest teren, consiliul local al comunei nu poate face dovada existenței unor astfel de documente; de asemenea, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidență funciară și de publicitate imobiliară prevăzute de lege.
O a doua critică constă în aceea că afimația instanței de fond potrivit căreia terenurile care au făcut obiectul hotărârilor contestate sunt terenuri degradate ori refuzate de către persoanele îndreptățite, este neîntemeiată, deoarece la dosarul cauzei nu au fost depuse acte care să suțină acest punct de vedere, iar din actul de constatare încheiat cu prilejul evaluării urmărilor produse de alunecările de teren, nu rezultă că se impune evacuarea familiilor sinistrate.
Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurentă, având în vedere actele și lucrările dosarului si dispozițiile legale în materie, constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În cadrul ședinței Consiliului Local al comunei din data de 31.08.2007 au fost adoptate trei hotărâri, respectiv hotărârea nr. 26 privind aprobarea studiului de oportunitate și calculul nivelului minim al redevenței anuale, în vederea concesionării unei suprafețe de 3875, hotărârea nr. 27 privind aprobarea concesionării unui număr de 10 loturi teren, cu o suprafață totală de 12.980 pentru construcția de locuințe și hotărârea nr. 28 privind concesionarea unui teren în suprafață de 980
În urma verificării actelor administrative transmise cu adresa nr. 1552/12.06.2007 de către Primăria comunei, s-a constatat că aceste hotărâri au fost adoptate cu încălcarea dispoziților art. 3 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu modificările si completările ulterioare, conform cărora, Pentru aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unității administrativ teritoriale respective ; aceste prevederi legale trebuiesc avute în
vedere înainte de efectuarea actelor cu caracter juridic privind suprafețele din domeniul privat al comunei. Altfel spus, intimata-pârâtă nu a făcut vreo dovadă că procesul de restituire a proprietăților imobiliare, conform Legii 18/1991 și Legii 1/2000 cu toate completările și modificările lor, s-a terminat pe raza localității respective, așa încât autoritățile competente să poată dispune în alt fel de proprietatea asupra terenului.
Față, de aceste considerente, Curtea, va admite recursul formulat de reclamantă, va modifica în tot sentința în sensul că va admite acțiunea și va anula hotărârile nr. 26,27 și 28/31.05.2007 adoptate de Consiliul Local.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul Instituția Prefectului Județului, cu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr. 2375 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtulConsiliul Local, cu sediul în comuna, Județul
Modifică în tot sentința mai sus menționată, în sensul că admite acțiunea și anulează Hotărârile Consiliului Local nr. 26/31.05.2007, 27/31.05.2007 și 28/31.05.2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. VN
Dact MC
3 ex./ 8. 02.2008
f-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Maria Pohoață
