Anulare act administrativ . Sentința 1430/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.1430
Ședința publică de la 01.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Hortolomei Victor
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25.03.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 01.04.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra cauzei de contencios prezente:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal (), reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității de colaborator al Securității a acestuia.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul este membru al Consiliului Local al Comunei Nouă, județul
Ținând cont de prevederile art.3 lit.g, coroborat cu art.5 alin.1 Teza II din OUG nr.24/2008, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor verifică din oficiu, sub aspectul stabilirii calității de lucrător sau colaborator al Securității, persoanele care au candidat în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art.3 lit.b) - h).
Mai mult, prin cererea nr.P 739/06/27.03.2006, adresată de către domnul, se solicita verificarea, sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator al Securității a domniei sale.
S-a arătat că, șa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/D-/11.08.2008, domnul a fost recrutat, pentru furnizarea de informații privind angajații de la. din județul La data de 10.05.1973, domnia sa a semnat angajament, preluând numele conspirativ "".
Deși din "Raportul cu propunere de recrutare ca informator a candidatului ", a rezultat că recrutarea domniei sale a fost făcută în scopul furnizării de date pe linia activității miliției, totuși în dosar se regăsesc documente care fac trimitere la informații ce depășesc acest cadru și au fost relatate de către domnul organelor de Securitate.
Astfel, în referatele în care ofițerul recrutor analizează activitatea colaboratorului, este consemnat faptul că domnul a furnizat următoarele informații:
"In decembrie 1973, sesizează modul de viață și cumpărarea unui autoturism de către numitul, din ";
"In luna februarie 1976, furnizat date despre preotul, care a răspândit materiale religioase și despre, element din dosarul de verificare";
"A furnizat date despre, element ce face parte din ( rețeaua informativă), fiind predispus a comite fapte antisociale";
"In cursul anului 1987, informatorul a fost dirijat pe lângă elemente din baza de lucru, furnizând un număr de 10 (zece) note informative. În perioada la care se referă, informatorul a furnizat materiale informative despre elementele pe lângă care a fost dirijat, în mod expres despre, ,. și. toți foști membri în organizațiile legionare, precum și unele aspecte negative din cadrul fermei zootehnice. Rezultatele informațiilor furnizate fiind pozitive, având valoare operativă, astfel că s-a putut cunoaște din timp activitatea politică prezentă a elementelor menționate mai sus. Activitatea informatorului poate fi apreciată ca foarte bună, poate fi folosit în continuare pentru culegerea și transmiterea de informații, iar aportul informatorului poate fi apreciat, de asemenea, ca o activitate pozitivă".
Din notele informative redactate de către domnul și furnizate Securității sub numele conspirativ "", reclamantul a amintit informațiile pe care le-a considerat relevante în stabilirea calității de colaborator:
"Sursa vă informează despre numitul.l în prezent repatriat, a fost vizitat la domiciliul său de către un fugar din, care a venit în vizită la rude. Menționez că cetățeanul respectiv este fugit în și în prezent se află la rude în ". După furnizarea acestei informații, s-a luat măsura audierii persoanei respective, precum și "avertizarea" în scris a acesteia; "Numitul. se ocupă // cu probleme bisericești."
A apreciat ca evident faptul că domnul avea clar reprezentarea consecințelor pe care delațiunile sale le aveau asupra victimelor. Ca atare, este evident că, informând Securitatea despre cei ce aveau atitudini sau activități potrivnice regimului, domnia sa conștientiza urmările pe care le vor suferi aceștia, ceea ce însemna că viza, implicit, luarea unor măsuri împotriva lor. De altfel, ofițerii consemnează, în diverse documente amintite în Nota de Constatare, că au fost informate organele de partid, că diverse persoane urmărite au fost audiate sau avertizate. Mai mult, reclamantul a considerat ca circumstanță agravantă în această situație faptul că "cu ocazia sesizărilor furnizate de informatorul, s-a constatat că unele dintre ele nu sunt reale și sunt exagerate, fapt ce se datorește dorinței de a se lua măsuri din partea informatorului. În concluzie, se apreciază că informatorul a contribuit la realizarea sarcinilor și a desfășurat o activitate corespunzătoare". Pe aceeași linie, reclamantul a considerat relevant și faptul că pârâtul a fost recompensat bănește pentru informatiile furnizate Securitătii.
A considerat că materialele prezentate mai sus sunt relevante în această situație deoarece, în stabilirea calității de colaborator al Securității, potrivit art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, se constituie probe în cauză și notele, rapoartele scrise, relatările verbale consemnate de lucrătorii Securității prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel încât este clar că legiuitorul a considerat suficientă, pentru atribuirea calității de colaborator al Securității, simpla existentă a informației furnizate de către colaborator și nu modalitatea consemnării acesteia în dosar. Pe de altă parte, există ca material probator și documente redactate de către pârât.
Prin prisma celor expuse anterior, reclamantul a apreciat că sunt asigurate condițiile impuse de egiuitor prin art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "colaborator al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Această condiție este asigurată deoarece, pe parcursul colaborării cu organele de Securitate, domnul a furnizat informațiile relatate pe larg mai sus. A detailat instanței implicațiile furnizării informațiilor despre simpatizanții sau membrii organizației legionare. Din perspectiva Securității, urmărirea persoanelor care făcuseră parte din mișcarea legionară, precum și a descendenților acestora, nu era motivată de caracterul extremist al acestei grupări, ci de faptul că aceste persoane erau potențiali oponenți ai regimului comunist. Din același motiv și fără nicio diferență față de foștii legionari, erau urmăriți și membrii partidelor istorice democratice, precum și descendenții acestora. In plus, prin termenul "legionar", Securitatea desemna și membrii așa numitelor "grupări subversive" (în realitate, anticomuniste), precum și pe cei care, în primii ani ai instaurării puterii comuniste luaseră parte sau sprijiniseră rezistența armată din munți. În aceeași ordine de idei, reclamantul a considerat că sunt relevante "dirijările"și aprecierile pozitive făcute de ofițerii de Securitate față de activitatea de colaborare a domnului, ce se regăsesc în materialul probator enunțat.
2. Informațiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție a fost apreciază asigurată deoarece, prin aceste acțiuni, s-au îngrădit următoarele drepturi:
- dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat de art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice;
- dreptul la viața privată - art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3, lit. g, art. 2 lit. b, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, coroborate cu art.31, art.36 alin.4 lit.a din Regulamentul de organizare și funcționare al adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.
În dovedirea acțiunii, a precizat că înțelege să se folosească de următoarele probe:
1. Nota de Constatare nr. S/DI/I/1929/11.08.2008;
2. Dosar R - (cota ), 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 19, 20, 22, 23, 24, 26, 28;
3. Dosar - (cota ), 5, 6, 7, 11, 13, 15, 24, 27, 29;
4. Adresele de verificare nr. S/ 4587/ / 12.06.2006 și S/ 6725/ A/ 20.11.2007 transmise de Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului Istoric al Armatei;
5. Adresele de răspuns transmise de către foștii deținători de arhivă cu numerele S/-/10.07.2006, S/-/ 21.12.2007, S/13373/ 10.07.2006 și A/ 699/ 14.07.2006.
A arătat că materialele menționate la punctele 2 - 3 respectă condițiile puse de articolul 11 alineatul 2 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008,privindaccesulla propriul osar și deconspirarea Securității.
Pârâtul a depus la dosar, la data de 05.12.2008, o "declarație" întocmită la 03.12.2008 prin care a precizat că, recunoaște că a colaborat cu postul de miliție Nouă, în perioada 1973 - 1989, neavând legătură cu alte cadre din miliție și necunoscând nici o altă persoană de superior.
Această colaborare a fost mai mult impusă de angajatul postului de miliție, ce știa ce s-a întâmplat în toate cazurile, însă avea nevoie de confirmarea cuiva.
A precizat că regretă faptele pe care le-a săvârșit (fila 78 dosar tribunal).
Prin sentința civilă nr.3584/15.12.2008, Tribunalul Bucureștia declinat competența materială de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.
Pârâtul a precizat prin declarația din 13.03.2009, depusă la dosar, că își menține precizările din declarația anterioară.
Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise, solicitând a se avea în vedere și faptul, printre altele că pârâtul fusese recrutat pe "linia activității miliției", iar în zonele rurale, Securitatea nu dispune de organizare proprie, astfel încât primea informațiile tipice activității sale, prin intermediul, care era obligată să înștiințeze Securitatea, imediat ce primea o informație din sfera sa de activitate.
Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezenta cauză, date fiind prevederile art.3 Cod procedură civilă și ale art.11 alin.1din OUG nr.24/2008.
Verificând probele administrate în cauză, Curtea apreciază acțiunea prezentă ca fiind fondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Mai întâi Curtea consideră necesar a efectua câteva aprecieri cu caracter general, de natură să pună în lumină rațiunea adoptării legislației privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, precum și consecințele hotărârilor judecătorești pronunțate în urma parcurgerii procedurilor prevăzute de OUG nr.24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008.
În acest sens, trebuie observat că în preambulul OUG nr.24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, se relevă că "în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale".
Din analiza preambulului și a prevederilor OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, rezultă, fără echivoc, că rațiunea adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea cunoașterii de către membrii unei societăți postcomuniste a fostului regim totalitar, depășirii nivelului organizatoric, intelectual și moral impus de un sistem caracterizat prin structuri și moduri de gândire inadecvate, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creării unei culturi politice autentice și a unei societăți civilizate, verificării a posteriori a comportamentului persoanelor care, în prezent, candidează pentru sau după caz, ocupă demnități ori funcții publice (aflându-se în situații de a fi garanții Constituției și ai democrației) sau dețin titluri care implică o dimensiune morală primordială, legea neavând un scop punitiv și neinstituind, per se, o responsabilitate penală a celor în privința cărora se va constata că au fost lucrători sau colaboratori al Securității. Totodată, reglementarea în discuție contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.
În esență, sub aspectul care interesează în cauză, OUG 24/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.293/2008, urmărește scopul de deconspirare, indicat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate sau au efectuat activitățile prevăzute de actul normativ, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României Partea II-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către reclamantul, în temeiul art.12 alin.1 din ordonanță, a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art.3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste demnități sau funcții publice, actul normativ antrenând doar eventuale consecințe de ordin moral în privința celor care au încălcat drepturile și libertăților fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste.
Prin urmare, rolul instanței judecătorești învestită cu soluționarea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător sau după caz, colaborator al Securității, nu este acela de a stabili vinovații sau de a le comensura, de a aplica pedepse și de a le individualiza, instanța nerealizând o justiție retributivă, ci de a verifica, pe baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva reclamantului NSAS și eventual, a altor probe, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege pentru existența calității în discuție, rațiunea legii și rolul instanței fiind în acord cu principiile stabilite atât prin Rezoluția Adunării a Consiliului Europei nr.1096/1996 privind demantelarea fostelor regimuri comuniste, cât și prin jurisprudența CEDO, ca expresie a celor mai înalte idei despre justiție și echitate (a se vedea hotărârea de M Cameră pronunțată la data de 16.03.2006 în cauza Zdanoka contra Letoniei; decizia de inadmisibilitate din 22.11.2001 în cauza Knauth contra Germaniei).
Pe fondul cauzei din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că, în urma solicitării numitului (fila 27 dosar Tribunal) și întrucât este membru al Consiliului Local al Comunei Nouă, județul T, față de disp. Art.3 lit.g coroborat cu art.5 alin.1, Teza II din OUG nr.24/2008, pârâtul a fost supus verificărilor, sub aspectul colaborării cu organele fostei securități. Urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr.S/D7/1114/12,08.2008, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile din arhiva ce a aparținut fostei Securități, privitoare la pârât.
Activitatea este reliefată atât de către notele informative olografe ale acestuia și furnizate Securității sub numele conspirativ "", cât și de către referatele în care ofițerul recrutor analizează prestația acestuia sub aspectul care interesează în cauză.
Astfel, în stabilirea calității de colaborator al Securității relevante sunt următoarele mențiuni cuprinse în notele informative redactate de către pârât și semnate sub numele conspirativ "".
- "Sursa vă informează despre numitul,.I în prezent repatriat, a fost vizitat la domiciliul său de către un fugar din, care avenit în vizită la rude. Menționez că cetățeanul respectiv este fugit în și în prezent se află la rude în ". După furnizarea acestei informații, s-a luat măsura audierii persoanei respective, precum și "avertizarea" în scris a acesteia;
- "Numitul.I se ocupă.I cu probleme bisericești;
- Motivele plecării și revenirii din /în țară ale numitului.
De asemenea, în referatele în care ofițerul recrutor analizează activitatea pârâtului, se consemnează că, acesta a furnizat următoarele informații:
- "în decembrie 1973, sesizează modul de viață și cumpărarea unui autoturism de către numitul din ";
- "în luna februarie 1976, furnizat date despre preotul, care a răspândit materiale religioase și despre element din dosarul de verificare";
- "a furnizat date despre, element ce face parte din (rețeaua informativă), fiind predispus a comite fapte antisociale";
- "În cursul anului 1987, informatorul a fost dirijat pe lângă elemente din baza de lucru, furnizând un număr de 10(zece) note informative. În perioada la care se referă, informatorul a furnizat materiale informative despre elementele pe lângă care a fost dirijat, în mod expres despre, și, toți foști membrii în organizațiile legionare, precum și unele aspecte negative din cadrul fermei zootehnice. Rezultatele informațiilor furnizate fiind pozitive, având valoare operativă, astfel că s-a putut cunoaște din timp activitatea politică prezentă a elementelor menționate mai sus. Activitățile informatorului poate fi apreciată ca foarte bună, poate fi folosit în continuare pentru culegerea și transmiterea de infirmații, iar aportul informatorului poate fi apreciat, de asemenea, ca o activitate pozitivă".
Pentru informațiile furnizate Securității, pârâtul a fost și recompensatat pecuniar (chitanța fila 50, raport fila 51 dosar Tribunal).
Din analiza acestor înscrisuri rezultă indubitabil că, deși recrutarea pârâtului a fost efectuată, potrivit Raportului de la fila 38 - 40, din dosarul Tribunalului, în scopul furnizării de date pe linia activității miliției, informațiile comunicate de acesta și relația acestuia cu lucrătorii postului de miliție Nouă în perioada de referință se circumscriu activității de colaborator al Securității în sensul art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, întrucât pentru existența acestei calități nu este necesar ca informațiile să fie furnizate doar ofițerilor sau subofițerilor Securității, fiind suficientă comunicarea informațiilor și către ofițerii sau subofițerii cu atribuții pe linie de Securitate, precum în speță.
Totodată, cum corect susține reclamantul, este evident faptul că pârâtul avea clar reprezentarea consecințelor pe care delațiunile sale le aveau asupra victimelor. cu atribuții pe linie de Securitate despre cei ce aveau atitudini sau activități potrivnice regimului, pârâtul conștientiza urmările pe care le vor suferi aceștia, ceea ce înseamnă că viza implicit, luarea unor măsuri împotriva lor. De altfel, subofițerii consemnează în diverse documente, amintite în Nota de constatare, că au fost informate organele de partid, că diverse persoane urmărite au fost audiate sau avertizate. Mai mult, în Referatul din 04.01.1974 (fila 49 dosar Tribunal) se consemnează: " cu ocazia sesizărilor furnizate de informatorul, s-a constatat că unele dintre ele nu sunt reale și sunt exagerate, fapt ce se datorește dorinței de a se lua măsuri din partea informatorului".
Pe parcursul prezentului proces, pârâtul a recunoscut, prin înscrisurile intitulate "declarație" depuse la dosarul cauzei, colaborarea "cu postul de Nouă în perioada 1973 - 1989, precizând că "această colaborare a fost mai mult impusă de angajatul postului de miliție, întrucât persoana respectivă știa ce s-a întâmplat în toate cazurile, însă trebuia să fie confirmate de cineva". Pârâtul nu a administrat, însă, nici o probă în susținerea acestei teze, care, oricum, nu are aptitudinea de a înlătura incidența art.2 lit.b din OUG nr.24/2008, deoarece pentru existența calității de colaborator, legea nu impune cerința ca furnizorul de informații să fie singurul denunțător al acelor activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
În concluzie, din conținutul înscrisurilor anterior analizate, rezultă că sunt îndeplinite condițiile art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 pentru ca pârâtul să fie considerat colaborator al Securității, având în vedere că, prin informațiile furnizate, a denunțat atitudini potrivnice regimului comunist, informații care vizau încălcarea drepturilor la viață privată, la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzute nu numai de Constituția din 1965, dar și de art.17 și 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.11 rap. la art.2 lit.b din OUG nr.24/2008 se va admite acțiunea și se va constata calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în B,-- 57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, Comuna Nouă, nr.26, județul
Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./4 ex.
Președinte:Hortolomei VictorJudecători:Hortolomei Victor
