Obligare emitere act administrativ. Sentința 1429/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă nr.1429

Ședința publică de la 01.04.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Hortolomei Victor

GREFIER - - -

...

Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25.03.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 01.04.2009, când a pronunțat următoarea sentință:

CURTEA,

Deliberând, constată că prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Conflicte de Muncă i Asigurări Sociale la data de 5.05.2008 reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Institutul Național de Statistică la încadrarea în cadrul acestei instituții pe o poziție corespunzătoare pregătirii și experienței sale.

In motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, deși a fost declarată admisă fără loc în urma concursului susținut la institutul sus menționat în luna iunie 2005, nu a fost contactata niciodată pentru a i se face o propunere de angajare.

A lucrat în cadrul Institutului Național de Statistica în perioada septembrie 1997 - noiembrie 2002, dar a plecat prin demisie în noiembrie 2002 datorita condițiilor de muncă dificile din cadrul Serviciului Statistica Transporturilor Poștei și Telecomunicații, cauzate de volumul excesiv de munca raportat la numărul salariaților angajați. Realizarea tuturor sarcinilor în timpul normal de program era imposibilă și adesea a fost nevoita să rămână peste program, uneori pana la ore avansate din noapte, ajungând astfel la o stare de oboseala fizica și psihică, ceea ce a determinat demisia sa.

Pe toata perioada angajării in cadrul a fost o salariata utila și eficienta, fapt atestat de acordarea salariului de merit pe perioada august 2000 - noiembrie 2002.

Nu a dorit plecarea din instituție, a câștigat un concurs de ocupare a unui post în cadrul instituției și nu i s-a făcut nici o oferta din acel moment. Are pregătirea de specialitate, o experiență concludenta în domeniu și o dorința puternica de a lucra în domeniul statisticii, într-o poziție corespunzătoare, astfel încât studiile, abilitățile și experiența sa să fie utile și folosite la capacitate maxima, iar acest lucru nu se poate realiza decât în cadrul Institutului Național de Statistica.

Nu și-a întemeiat în drept, acțiunea.

În sprijinul cererii, au fost depuse la dosar, în copie, un set de înscrisuri și anume: diploma de licența, foaie matricola, carnet de munca integral.

La data de 28.08.2008, s-a depus la dosar întâmpinare, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât cererea este îndreptată împotriva Serviciului Politicii Resurse Umane - Institutul Național de Statistica, serviciu care de altfel nu exista, însă funcționează în cadrul instituției pârâte, fără personalitate juridice.

Parata a mai invocat excepția de necompetentă materială, ținând seama de faptul ca reclamanta nu mai are raport de serviciu cu instituția parata, iar pretențiile acesteia nu privesc perioada in care avea calitatea de funcționar public în cadrul instituției, cererea formulată de aceasta nu intră sub incidenta litigiului de munca, fiind necesară declinarea competenței în favoarea secției de contencios administrativ. Institutul Național de Statistică este un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, iar instanța competentă să soluționeze cererea este Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția de Contencios Administrativ.

In cazul în care se dispune declinarea competentei în favoarea secției de contencios administrativ a Curții de APEL BUCUREȘTI, pârâta a mai invocat excepția lipsei procedurii prealabile și excepția lipsei timbrajului.

S-a invocat și prescripția dreptului la acțiune în ceea ce privește pretențiile reclamantei în legătură cu o notă a directorului Direcției statisticii comerțului și serviciilor de piață prin care se solicită ocuparea a două posturi vacante. Având în vedere ca este datată 28.10.2002, iar termenul prescripției este de 3 ani, potrivit prevederilor Decretului 167/1958, dreptul la acțiune s-a prescris.

Pe fond, a considerat pârâta că acțiunea este nefondată.

In ceea ce privește capătul de cerere referitor la participarea reclamantei la concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție vacante, aceasta in mod greșit consideră că a fost declarată admisă. In realitate a obținut un punctaj de 11 puncte din 100 de puncte, în urma căruia a fost declarată respinsă, neîntrunind punctajul minim necesar promovării probei scrise, de 50 de puncte.

Deși a avut posibilitatea de a face contestație în termen de 24 de ore de la data afișării punctajelor, în urma susținerii probei scrise a concursului din data de 7.07.2005, aceasta nu a fost depusă.

Precizarea reclamantei cu privire la faptul că nu a fost contactată pentru o propunere ulterioară de angajare nu este în conformitate cu modalitatea de recrutare a funcționarilor publici. Recrutarea funcționarilor publici se face prin concurs, în conformitate cu prevederile HG nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

A depus la dosar tabel cu rezultatele obținute de candidați la concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, din 07.07.2005, proba scrisă.

Prin sentința civilă nr.5388/01.09.2008, Tribunalul Bucureștia declinat competența materială de soluționare a cererii în favoarea prezentei instanțe pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat.

În fața Curții, reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru aferentă.

La data de 02.12.2008 reclamanta a depus la dosar un memoriu prin care reia susținerile din cerere și solicită ca pârâtul să depună mai multe înscrisuri la dosar, arătând totodată că este vorba despre două concursuri din 2005, pârâtul referindu-se tendențios la un altul decât cel care o privea pe reclamantă.

Prin completarea la întâmpinare, pârâtul a arătat că la concursul la care a participat reclamanta, dumneaei a obținut punctajul cel mai mic, neputând fi numită într-un post din institut. A depus tabelul cu rezultatele concursului.

La data de 25.03.2009, reclamanta a precizat obiectul acțiunii, ca o contestare a refuzului nejustificat al pârâtului de aor eangaja.

Referitor la excepția netimbrării, Curtea constată că reclamanta a timbrat legal acțiunea cu 4 lei taxa de timbru și 0,3 lei timbrul judiciar, conform art.3 lit.m din Legea nr.146/1997, modificată și completată și art.3 alin.1 din OG nr.32/1995, modificată și completată.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Statistică, pe motiv că reclamanta a chemat în judecată Serviciul Politici Resurse Umane din cadrul Institutului Național de Statistică, serviciul care nici nu există, funcționând, în schimb, Direcțiade management și politici resurse umane, Curtea constată că în conținutul cererii introductive rezultă, fără echivoc, intenția reclamantei de a chema în judecată instituția pârâtă, fiind fără relevanță juridică erorile materiale cu privire la denumirea acesteia sau a serviciilor/direcțiilor din structura acesteia. De altfel, în fața instanței competente să soluționeze cererea, în termen legal, reclamanta a precizat denumirea corectă a pârâtului chemat în judecată.

Cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile, Curtea reține că din analiza prevederilor art.7 din Legea nr.554/2004, modificată și completată, rezultă că procedura prealabilă nu este obligatorie în cazul actelor administrative asimilate. Or, pe calea prezentei acțiuni, reclamanta invocă refuzul nejustificat al pârâtului de aor eîncadra pe o funcție corespunzătoare pregătirii și experienței sale, deci un act administrativ asimilat.

Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată că reclamanta invocă refuzul nejustificat al pârâtului prin raportare la cererea de încadrare adresată pârâtului la data de 10.09.2008, la care pârâtul a răspuns negativ cu adresa nr.5925/09.10.2008 (filele 31,32 dosar Tribunalul București ), astfel că la data sesizării instanței competente (06.11.2008) nu se împlinise termenul de 6 luni prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.554/2004, modificată și completată.

Pe cale de consecință, se vor respinge ca neîntemeiate excepțiile netimbrării, lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, lipsei procedurii prealabile și prescripției dreptului la acțiune.

Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că prezenta acțiune este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Este necontestat faptul că reclamanta a fost angajată la instituția pârâtă în perioada septembrie 1997 - noiembrie 2002 și că raporturile de serviciu existente între părți au încetat prin actul juridic unilateral al demisiei reclamantei.

Faptul că reclamanta și-a dat demisia din cauza condițiilor precare în care își desfășura activitatea nu este de natură să afecteze valabilitatea actului juridic și nici nu-i conferă acesteia dreptul de a solicita reîncadrarea în cadrul instituției pârâte, fără îndeplinirea cerințelor legale pentru ocuparea funcțiilor în cadrul instituțiilor publice, neexistând fundament legal în acest sens.

Totodată, din examinarea rezultatelor concursului organizat de pârât în luna august 2005 pentru ocuparea unor funcții publice de execuție vacante, rezultă indubitabil că reclamanta nu a reușit să se situeze pe un loc corespunzător celor trei funcții publice de execuție scoase la concurs, ea obținând cel mai mic punctaj, astfel că nici din această perspectivă cererea ei de a fi încadrată pe o funcție corespunzătoare pregătirii și experienței sale nu are temei legal.

Pe cale de consecință, întrucât pârâtul nu a vătămat drepturile sau interesele legitime ale reclamantei, în sensul art.1 alin.1 și art.2 alin.1 lit.a din Legea nr.554/2004, modificată și completată, se va respinge acțiunea ca neîntemeiată, în baza art.18 alin.1 din aceeași lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiate excepțiile netimbrării, lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, lipsei procedurii prealabile și prescripției dreptului la acțiune.

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în B,-,.3, sector 4, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Statistică, cu sediul în B-, sector 5.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red.

Gh./4 ex.

Președinte:Hortolomei Victor
Judecători:Hortolomei Victor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligare emitere act administrativ. Sentința 1429/2009. Curtea de Apel Bucuresti