Anulare act administrativ . Sentința 150/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.150
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul CNSAS, prin consilier juridic cu delegație la dosar și pârâtul, prin avocat cu împuternicire la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâtul, prin apărător, arată că nu mai înțelege să susțină excepția lipsei calității de reprezentant a consilierului juridic al reclamantei,. Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Reclamantul, prin consilier juridic, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curteaconstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității, fiind îndeplinite condițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008 modificată și republicată. Din probele depuse la dosar rezultă atât calitatea pârâtului de ofițer al Securității, cât și faptul că, acesta a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Pârâtul, prin apărător, în principal, solicită respingerea acțiunii ca fiind nulă, motivat de faptul că Nota de constatare este lovită de nulitate față de lipsa avizului Direcției juridice. În subsidiar, solicită respingerea acțiunii ca nefondată, urmând a se avea în vedere faptul că reclamantul nu a dovedit prin probe afirmațiile din acțiune și presupusele măsuri pe care le-ar fi luat pârâtul. Depune la dosar note scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la 22.01.2009, reclamantul CNSAS solicitat constatarea existenței calității de lucrător al Securității, în privința pârâtului /.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că urmare a cererii de verificare din 11.11.2008, adresată CNSAS de către și prin cea din 16.05.2008, adresată de către Cap, s-a procedat la verificarea pârâtului, iar din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/ din 15.12.2008, și a înscrisurilor atașate acesteia s-a stabilit că, pârâtul având gradul de general locotenent, secretar de Stat în cadrul Direcției Securității Statului (1977, 1981), general-locotenent (1983) și general-colonel (1988), adjunct al Ministrului de Interne (1983, 1988), a dispus urmărirea mai multor persoane pentru prevenirea acestora de la activitatea ostilă orânduirii socialiste, precum și pentru sancționarea unor scriitori care publicaseră lucrări apreciate ca fiind în contradicție cu ideologia colonistă. De asemenea, în aceeași calitate, pârâtul a dispus măsuri de supraveghere informativă și monitorizare a transmisiunilor de televiziune, cercetări informative a dizidenților din anii 1980.
Se susține că activitățile desfășurate de către pârât au fost de natură să suprime drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, respectiv dreptul la libertatea de exprimare, libertatea opiniilor (art.28 din Constituția României din 1965 și art.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptul la secretul corespondenței, viață privată (art.33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptul la libertatea conștiinței și a religiei (art.30 din Constituția României), dreptul la libera asociere (art.27 din Constituția României), dreptul la libera circulație.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1 alin.7, art.33 alin.1, art.2 lit.a, art.8 lit.a și art.11 alin.1 din OUG 24/2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei Nota de Constatare nr.S/DI/3799 din 15.12.2008, dosar nr. dosar, dosar, dosar, adrese transmise de CNSAS către, și și adresele de răspuns ale acestor autorități.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția nulității acțiunii în raport de dispozițiile art.35 alin.2 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al CNSAS, excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile art.3 din G nr.24/2008 și excepția lipsei de interes a acțiunii, excepții respinse pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la 16.02.2009.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât, în cauză nu sunt întrunite cumulativ elementele definiției legale a noțiunii de lucrător al Securității, astfel, faptele imputate de CNSAS sunt acuzații vagi și nesusținute care tind la stigmatizarea sa prin simplul fapt că a ocupat diverse funcții în structura Statului predecembrist.
Acuzațiile concrete ale reclamantului sunt nefondate având în vedere că o serie de infracțiuni prevăzute de veche lege penală au instituit limitări esențiale ale drepturilor ce azi sunt privite ca fundamentale. Măsurile informative dispuse împotriva scriitorului, sancționarea celor care publicaseră volumul de poezii pentru copii al, și retragerea de pe piață a acestor lucrări literale, aprobarea cercetării informative a unui cunoscut disident din anii 1980, supravegherea informativă și monitorizarea transmisiilor de televiziune neputându-se constitui măsuri represive având ca Ť. opiniile sau activitățile politice ale vreunei persoane, ci exclusiv îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către ofițerii din subordine.
În dovedire, pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art.2 lit. din OUG 24/2008 definesc noțiunea delucrător al Securității ca fiind"orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv adresa nr.S/68007 din 09.03.2006 a Serviciului Român de Informații, adresa nr. S-/24.12.2003, adresa IM nr.S-/14.04.2006, reiese că pârâtul a avut gradele și funcțiile de general locotenent, secretar de Stat în cadrul Direcției Securității Statului (1977, 1981), general-locotenent (1983) și general-colonel (1988), adjunct al Ministrului de Interne (1983, 1988).
În raport de conținutul acestor adrese, Curtea apreciază îndeplinită prima condiție impusă de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității.
Din nota de măsuri privind pe scriitorul, semnată olograf de către pârât, reiese că în calitatea acestuia a dispus urmăriri informative a acestei persoane care s-ar fi angrenat în acțiuni ostile la adresa României prin acordarea unor interviuri postului de Radio Europa Liberă, pârâtul dispune adoptarea unor măsuri represive și de natură să îngrădească dreptul acestei persoane la libera circulație și la libertatea de opinie, având ca scop întreruperea activității acestei persoane și, în subsidiar, compromiterea acesteia.
Din raportul din februarie 1982, semnat olograf de general, reiese că, măsurile propuse de către pârât au fost puse în aplicare în scopul indicat de acesta.
Rezoluțiile pârâtului din 30.08.1988, respectiv 01.09.1988, sunt referitoare la aplicarea unor măsuri vizând marginalizarea unei scriitoare care în opinia organelor de securitate publica poezii cu conținut necorespunzător, consecința acestor măsuri fiind înlocuirea din funcție a unor persoane care în opinia organelor de securitate se făceau vinovate de publicarea volumului de poezii menționat.
Dosarul avându-l ca titular pe, cuprinde raportul din 17.09.1983 aprobat olograf de către pârât, rezoluție în baza căreia au fost întreprinse numeroase acțiuni împotriva acestei persoane, respectiv măsuri de filaj a acesteia, interceptarea convorbirilor telefonice, percheziții domiciliare, culminând cu arestarea acestuia. Materialele existente în cuprinsul acesteia demonstrează în mod evident că, prin măsurile aprobate de pârât au fost suprimate în mod flagrant drepturi fundamentale ale omului, respectiv dreptul la libertatea de exprimare, dreptul de asociere, dreptul la viață privată.
Relevante pentru stabilirea calității de lucrător al Securității care prin măsurile întreprinse a suprimat drepturi și libertăți fundamentale ale omului, sunt și documentele cuprinse în dosarul 135 (dosar de obiectiv studiourile centrale de televiziune), semnată olograf de către pârât, care, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul d e Interne, aproba rapoartele privind analiza modului în care se realiza asigurarea contra-informativă a Radio-Televiziunii Române, metodologia privind sarcinile ce revin unităților Ministerului d e Interne cu ocazia transmisiunilor Radio-Televiune de importanță excepțională, în cuprinsul acestor documente regăsindu-se măsuri apte prin scopul stabilit de a suprima drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Curtea va înlătura susținerile pârâtului referitoare la neîndeplinirea condiției îngrădirii drepturilor fundamentale (astfel cum aceasta a fost stabilită anterior), întrucât toate actele deduse judecății prin nota de constatare au fost îndeplinite de către pârât cu respectarea legislației în vigoare la data înfăptuirii, în raport de conținutul de ansamblu al G nr.24/2008 și de scopul reparator al acestui act normativ.
În ceea ce privește faptul că acuzațiile CNSAS sunt vagi și neprobate, instanța apreciază că vastul material probator administrat în cauză (parte a înscrisurilor deținute de către reclamant) demonstrează cu evidență că prin măsurile aprobate de către pârât din funcțiile importante pe care le deținea în cadrul structurilor Securității au fost de natură să conducă la suprimarea unor drepturi și libertăți fundamentale în cazul unui număr important de persoane.
Curtea va înlătura și argumentul referitor la nulitatea acțiunii în constatare urmare a lipsei avizului Direcției Juridice a CNSAS, pe de o parte, având în vedere faptul că nicio dispoziție legală nu prevede o astfel de sancțiune, pe de altă parte, având în vedere că această notă de constatare a fost însușită de Colegiul CNSAS și supusă cenzurii instanței de judecată.
Eventuala omisiune a informării pârâtului cu privire la demararea procedurilor de verificare de către reclamantul CNSAS nu este, de asemenea, sancționată expres cu nulitatea acțiunii în constatare, în condițiile în care, prin modificări legislative succesive, legiuitorul a dedus controlului de legalitate al instanței de judecată înscrisurile pe care se bazează astfel de acțiuni în vederea garantării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil persoanelor în privința cărora se solicită constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității.
În consecință, Curtea reține că și a doua condiție prevăzută de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acțiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securității, pârâtul a adus atingere dreptului la libertatea de exprimare, libertatea opiniilor (art.28 din Constituția României din 1965 și art.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptului la secretul corespondenței, viață privată (art.33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptului la libertatea conștiinței și a religiei (art.30 din Constituția României), dreptului la libera asociere (art.27 din Constituția României), dreptului la libera circulație.
Având în vedere cele expuse anterior, dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, art.33 alin.1, art.8 lit. și art.11 alin.1 din OUG 24/2008, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B,--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în,--3, scara B,.20, sector 1.
Constată calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnodact.
4 ex./26.02.2010
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
