Anulare act administrativ . Sentința 1564/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1564
Ședința publică din data de 8 aprilie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns la prima și la a doua strigare, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, lipsind pârâtul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că pârâtul a depus la data de 01.04.2009, prin serviciul "registratură", întâmpinare.
Se comunică reclamantului, prin consilier juridic un exemplar din întâmpinare.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru lecturarea întâmpinării.
La reluarea pricinii, la a doua strigare, reclamantul, prin consilier juridic arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât susținând că s-a făcut dovada cu înscrisurile depuse la dosar a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 25 noiembrie 2008, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, constatarea calității acestuia din urmă de colaborator al Securității, în temeiul OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a învederat instanței că verificarea pârâtului s-a realizat în considerarea calității sale de revoluționar, la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989; potrivit Notei de constatare nr. S/DI/I/1845/05.08.2008 și a înscrisurilor anexate, pârâtul a fost recrutat de organele Securității Statului în 1978, în scopul încadrării informative a unor medici și asistente din cadrul Spitalului Județean B, legăturile acestuia cu organele de securitate fiind însă anterioare acestui moment, recte din 1976, semnând notele informative cu numele conspirativ " ".
În raport de concretizarea colaborării pârâtului cu organele de securitate, sunt întrunite cerințele legale impuse de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, informațiile furnizate de acesta referindu-se la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, vizând îngrădirea dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice), dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și dreptul la libera circulație - art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 1 aprilie 2009, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a învederat instanței că nu există nici un angajament al său pentru a efectua acte de colaborare cu securitatea sau pentru a exercita acțiuni de poliție politică. Dosarul care îl viza, întocmit de căpitanul de securitate, era un dosar de urmărire a sa. Faptul că unele declarații ale sale au fost semnate nu duce la concluzia că a activat ca informator sub acest nume conspirativ, cât timp nu există un angajament de informator în care să se menționeze că va fi nominalizat în raporturile cu securitatea cu un anumit nume conspirativ. Arată că de câte ori era chemat la securitate și era anchetat, ofițerul îi cerea să își semneze declarațiile, pe care tot el îi cerea să le intituleze "notă informativă", cu numele de.
Menționează că toate acele declarații sau note semnate de el au fost obținute în cadrul anchetării sale.
Examinând cererea în raport de actele dosarului și reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. În considerarea dispozițiilor art. 3 lit. z din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității - text potrivit căruia "Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții:
z)persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria din 1989 " -la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, s-a procedat la verificarea calității pârâtului de colaborator al Securității.
2. Potrivit adresei nr. S/-/20.06.2007 a Serviciului Român de Informații ( 26 dosar curte), pârâtul figurează cu dosarul fond rețea nr. 24446/B, predat în 2006 la depozitul Popești-.
3. Nota de constatare nr. S/DI/I/1845/05.08.2008, întocmită de Direcția de Investigații a CNSAS ( 11 și următoarele dosar curte) sintetizează activitatea de colaborator/informator a pârâtului în raport de o serie de documente ale dosarului, unele dintre ele fundamentând acțiunea reclamantului, așa cum rezultă din multiplele Note informative olografe ale acestuia sau consemnate de ofițerul de securitate.
3.1. PrinNota informativă olografă din 15.01.1977,semnată cu numele conspirativ " "( 168 dosar curte), furnizată anterior recrutării sale, pârâtul a furnizat organelor de securitate informații cu privire la numitul, medic, mai exact cu privire la fiul acestuia care, plecat fiind în străinătate pentru un control medical (în ) intenționa să nu se mai întoarcă în țară; acesta din urmă a lucrat la, arată pârâtul în nota sa, ocazie cu care ar fi cunoscut anumite persoane și și-a creat relații, iar în Germania s-ar fi oprit la o rudă de-a lui, fugită din țară cu mulți ani în urmă.
Sarcina dispusă de ofițer a fost formulată astfel: "pârâtul va stabili dacă numitul tatăl caută să își convingă fiul să revină în țară sau este de acord cu situația creată".
3.2. Prin Nota informativă olografă din 05.05.1977, semnată cu nume conspirativ " " ( 163 dosar curte), furnizată anterior recrutării sale, pârâtul a înștiințat organele informative despre numita, asistentă medicală, care are relații cu un cetățean italian, cu care se întâlnește prin diferite hoteluri; pârâtul a relatat discuția avută cu în luna martie 1977, care i-a spus că urma să plece în Ungaria într-o excursie și acolo "să-și aranjeze ceva chestiuni".
Nota ofițerului referitor la persoana vizată de nota informativă, inserată chiar pe notă, precizează "în cazul că cere plecarea în străinătate, să propunem aviz negativ. Totodată, să fie în continuare în atenția sursei pentru a preveni eventuala plecare ilegală"
dispusă de ofițerul de securitate în considerarea informației furnizată de pârât: "cea în cauză va fi luată în verificări".
3.3. PrinNota informativă olografă din 07.09.1979, semnată cu numele conspirativ " "( 154 dosar curte), pârâtul a furnizat organelor de securitate informații în legătură cu numitul, specialist psihiatru, menționând că acesta face "afirmații urâte despre naționalitatea română, făcându-i țigani și proști", face afirmații că "rasa germană este superioară". De asemenea, a mai relatat pârâtul în nota sa, numitul a fost vizitat de o fostă vecină de apartament plecată definitiv într-o țară socialistă, Polonia, prin căsătorie, cu această ocazie cei doi purtând discuții în legătură cu posibilitățile de trecere a frontierei într-o țară capitalistă, iar numitul i-ar fi dat persoanei plecate buletinul, cu scopul de a-i procura un pașaport pentru a pleca definitiv din țară, cert fiind faptul că buletinul pe care el l-a declarat pierdut nu a fost găsit.
Sarcina dispusă a fost "de a furniza informații despre anturajul celui în cauză, dacă are manifestări ostile la adresa politicii partidului și statului sau dacă se manifestă cu intenții de evaziune".
3.4. PotrivitNotei din 04.01.1980, cuprinzând consemnarea de către ofițer a relatării verbale a informatorului " ",( 151 dosar curte), acesta a semnalat organelor de securitate situația numitului, care este nemulțumit de mutarea sa temporară pe un alt loc de muncă, solicitând revenirea la vechiul loc de muncă până la aprobarea plecării sale definitive în, este nemulțumit de faptul că "nu i se dă casă, nu i se aprobă plecarea definitivă din țară și umblă cu Constituția în geantă, spunând că în țara noastră nu se respectă drepturile constituționale și nici alte drepturi, făcând în acest fel aluzie la faptul că nu se i aprobă stabilirea definitivă în străinătate".
Nota ofițerului precizează că numitul "este lucrat în cadrul și a fost avertizat în 1977 pentru relații cu cetățeni străini și intenții de evaziune, iar în prezent se situează pe poziții ostile în ideea plecării definitive din țară". "Sursa îl va avea în continuare în atenție, urmând a stabili ce acțiuni intenționează să întreprindă pentru plecarea definitivă din țară. Pentru prevenirea unor acțiuni ostile pe linia acțiunii "" au fost luate măsuri de informare a conducerii Direcției sanitare pentru a întreprinde măsuri de asigurare la locul de muncă pe perioada acțiunii".
3.5. PrinNota informativă olografă din 16.02.1983, semnată cu numele conspirativ " " ( 137 dosar curte), pârâtul a informat organele de securitate, în legătură cu numitul, asistent de igienă, că într-o discuție purtată cu acesta i-a spus că "s-a hotărât să plece definitiv din țară, cu orice preț. Din contextul discuției, am reținut că intenționează să treacă fraudulos frontiera, să se stabilească în Italia. Acest lucru vrea să-l realizeze împreună cu numita // cu care întreține relații sentimentale și cu care vrea să se stabilească în Italia la o soră a ei plecată cu mai mult timp în urmă. Într-o discuție între cei doi la care am asistat, numita i-a relatat lui că ea nu mai are cum să plece în Italia legal deoarece a fost prinsă la aeroport că a vrut să-l scoată ilegal pe fiul său, dar să nu-și facă probleme deoarece ea poate obține viză să meargă într-o țară socialistă și să prindă momentul când granița este deschisă (liberă). Menționez că intenționează să efectueze o vizită de studiu în țările unde a mai fost, fiind sigur că i se va da drumul, după care să facă acest pas cu ".
Măsura dispusă de ofițerul de securitate în considerarea informației furnizată de pârât a fost: "numiții și vor fi luați în lucru în cadrul supravegherii informative; va fi informat serviciul de pașapoarte pentru măsuri în consecință până la clarificarea cazului"
3.6. În legătură cu același, pârâtul a furnizat organelor de securitateNota informativă olografă din 09.02.1984, semnată cu numele conspirativ " "( 129 dosar curte), relatând că acesta, într-o discuție purtată cu el, i-a mărturisit că "intenționează să fugă din țară împreună cu și să se ducă în Italia, a încercat acest lucru când au petrecut revelionul împreună în Ungaria, dar nu au reușit". De asemenea, mai consemnează pârâtul în nota sa, "În discuțiile pe care le-am purtat cu el (o perioadă de timp primeam vizita lui la domiciliu) se situează pe poziție negativistă, este nemulțumit de actuala situație social politică din țară și de multe ori am întrebat de ce deoarece după părerea mea nu-i lipsește nimic.//. Spune că, în comparație cu țara noastră, în Ungaria este mai multă libertate și se trăiește mai bine".
Măsura dispusă de ofițerul de securitate în considerarea informației furnizată de pârât a fost: " va fi luat în lucru în, se va documenta cazul și se vor face propuneri de măsuri preventive".
3.7. PrinNota informativă olografă din 17.11.1987, semnată cu numele conspirativ " " ( 114 dosar curte), dată în contextul revoltei muncitorești din B, din noiembrie 1987, pârâtul a informat organele de securitate în legătură cu numitul, profesor de istorie, care "era nemulțumit față de unele aspecte de ordin social din țara noastră și a menționat că ordine va face prostimea condusă de cei cu cap ca el. Acesta mi-a spus că ascultă posturile de radio Americii și Europa Liberă pentru că la posturile noastre de radio nu are ce asculta //. Are o fiică de 20 de ani fără ocupație care poate fi văzută zilnic la Restaurantul în compania cetățenilor străini, în special studenți străini".
Măsura dispusă de ofițerul de securitate în considerarea informației furnizată de pârât a fost: "vor fi luate măsuri de identificare și verificări".
4. fiind starea de fapt supusă examinării, urmează a se verifica măsura în care activitățile pârâtului se încadrează în sfera de aplicare a OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Potrivit disp. art. 2 lit. b din actul normativ pomenit, colaborator al Securității este "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
4.1. Din documentele invocate în paragrafele anterioare reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind furnizarea de către pârât organelor de securitate de informații privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Privind sintagmaactivități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunistdin perspectiva rațiunii și finalității legii, trebuie să avem în vedere ceea ce autoritățile regimului comunist considerau, factum notorium, ca fiind activități și/sau atitudini potrivnice regimului, întrucât aprecierea proprie a acestora era cea care declanșa luarea de măsuri împotriva persoanele vizate de delațiuni, aceste autorități fiind cele care defineau în mod absolut discreționar atât ceea ce era permis, cât și ceea ce era interzis în societatea românească, fapt caracteristic de altfel tuturor regimurilor totalitare.
În speță, simpla intenție de plecare definitivă din țară și stabilire în țări capitaliste, simplele legături ale cetățenilor români cu cetățeni străini, ascultarea unor posturi de radio capitaliste, precum Americii și Europa Liberă, afirmarea atât în public cât și într-un cadru privat că statul român nu respectă drepturile constituționale inserate în propria Constituție, orice critici la adresa politicii partidului, a orânduirii socialiste, a stării de lucruri din țară, din orice perspectivă, comentariile elogioase la adresa statelor occidentale/capitaliste erau privite ca potrivnice regimului comunist și considerate periculoase pentru securitatea acestuia.
Că așa stau lucrurile rezultă implicit și din însăși valoarea operativă a informațiilor, apreciată ca atare de către Securitate și concretizată în măsurile dispuse, astfel cum au fost redate mai sus.
4.2. Rămâne de analizat dacă această furnizare de informații viza îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Analiza documentelor evocate mai sus induce concluzia instanței în sensul întrunirii și a celei de-a doua condiții.
Astfel, furnizarea acestor informații către organele de securitate a expus persoanele în cauză unor consecințe negative pentru ele (precum supravegherea informativă a acestora, aviz negativ la solicitarea de plecare, fie și temporară, din țară ), vizând îngrădirea următoarelor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, consacrate legislativ în epocă astfel:
Dreptul la libertatea de exprimare, libertatea opiniilorși de conștiință, consacrate în
- art. 28 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia " România li se garantează libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor"
- art. 30 alin. 1 din Constituția România din 1965, în vigoare în perioada de referință, potrivit căruia "Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor România".
- art. 19 pct. 1 și 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, texte potrivit cărora " (1) Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale. (2) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa".
Dreptul la libera circulație, consacrat în art. 12 alin. 1 și 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, text potrivit căruia "1. Orice persoană care se află în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber și de a-și alege liber reședința.
2. Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv propria sa țară".
Dreptul la viață privată, consacrat în art. 17 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, potrivit căruia "Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale".
5. Apărările pârâtului, formulate prin întâmpinare, nu sunt în a duce la respingerea acțiunii CNSAS.
5.1. Astfel, prima apărare vizează lipsa unui angajament de colaborare, semnat cu securitatea. Acest aspect este total nerelevant, cât timp legea nu impune, drept condiție pentru reținerea calității de colaborator, semnarea unui angajament expres de colaborare. Ceea ce este relevant este ca pârâtul să fi furnizat securității informații"indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
Trebuie observat faptul că pârâtul recunoaște că notele informative invocate de CNSAS îi aparțin ("declarații ale mele", "să îmi semnez declarațiile"), insistând însă că dacă le-a semnat cu numele " ", nu înseamnă că acesta era numele său conspirativ care să fi fost obținut în urma semnării vreunui angajament în care să se menționeze că va fi nominalizat în raporturile sale cu securitatea cu un anumit nume conspirativ, aspecte total nerelevante, după cum s-a arătat mai sus.
5.2. A doua apărare a pârâtului vizează faptul că notele sale au fost date în cursul anchetării sale de către securitate, că, așa cum reiese din declarațiile altor persoane, aflate la dosar, era urmărit de securitate, iar declarațiile sale au fost luate în contextul acestei urmăriri, ceea ce conform art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008, mai susține pârâtul, constituie parte a propriului dosar.
Textul invocat de pârât în apărarea sa, art. 2 lit. b teza a II-a din OUG nr. 24/2008, statuează că "Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar".
Curtea apreciază că se impune clarificarea incidenței acestui text, a cărui abordare de maniera sugerată de pârât ar duce la concluzia că persoana care a fost vreodată urmărită de organele de securitate nu poate avea, în nici un fel de circumstanțe, calitatea de colaborator al securității.
Mai întâi se impune a fi subliniat faptul că textul mai sus redat se referă la acele informații care au fost cuprinse în înseși declarațiile, procesele verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei sau procesului, adică atunci când, dând declarații cu privire la faptele care i se impută, în relatarea tuturor circumstanțelor în care ele s-au petrecut, se menționează tangențial și aspecte, informații care vizează alte persoane, informații care s-ar încadra în prima teză a art. 2 lit. b din ordonanță, adică informații "prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului".
Or, în speță nu suntem într-o atare ipoteză.
Este real că pârâtul dăduse, în luna noiembrie a anului1976, o notă explicativă cu privire la informațiile aflate de securitate despre el, în sensul că ar intenționa să plece în interes de serviciu în Libia, de unde să meargă în și să nu se mai întoarcă în țară.
PrinNota explicativă( 55-56 dosar curte), după ce a expus situației relației lui cu numita, care intenționa să plece din țară, cu excepția cazului în care pârâtul s-ar căsători cu ea, pârâtul a menționat că nu intenționează să se însoare cu aceasta, nici măcar dacă ea ar rămâne în țară.
Or, informațiile furnizate securității de către pârât și în raport de care CNSAS își fundamentează acțiunea nu au fost cuprinse în această unică notă explicativă, neavând nici o legătură cu incidența art. 2 lit. b teza a II-a din ordonanță.
5.3. Rămâne de analizat dacă nu cumva pârâtul sugerează existența în ceea ce îl privește a unei constrângeri pentru a furniza informații organelor de securitate, în raport de vulnerabilitatea dată de verificarea sa de către acestea.
Curtea apreciază că nu, iar această concluzie se desprinde din analizarea documentelor securității, întocmite în procedura recrutării pârâtului, inclusiv cea anterioară de verificare în acest scop, din care reiese foarte clar că nu suntem în prezența unei recrutări prin constrângere sau pe baza unui material compromițător.
Astfel, dinRaportul privind verificările efectuate asupra numitului, întocmit în data de 02.12.1976( 44 și următoarele dosar curte) reiese că acesta, cu prilejul audierii sale a "avut o poziție loială față de organele de securitate și a expus niște motive serioase pentru a se apăra, a dat dovadă că este un om cinstit, dar care a greșit întreținând relații cu o persoană care vrea să plece definitiv în străinătate. De asemenea, susnumitul a afirmat că este oricând să înceteze orice fel de relație cu numita și să facă dovada unui om cinstit și serios". Urmare a acestor constatări, ofițerul propune "întrucât acesta și-a luat angajamentul că va face dovada unui om cinstit, atragerea lui la o colaborare cinstită, secretă și organizată cu organele de securitate".
Urmare a acestei propuneri, aprobată sub rezerva unor verificări "adâncite", pârâtul a făcut obiectul unor asemenea verificări, rezultatul acestora fiind concretizat înRaportul cu propunerea de recrutare în calitate de informator a numituluidin data de 13.09.1978 ( 34 și următoarele dosar curte), în care se menționează că, pentru încadrarea informativă a unor medici chirurgi și alte persoane din cadrul Spitalului Județean B, "au fost luate în studiu mai multe persoane din care cel mai corespunzător scopului propus s-a dovedit a fi numitul ", care "nu a fost semnalat în relații cu cetățeni străini", "nu a fost semnalat cu manifestări la adresa politicii partidului și statului nostru, dând dovadă de atașament față de regimul nostru socialist. Din cele de mai sus se poate trage concluzia că acesta va accepta colaborarea cu organele de securitate pe baza sentimentelor patriotice de care este animat. dovedește atașament față de organele de securitate existând garanția că va colabora sincer cu organele de securitate,garanție fiind și notele informative furnizate de candidat în procesul studierii și verificării".
Or, o atare abordare de către organele de securitate exclude constrângerea la colaborare.
În sprijinul acestei statuări vin și constatărileComisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, consemnate în Raportul său final, privind modul în care se făcea recrutarea prin constrângere sau pe bază de materiale compromițătoare.
Astfel, "elementele de constrângere sau de șantaj erau identificate de ofițer în perioada studiului pentru recrutare, utilizarea lor fiind supusă aprobării șefilor ierarhici, în raportul prin care se făcea propunerea de introducere a noii surse în rețea", respectiv "elementul de constrângere sau șantaj era invocat deschis de către ofițer chiar în timpul procesului de recrutare, și din acest motiv alegerea și evaluarea sa prealabilă erau decisive. Faptul că acceptul asupra colaborării cu Securitatea a fost dat prin constrângere sau prin folosirea de material compromițător era consemnat explicit în raportul privind modul cum a decurs recrutarea, fapt care atestă lipsa oricărei restricții procedurale și, implicit, a oricărui scrupul legal în metodele de lucru ale Securității.
Or, astfel de mențiuni/referiri nu apar în nici unul din documentele securității privind procedura de verificare și recrutare a pârâtului, așa cum din nici una din probele dosarului nu reiese că am fi în prezența unei situații de excepție de la această practică a organelor de securitate.
În consecință, Curtea apreciază că pârâtul a acceptat nesilit colaborarea cu organele de securitate, apărările acestuia neputând fi reținute în raționamentul juridic al cauzei.
Fiind, prin urmare, întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, instanța - în temeiul art. 11 din același act normativ - va admite prezenta acțiune și va constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în mun. B, str. nr. 55-57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul ,. în mun. B,-,. 5, jud. B, și, în consecință:
Constată calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului, născut la data de 01.08.1951 în comuna, jud. B, fiul lui și.
Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 aprilie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact. 4 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
