Anulare act administrativ . Decizia 1602/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 1602
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
XXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP M in numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE DR TR S împotriva sentinței nr.605 din data de 14 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
La apelul nominal au lipsit recurentul pârât DGFP M PENTRU ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR TR S și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 Cod Procedură Civilă.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă și că intimatul reclamant a depus întâmpinare
Curtea constatând cauza în stare de judecată, a trecut la deliberări.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Mehedinți la data de 09.04.2008 și înregistrată sub nr- reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE DR TR S la restituirea contravalorii taxei speciale pentru autoturisme în cuantum de 5115 lei, sumă încasată nelegal, precum și la plata dobânzilor legale de la data plății până la achitarea efectivă.
În motivarea cererii a arătat că a cumpărat un autoturism second - hand, iar pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să plătească o taxă în cuantum de 5115 lei, plata acestei taxe fiind o obligație legală, derivată din reglementările Codului Fiscal, capitolul " specială pentru autoturisme și autovehicule, reglementare în vigoare de la 1 ianuarie 2007 și care contravine Tratatului Comunității Europene. Astfel, art.90 din acest Tratat interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, iar în speță este încălcat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne, din analiza aplicării taxei rezultând că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a instanței de contencios administrativ și de inadmisibilitate a cererii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
A susținut pârâta că taxa plătită de reclamant și a cărei restituire o solicită este o taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006, în vigoare de la 1 ianuarie 2007, astfel că este obligată să respecte legislația internă chiar și în situația în care ulterior, legiuitorul o va modifica pentru a asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar.
Prin sentința nr. 605 din 14 mai 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Mehedinția admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâta Dr.Tr.S să restituie acestuia suma de 5115 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturism, cu dobânda legală, de la data plății până la restituirea efectivă.
S-au respins excepția de necompetență materială și excepția de inadmisibilitate a cererii.
Referitor la excepția de inadmisibilitate a cererii instanța a reținut că motivarea invocată de pârâtă vizează fondul pricinii și nu această excepție.
La pronunțarea acestei sentințe, prima instanță a apreciat că prevederile art.2141Cod fiscal nu sunt de natură să înfrângă reglementările art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, care prevăd obligația statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru impuneri de orice natură superioare celor stabilite direct sau indirect, pentru produsele naționale similare.
Tribunalul a mai reținut în sentința pronunțată că, prin instituirea taxei de primă înmatriculare, conform art.2141Cod fiscal, România a stabilit indirect impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, explicându-se în acest sens că, în cazul autoturismelor second hand, deja înmatriculate în România, nu se percepe taxa de primă înmatriculare de la noul cumpărător.
Astfel în baza art.148 din Constituția României, care instituie preeminența dreptului comunitar în raport cu legislația națională, prima instanță a înlăturat prevederile din legislația internă, care nesocoteau normele Tratatului Uniunii Europene, tratat care are caracter obligatoriu între statele membre.
S-a mai precizat de către tribunal că, din modul de redactare al art.2141Cod fiscal, nu rezultă că taxa de primă înmatriculare ar fi o taxă de mediu, ci dimpotrivă rezultă că aceasta este taxă fiscală.
Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinți, s-a declarat recurs de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M în numele Administrației Finanțelor Publice DTS.
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a dat o soluție greșită asupra excepțiilor invocate interpretând eronat raportul juridic dedus judecății. Astfel, adresa comunicată reclamantului nu echivalează cu un act administrativ vătămător în înțelesul Legii contenciosului administrativ, ci reprezintă doar o corespondență cu solicitantul, conform legii petițiilor.
Pe fondul cauzei, a susținut că motivarea instanței de fond referitoare la faptul că reclamantul nu datora suma achitată potrivit dreptului comunitar, nu este suficient argumentată, reiterând apărările din întâmpinare, cu mențiunea că suma a fost plătită conform dreptului intern, fără a încălca dispozițiile comunitare.
A precizat recurenta că în conformitate cu dispozițiile OUG nr.50/2008 acțiunea pentru restituirea taxei de primă înmatriculare nu poate fi decât parțial admisibilă, prin reducerea substanțială a cuantumului taxei, dar nu eliminarea integrală a acesteia.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabilă în speță și situația de fapt dovedită cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism second - hand, iar după introducerea bunului în țară, în vederea înmatriculării, acesta a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 5115 lei, așa cum rezultă din chitanța Seria - -.- din data de 20.08. 2007.
Reclamantul s-a adresat Administrației Financiare Dr.Tr.S, solicitând anularea chitanței de plată a taxei de primă înmatriculare.
Cu adresa nr. 3660/20.02.2008 (fila 6), Direcția Generală a Finanțelor Publice M a răspuns reclamantului, cerându-i să depună chitanța în original cu care s-a achitat taxa de primă înmatriculare, cu înscrierea mențiunii "taxa nu s-a utilizat la înmatricularea autoturismului" de către Serviciul Public Comunitar Regim permise de conducere și înmatricularea a Autovehiculelor din cadrul Prefecturii M cu semnătura și ștampila instituției, sau să prezinte hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă din care să rezulte că taxa nu se datorează bugetului de stat.
În raport de situația de fapt expusă, rezultă că prima instanță a soluționat excepția inadmisibilității acțiunii, cu respectarea prevederilor cuprinse în art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală, dar și ale Legii 554/2004.
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire în cuprinsul art.113 Cod pr. fiscală, în prezent art.117 Cod pr. fiscală.
Astfel, conform textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere.
În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.
Potrivit art.199 Cod procedură fiscală, organul fiscal trebuia să se pronunțe asupra cererii de restituire, în termen de 45 de zile.
În speță, organul fiscal s-a pronunțat asupra cererii de restituire prin respingerea acesteia.
De precizat este că reclamantul a depus toate actele prevăzute de Ordinul 1899/2004, însă s-a refuzat restituirea pe motiv că taxa a fost încasată legal.
Reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat să restituie sumele respective.
În speța de față nu sunt aplicabile prevederile art.205 Cod pr.fiscală, deoarece acest text de lege se referă la posibilitatea de contestare a titlului de creanță sau altor acte administrative fiscale, iar reclamantul a solicitat să fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele plătite fără titlu.
Așa cum s-a arătat în literatura și practica de specialitate, în cazul refuzului de a emite un act, nu se mai impune să se formuleze o nouă cerere, pentru că autoritatea nu a emis un act administrativ pe care să-l poată eventual revoca.
Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art.2 alin.2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim.
Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectivă, căreia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție.
Mai trebuie precizat că în conformitate cu prevederile art.7 din Legea 554/2004, procedura prealabilă, respectiv obligativitatea plângerii prealabile, sub forma recursului grațios sau a recursului ierarhic este prevăzută numai în situația vătămării dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.
Astfel fiind, critica formulată de recurentă este neîntemeiată, corect prima instanță a apreciat că acțiunea este admisibilă.
Pe fondul cauzei, se reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece art.2141Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii pentru statele membre.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
În ceea ce privește susținerea că taxa respectivă ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arată că taxa respectivă are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocată neputând fi extrasă din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplică și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul încălcării prevederilor art.90 din Tratat.
Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta DGFP M in numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE DR TR S împotriva sentinței nr.605 din data de 14 mai 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iulie 2008
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu |
Grefier, |
Red.Jud.
Tehnoredact. 15 Iulie 2008/ 2 ex.
Jud.fond
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Elena Canțăr, Doina Ungureanu
