Anulare act administrativ . Decizia 1702/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE -. 1702
Ședința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtele D și C, împotriva sentinței numărul 1229 din 08 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentele pârâte D și C și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art.302 Cod procedură civilă și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a referit că intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1229 din 08 mai 2008, pronunțată în dosarul nr.-, Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâta C să restituie acestuia suma de 10.499 lei, reprezentând taxă de primă înmatriculare, actualizată la data plății efective.
La pronunțarea acestei sentințe, prima instanță a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism folosit. După introducerea autovehiculului în țară reclamantul a achitat taxa de prima înmatriculare. Ulterior s-a solicitat C restituirea taxei de înmatriculare, răspunsul acesteia în sensul că cererea nu poate fi soluționată favorabil fiind înaintat cu adresa nr. 20585/14.02.2008.
Asupra legalității perceperii taxei de prima înmatriculare s-a reținut că art. 2141din Codul Fiscal reglementează nivelul taxei speciale și plata acesteia către bugetul de stat, reglementare ce a intrat în vigoare la data de 01.01.2007, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană.
Prin introducerea taxei de prima înmatriculare s-au adus atingeri prevederilor art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene privind neutralitatea taxelor.
Astfel, in baza art.90 din Tratat nici un stat membru nu poate stabili direct sau indirect, pentru produsele altui stat membru, impuneri interne de orice natura superioare celor stabilite, direct sau indirect, pentru produsele naționale similare și nu poate stabili impuneri interne de natura sa protejeze indirect alte produse naționale.
Adoptarea măsurii taxei de prima înmatriculare a adus atingere liberei concurente in interiorul pieței, creând o situație împovărătoare pentru importatorii de autoturisme second-hand produse in alte state decât statul Este evident că dispozițiile legale fiscale privind taxa de primă înmatriculare sunt de natură a conduce la discriminare intre produsele aflate deja pe piața din România si cele importate din statele membre.
În acest context, autoturismele second-hand care au mai fost înmatriculate in România nu se supun taxei de prima înmatriculare, situație in care se ajunge la încălcarea neutralității impozitării interne privind competiția intre autoturismele aflate deja pe piața naționala si cele similare importate dintr-un alt stat membru.
Atâta vreme cat pentru produsele naționale similare, respectiv autovehicule second hand, nu este prevăzuta o taxa de înmatriculare similara ca valoare, impunerea taxei de prima înmatriculare pentru autoturismele provenind din alte state membre, fără distincție intre autoturismele care nu au mai fost niciodată înmatriculate și cele care au fost deja înmatriculate intr-un alt stat membru, constituie o încălcare a dispozițiilor Tratatului.
Prin impunerea unei sarcini fiscale suplimentare, Statul Rap rotejat produsele naționale, împovărând cumpărătorii de autoturisme second hand dintr-un stat membru prin instituirea taxei menționate și creând o discriminare între aceștia și cumpărătorii de autoturisme second hand înmatriculate deja pe teritoriul național.
S-a mai reținut că din moment ce taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule nu este revăzutap. si pentru înmatricularea pe numele unui alt proprietar a unui autoturism folosit deja in teritoriul național, obligativitatea plății taxei speciale la prima înmatriculare in România constituie in mod cert încălcare a prevederilor legislației comunitare.
In conformitate cu art. 148 alin.2 din Constituția României, ca urmare a aderării României, prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, având prioritate față de dispozițiile contrare cuprinse in legile interne, cu respectarea prevederilor actelor de aderare.
De asemenea, in baza art. 148 alin.4 din Constituția României, autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și a prevederilor alin.2 al aceluiași text, motiv pentru care judecătorul național trebuie să aplice cu prioritate, in cauzele deduse judecații, normele dreptului comunitar.
Tribunalul a mai reținut că textul tratatului comunitar, respectiv prevederile art.90 din Tratat sunt aplicabile cu precădere, dispoziția legala din dreptul național fiind contrara textului tratatului.
In sensul celor susținute in prezenta acțiune este și decizia pronunțata de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, respectiv Hotărârea din 18.01.2007, cauza 313/05.
Împotriva sentinței Tribunalului Dolj au declarat recurs pârâtele DGFP D și
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a dat o soluție greșită întrucât nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii și că nu s-au avut în vedere prevederile art.2 din nr.1899/2004 privind procedura de restituire și rambursare a sumelor de la buget, potrivit căreia organul fiscal competent în soluționarea cererilor este organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare potrivit art.33 din OG nr.92/2003
S-a precizat că nu s-a emis actul administrativ fiscal în forma reglementată de art.88 alin.1 lit.a și c din Codul d e procedură fiscală republicat și că nu s-a respectat procedura prevăzută de art.205 Cod pr.fiscală, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acțiunii.
În sensul inadmisibilității acțiunii, s-a arătat că reclamantul nu a urmat întreaga procedură specială de restituire prin contestarea răspunsului C, asociat măsurilor de impunere, potrivit prevederilor art.88 și 205 din Codul d e procedură fiscală.
Pe fondul cauzei, s-a precizat că art.2141Cod fiscal se aplică fără nici o discriminare tuturor autoturismelor importate, atât din statele membre cât și cele nemembre ale Comunității Europene.
S-a mai arătat că în temeiul art.13 din Codul d e procedură fiscală, interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului, așa cum este exprimată în lege, iar taxa de primă înmatriculare prevăzută de art.2141Cod fiscal este reglementată în lege așa încât judecătorul nu poate să înlăture obligativitatea plății acesteia.
A precizat recurenta că era necesară instituirea unei astfel de taxe pentru evitarea importării în România a unor autoturisme cu grad ridicat de poluare.
În același timp, recurenta a considerat că legea cadru europeană este un act legislativ care obligă orice stat membru destinatara în ceea ce privește rezultatul care trebui obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competența de a alege forma și mijloacele.
Recurentele au mai susținut că taxa de primă înmatriculare se aplică tuturor autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența acestora.
Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabilă în speță și situația de fapt dovedită cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a importat din Germania un autoturism second hand marca Ford Focus.
După introducerea bunului în țară, în vederea înmatriculării, acesta a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 10,499.00 lei, așa cum rezultă din chitanța Seria - -.- din data de 07 martie 2007.
Din cererea aflată la dosarul de fond la fila 3, rezultă că acesta s-a adresat Administrației Financiare C, solicitând restituirea taxei de primă înmatriculare, motivând că aceasta este încasată nelegal cu nesocotirea prevederilor art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Cu adresa nr.20585/14.02.2008 (fila 5), Car ăspuns reclamantului, arătând că cererea sa nu poate fi soluționată favorabil întrucât Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, nu prevede restituirea taxei de primă înmatriculare.
Procedura restituirii sumelor încasate fără temei legal la bugetul de stat era reglementată la data formulării cererii de restituire în cuprinsul art.113 Cod pr.fiscală, în prezent art.117 Cod pr.fiscală.
Astfel, conform textului menționat, sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere.
În consecință, cererea debitorului este cea care declanșează procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.
Potrivit art.199 Cod procedură fiscală, organul fiscal trebuia să se pronunțe asupra cererii de restituire, în termen de 45 de zile.
În speță, organul fiscal s-a pronunțat asupra cererii de restituire prin respingerea acesteia.
De precizat este că reclamantul a depus toate actele prevăzute de Ordinul 1899/2004, însă s-a refuzat restituirea pe motiv că taxa a fost încasată legal.
Reclamantul a parcurs procedura prealabilă, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat să restituie sumele respective.
În speța de față nu sunt aplicabile prevederile art.205 Cod pr.fiscală, deoarece acest text de lege se referă la posibilitatea de contestare a titlului de creanță sau altor acte administrative fiscale, iar reclamantul a solicitat să fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele plătite fără titlu.
Așa cum s-a arătat în literatura și practica de specialitate, în cazul refuzului de a emite un act, nu se mai impune să se formuleze o nouă cerere, pentru că autoritatea nu a emis un act administrativ pe care să-l poată eventual revoca.
Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art.2 alin.2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim.
Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectivă, căreia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție.
Mai trebuie precizat că în conformitate cu prevederile art.7 din Legea 554/2004, procedura prealabilă, respectiv obligativitatea plângerii prealabile, sub forma recursului grațios sau a recursului ierarhic este prevăzută numai în situația vătămării dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.
Astfel fiind, critica formulată de recurentă este neîntemeiată, corect prima instanță a apreciat că acțiunea este admisibilă.
Pe fondul cauzei, se reține că soluția primei instanțe este legală și temeinică, deoarece art.2141Cod fiscal, care reglementează taxa de primă înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunități a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii pentru statele membre.
Astfel, conform textului citat din Tratat, țările membre sunt obligate să nu emită și să nu mențină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
Ori, în situația reglementării taxei de primă înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.
Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe taxă de primă înmatriculare.
De altfel, însăși denumirea acestei taxe demonstrează caracterul contrar tratatului, pentru că se referă la taxa de primă înmatriculare în România.
În ceea ce privește susținerea că taxa respectivă ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arată că taxa respectivă are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocată neputând fi extrasă din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplică și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul încălcării prevederilor art.90 din Tratat.
Instanța de fond a dat o corectă și justă aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, așa încât judecătorul național trebuie să aplice, în caz de conflict între norma națională și norma comunitară, textul din dreptul comunitar.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtele D și C, împotriva sentinței numărul 1229 din 08 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
Tehnored./2 ex./09.09.2008
jud.fond.
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea, Doina Ungureanu, Gabriela
