Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1705/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1705
Ședința publică de la 02 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Gabriela
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței numărul 326 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI și intimații reclamanți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art.302 Cod procedură civilă și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului M, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să le acorde sporul de 5% prevăzut de dispozițiile art. 19 alin.1 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 și a OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției,respectiv art.3 alin.5, sporul de fidelitate prevăzut de art. 18 din Legea nr. 50/1996, OG 83/2000 și OG nr. 8/2007, respectiv art. 16, raportat la vechimea în specialitate pe care o are fiecare dintre reclamanți,salariul de merit in procent de 20% aplicat la salariul brut pentru 25% din numarul de posturi din numarul de posturi din statul de functii aferente functionarilor publici conform art.31 alin.1 si 2 din OG83/2000,asistenta medicala,medicamente si proteze gratuite conform art.41 alin.2 din OG83/2000,decontarea conravalorii transportului in perioada concediului de odihna conform art.41 alin.2 din OG83/2000, concediul de odihna platit de 30 zile lucratoare conform art.65 alin.1 din Legea 567/2004, pensie de serviciu in cuantum de 80%din venitul net realizat in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii conform art.68 alin.1,2,3,5,6,7 din Legea 567/2004, indemnizatie egala cu 3 salarii de baza de incadrare lunare brute, conform art.69 alin.1,2,3 din Legea 567/2004,calcularea premiului anual in conformitate cu art.34 alin 1 din Legea 5o/1996.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că funcționează în cadrul Tribunalului M in baza contractelor individuale de muncă încheiate de Curtea de APEL CRAIOVA și potrivit dispozițiilor art. 40 din OUG92/10.11.2004 aprobata cu modificari prin Legea 76/2005-privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005,beneficiaza de sporuri si alte drepturi salariale prevazute de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, respectiv Tribunalul
Cum aceste drepturi nu le-au acordate apreciaza ca sunt indreptatiti sa le solicite, avand in vedere ca in prezent salariatii tribunalului beneficiaza de acestea iar potrivit art.15 alin.1 din Legea nr. 161/2003,autoritatile si institutiile publice aveau obligatia ca, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoarea legii sa armonizeze statutele speciale care reglementeaza drepturile, indatoririle si incompatibilitatile specifice institutiei in care isi desfasoara activitatea,insa acest statut nu a fost elaborat.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în această cauză întrucât, potrivit HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, nu are atribuții în legătură cu încadrarea și stabilirea drepturilor salariale ale personalului din departamentele economice-financiare și administrative ale instanțelor judecătorești, astfel încât nu se poate reține în sarcina sa vreo culpă în ce privește drepturile salariale la care au dreptul reclamanții potrivit dispozițiilor legale aplicabile.
De asemenea, a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în raport cu dispozițiile art. 31 din OG 6/2007 în sensul că reclamanții nu au făcut dovada formulării contestației în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de încadrare în care erau prevăzute drepturile salariale.
Pe fond, a susținut că drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete, care sunt prevăzute numai pentru aceștia, nu se pot acorda prin extindere și altor categorii de personal întrucât, potrivit art. 128 din Legea 304/2004, funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești au drepturile și obligațiile prevăzute de Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Oai nvocat prin întâmpinare lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că această instituție publică în calitate de reprezentant al Statului Român, nu poate fi parte într-un astfel de proces, întrucât este un terț pentru raporturile juridice deduse judecății, neavând atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților.
Pe fond, a arătat că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și din cadrul parchetelor funcționează conform dispozițiilor Legii 567/2004, nefiind asimilat funcționarilor publici, așa cum prevede Legea 188/1999.
Tribunalul M, prin sentința nr.326 din 21 februrie 2008, pronunțată în dosar nr-, a admis in parte acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâții TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA și MINISTERUL JUSTIȚIEI sa plateasca incepand cu data de 01.01.2005 sporul de fidelitate in raport cu vechimea in specialitate,majorarea cu 5% a salariului de baza, decontarea contravalorii transportului pe perioada concediului de odihna,indemnizatia pentru concediul de odihna de 30 de zile lucratoare, stabilirea salariului de merit in procent de 20% aplicat la salariul brut sumele urmand a fi actualizate cu indicii de inflatie pana la data plății efective.
Au fost respinse petitele referitoare la acordarea de asistenta medicala,medicamente si proteze gratuite, pensia de serviciu in cuantum de 80% din venitul brut realizat in ultimele 12 luni de activitate, indemnizatia egala cu trei salarii de baza lunare brute si celui de-al 13-lea salariu calculat conform art.34 alin.1din Legea nr.50/1996.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției,s-a respins exceptia inadmisibilitatii și a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, întrucât nu este ordonator de credite pentru alte ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite, iar repartizarea sumelor de bani conform destinațiilor bugetare se face conform legii bugetului de stat, acestui minister revenindu-i răspunderea doar pentru elaborarea proiectului legii pe baza proiectelor de cheltuieli formulate de ordonatorii principali de credite; totodată, pârâtul nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, fiind terț pentru raporturile juridice deduse judecății.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției, instanța a constatat că acesta are calitate de ordonator principal de credite, având atribuții în legătură cu asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale reclamanților, având competențe în legătură cu gestiunea și administrarea sistemului de justiție ca serviciu public, competențe de repartizare în teritoriu a resurselor financiare către ordonatorii secundari de credite și de a controla modul de folosire al acestora. Identitatea între calitatea de pârât și drepturile pe care le pretind reclamanții se impune cu atât mai mult cu cât în eventualitatea recunoașterii acestora, un rol pregnant în concretizarea și plata acestora revine și Ministerului Justiției.
Cât privește excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 30 din OUG nr. 92/2004, formulată de pârâtul Ministerul Justiției, s-a constatat că și această excepție este neîntemeiată.
Tribunalul a motivat că nu poate reține ca inadmisibilă acțiunea reclamanților și a-i îndepărta astfel de la justiție numai pe considerentul exclusiv că nu au urmat o procedură formală prealabilă fără nici o finalitate concretă în demersul urmărit de aceștia.
În ce privește fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții au calitatea de angajați, desfășurându-și activitatea ca funcționari publici în cadrul Tribunalului M ( funcționari publici ce aparțin de departamentul economic-financiar și administrativ al instanței ), drepturile și obligațiile acestora fiind statuate prin Legea 188/1999, modificată, și că, potrivit art. 40 din OUG 92/2004, beneficiază de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Astfel, s-a apreciat că acestora li se aplică legislația specifică de salarizare a personalului auxiliar de specialitate care include în sfera sa de reglementare și alte categorii de personal (Secțiunea a 2 -a: Salarizarea personalului auxiliar de specialitate și altor categorii de personal din capitolul 1 din Legea 50/1996 cu modificările și completările ulterioare), astfel că sunt îndreptățiți să beneficieze de plata sporului de 5% prevăzut de art.19 din această lege.
În ceea ce privește sporul de fidelitate solicitat în temeiul dispozițiilor art. 18 al.3 din Legea 50/1996 și art. 16 din OG 8/2007, s-a apreciat că pentru înlăturarea încălcării principiului egalității de tratament juridic și material, reclamanții trebuie să beneficieze de plata acestui spor în condițiile în care este prevăzut numai pentru personalul auxiliar.
S-au mai avut în vedere la soluționarea acțiunii și principiul de egalitate de șanse consacrat de art. 39 al.1 lit. codul muncii, precum și dispozițiile art. 40 din OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, prin asigurarea unor drepturi salariale funcționarilor publici care potrivit legii sunt supuși în mod evident și expres unui regim sever al incompatibilităților, interdicțiilor și conflictului de interese.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs MINISTERUL JUSTIȚIEI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ministerul Justiției a invocat lipsa de calitate procesuală pasivă, susținând în acest sens că potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești nu are prerogative de numire a personalului auxiliar de specialitate și a personalului din departamentul economico-financiar și administrativ al curții de apel, precum și în stabilirea salarizării reclamanților, aceste prerogative aparținând exclusiv președintelui curții de apel.
Același recurent a susținut pe fond că reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale prevăzute în legislația specifică judecătorilor și procurorilor sau a personalului auxiliar, ci numai de drepturile salariale și de alte sporuri ce rezultă din actele normative care reglementează salarizarea personalului bugetar, cu referire la funcționarii publici din aceste instituții.
Recursul este fondat.
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Tribunalului
Calitatea de funcționari publici rezultă din prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 R, care dispune expres că managerii economici, informaticienii și personalul de specialitate din activitatea financiar contabilă au calitatea de funcționari publici.
Aceeași lege prevede că această categorie de personal, care își desfășoară activitatea în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, au drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
În raport de această prevedere expresă a legii speciale, care reglementează domeniul autorității judecătorești, se vor analiza, în continuare, dispozițiile care guvernează Statutul funcționarului public și retribuirea acestuia.
În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 188/1999 R, funcționarii publici au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu care se compune din salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Prin folosirea sintagmei " în condițiile legii", sistemul legalității sporurilor și altor drepturi beneficiază de o reglementare expresă și fără echivoc, ceea ce înseamnă că nu se pot formula interpretări extensive.
Dispoziția cuprinsă în art. 40 din OUG nr. 92/2004, conform căreia funcționarii publici beneficiază de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea, nu poate fi interpretată în sensul că funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești pot beneficia de sporurile și drepturile salariale acordate magistraților sau personalului auxiliar.
Aceasta întrucât atât în Legea 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, cât și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu există o normă legală în baza căreia funcționarilor publici, din cadrul acestor autorități, să li se poată acorda drepturile specifice.
Trebuie precizat că OUG nr. 92/2004 s-a aplicat numai în anul 2005 și în articolul 41 al acestui act normativ s-a prevăzut că respectiva ordonanță de urgență se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999.
Pentru ca funcționarii publici din cadrul instanțelor să poată beneficia de sporurile și drepturile salariale prevăzute pentru magistrați sau personalul auxiliar, trebuia ca în actele normative care reglementează drepturile respective să fie prevăzută aplicabilitatea și la alte categorii.
Așa după cum rezultă din prevederile art. 125 și următoarele din Legea nr. 304/2004 R, gestiunea economico financiară și administrativă a instanțelor și parchetelor se realizează prin departamentul economico financiar și administrativ.
Acest departament asigură activitatea economică, financiară și administrativă a instanțelor fără să aibă legătură cu exercitarea puterii judecătorești și înfăptuirea justiției.
Drepturile magistraților sunt prevăzute prin legi speciale pentru că aceștia sunt cei care înfăptuiesc justiția.
Constituția României reglementează în titlul III, autoritățile publice, iar în capitolul VI al acestui titlu este tratată autoritatea judecătorească, modul și instanțele prin care se realizează justiția în România.
Funcționarii publici nu au nici un fel de legătură cu înfăptuirea actului de justiție, singura categorie care deservește justiția o reprezintă personalul auxiliar de specialitate, motiv pentru care legiuitorul a și creat un statut special.
Având în vedere că drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de lege și că art. 40 din OUG nr. 92/2004 nu este aplicabil speței, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este nefondată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul pârât Ministerul Justiției, se apreciază că este nefondată, în condițiile în care, așa cum de altfel recunoaște, având calitatea de ordonator principal de credite, trebuie să asigure disponibilitățile bănești pentru plata drepturilor salariale cerute de reclamanți.
În ceea ce privește invocarea aceleiași excepții de către Ministerul Finanțelor Publice, se constată că într-adevăr acest minister nu are competențe privind fundamentarea și elaborarea propunerilor de buget ale celorlalte ministere și nici atribuții privind execuția acestor bugete, că în conformitate cu prevederile art. 53 din legea nr. 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului și ministerelor, fiecare minister trebuind să-și fundamenteze și elaboreze propuneri pentru bugetul său anual, în calitatea sa de ordonator principal de credite.
În raport de considerentele arătate, în temeiul art.312 Cod pr.civilă se va admite recursul,va fi modificată sentința atacată, în sensul că va fi respinsă acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarate de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței nr.326 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul M in dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge in totalitate acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
05 2008
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea, Doina Ungureanu, Gabriela
