Anulare act administrativ . Decizia 2206/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 2206
Ședința publică din 05.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
JUDECĂTOR 2: Diana Magdalena Bulancea
JUDECĂTOR 3: Horațiu
Grefier: -
Pe rol se află soluționarearecursuluiformulat de recurenții-reclamanți șiîmpotriva sentinței civile nr. 906/04.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-în contradictoriu cu intimații-pârâți MUNICIPIUL B-PRIN PRIMAR GENERAL, PRIMARUL MUNICIPIULUI B-REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI B și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, recurenta-reclamantă, reprezentată de același avocat, intimații-pârâți Municipiul B-prin Primar General și Primarul Municipiului B-reprezentant al Primăriei Municipiului B, reprezentați de consilier juridic, cu delegație pe care o depune în ședință, și intimatul-pârât, reprezentat de consilier juridic, cu delegație pe care o depune la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura de citare este legal îndeplinităși că instanța de fond a comunicat, la data de 25.06.2009, cererea de declarare recurs depusă de recurenții-reclamanți la data de 04.05.2009.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, depune întâmpinare, comunicând-o și recurenților-reclamanți, prin avocat. Precizează că a invocat excepția autorității de lucru judecat în ce-l privește pe recurentul-reclamant, depunând în dovedire și sentința civilă nr. 199/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, depun dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 4 lei, și a timbrului judiciar, în valoare de 0,15 lei.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, precizează că sentința civilă nr. 199/21.01.2008 a rămas irevocablă prin respingerea recursului recurentului-reclamant, depunând extras de pesite-ul Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția a VIII-a privind soluția pronunțată în recurs.
Curtea acordă cuvântul părților asupra excepției autorității de lucru judecat în ce-l privește pe recurentul-reclamant, invocată de intimatul-pârât, și, în subsidiar, pe cererea de recurs.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, în ce privește excepția invocată de intimatul-pârât solicită să se ia act că în cauză calitate procesuală pasivă o are Municipiul B-prin Primar General, în calitate de titular al domeniului public, precum și Primăria Municipiului B-reprezentată de Primarul General. Având în vedere această mențiune, nu există triplă identitate, de părți, obiect și cauză, astfel încât solicită să se respingă excepția autorității de lucru judecat. Mai arată că, în primul proces, părți au fost recurentul-reclamant și Consiliul General al Municipiului B, primul motiv de respingere a acțiunii constând în faptul că nu ar fi îndeplinit procedura plângerii prealabile față de Consiliul General al Municipiului B, ci numai față de Primăria Municipiului Precizează că, în momentul în care a vrut să facă plângere prealabilă la aceeași registratură, a primăriei și a consiliului general, nu i s-a primit cererea. În concluzie, solicită respingerea excepție, neexistând triplă identitate, de cauză, obiect și părți. Pe cererea de recurs, precizează că temeiul de drept invocat este art. 5 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 341/2004 care cuprinde două ipoteze, articol pe care îl citează. Toată motivarea instanței de fond este făcută în raport de prima teză, dar, prin acțiune, ai au avut în vedere teza a II- Au făcut dovada că terenul respectiv se află în proprietatea publică a Municipiului B, față de această împrejurare cele două instituții, Municipiul B și Primarul General al Municipiului B, au calitate procesuală pasivă.
Intimații-pârâți Municipiul B-prin Primar General și Primarul Municipiului B-reprezentant al Primăriei Municipiului B, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat. Pe cererea de recurs, în mod justificat instanța de fond a apreciat că ei nu au calitate procesuală pasivă, art. 5 lit. c), invocat de recurenții-reclamanți, referindu-se la închirierea sau cumpărarea din fondul de stat a unui spațiu comercial.
Intimatul-pârât, prin consilier juridic, arată că sunt îndeplinite condițiile Codului d e procedură civilă în ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată față de recurentul-reclamant. Sentința civilă depusă la dosar privește aceleași părți într-o acțiune similară a recurentului-reclamant privind închirierea sau concesionarea aceluiași teren pentru același temei de drept. Solicită admiterea în pare a recursului, modificarea sentinței civile recurate, admiterea autorității de lucru judecat față de recurentul-reclamant și menținerea, în rest, a dispozițiilor instanței de fond. Pe fondul recursului, în subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea dispozițiilor instanței de fond. Arată că, analizând dispozițiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 341/2004, rezultă că terenul trebuie să aparțină proprietății publice a statului, fiind lipsit de relevanță faptul că recurentul-reclamant solicită concesionarea sau închirierea spațiului din Șoseaua -, pentru că din acte nu rezultă că terenul ar fi proprietatea Municipiului B, ci rezultă că terenul aparține proprietății publice, și nu se referă la proprietatea Municipiului Din actul depus la fila 19 dosar de fond rezultă că terenul este proprietatea publică a statului, nu a Municipiului Legalitatea sentinței civile în ce privește lipsa calității procesuale pasive a Municipiului B este întemeiată, conform art. 21 din Legea nr. 215/2001 a Administrației publice locale, articol pe care îl citează. Solicită respingerea în totalitate a recursului ca nefondat și menținerea dispozițiilor instanței de fond în ce privește lipsa calității procesuale pasive.
Recurenții-reclamanți, prin avocat, în replică, mai arată că, dacă nu rezultă că terenul aparține Municipiului B, în regim de proprietate publică, urmează ca instanța să aprecieze și să caseze sentința civilă cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță pentru lămurirea acestui aspect.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul București -Secția A VIII-A Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal sub nr.5474/3/CA/2009, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții MUNICIPIUL B-PRIN PRIMAR GENERAL, PRIMARUL MUNICIPIULUI B-REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI B și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI solicitând să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să dispună obligarea instituției din administrația publică locală competentă potrivit legii, unul dintre pârâți, să încheie cu reclamanții contract de închiriere ori concesiune pentru suprafața cumulată de 200 mp teren, situată în B-, sector 5, aparținând domeniului public pe care este edificată o construcție aparținând SC SRL, cu destinația de spațiu comercial, în conformitate cu dispozițiile art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.341/2004 și obligarea pârâților la plata sumei de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești până la confirmare.
Prin sentința civilă nr.906/04.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București -Secția A IX-A Contencios Administrativ și Fiscal, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și respinsă acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut în esență că, prevederile art.5 lit. c din Legea nr.341/2004 se referă la spațiul comercial sau de prestări servicii din fondul de stat, nu la bunurile aparținând domeniului public al unității administrativ teritoriale, în cazul de față calitate procesuală pasivă având Statul Român, reprezentat conform art.25 alin.1 din Decretul nr.31/1954 de Ministerul Finanțelor Publice.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii instanța de fond făcând o confuzie, pe de o parte, între prima teză a textului menționat și teza a doua a acestuia, pe care de altfel, cererea de chemare în judecată o are în vedere, iar pe de altă parte, în mod eronat se arată că avem în vedere recunoașterea dreptului la închirierea sau concesiunea unui spațiu comercial, în realitate acțiunea vizând închirierea sau concesionarea unei suprafețe de teren.
Lecturând prevederile art.5 alin.1 lit. c din Legea nr.341/2004 se observă lesne că textul reglementează două situații: într-o primă ipoteză se are în vedere cumpărarea sau încheierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii, cu o suprafață utilă până la 110 mp, iar oad oua teză se referă la concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de până la 110 mp din domeniul public, pentru construirea unui spațiu comercial. Situația în speță se circumscrie celei de a doua teze din textul de lege.
Prin întâmpinare, intimatul-pârât a invocat excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește pe recurentul-reclamant, în raport de efectele sentinței civile nr.199 din 21.01.2008 a Tribunalului București -Secția A IX-A, definitivă și irevocabilă, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041.pr.civ. Curtea apreciază recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de recurs este învestită cu soluționarea recursului împotriva unei sentințe a tribunalului prin care a respins acțiunea reclamanților în baza unei excepții de fond, a lipsei calității procesuale pasive, iar în faza recursului, intimatul-pârât a mai invocat o excepție de fond, a autorității de lucru judecat în ceea ce privește pe recurentul-reclamant.
În raport cu efectele acestor excepții, instanța de recurs se va pronunța cu precădere asupra soluției instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, în raport cu care reține că în mod greșit instanța de fond a reținut că prevederile art.5 lit. c din Legea nr.341/2004 se referă la spațiul comercial sau de prestări servicii din fondul de stat, nu la bunurile aparținând domeniului public al unității administrativ teritoriale, în cazul de față calitate procesuală pasivă având Statul Român, reprezentat conform art.25 alin.1 din Decretul nr.31/1954 de Ministerul Finanțelor Publice.
Prin cererea ce a făcut obiectul cauzei de față reclamanții au solicitat să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să dispună obligarea instituției din administrația publică locală competentă potrivit legii, unul dintre pârâți, să încheie cu reclamanții contract de închiriere ori concesiune pentru suprafața cumulată de 200 mp teren, situată în B-, sector 5, aparținând domeniului public pe care este edificată o construcție aparținând SC SRL, cu destinația de spațiu comercial, în conformitate cu dispozițiile art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.341/2004 și obligarea pârâților la plata sumei de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești până la confirmare.
Potrivit art.5 alin.1 lit.c din Legea nr.341/2004, ersoanele p. prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi: - c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitație, din fondul de stat, a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de până la 100 mp, inclusiv în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate, fără licitație, a unei suprafețe de teren de până la 100 mp din domeniul public pentru construirea unui spațiu comercial sau de prestări servicii, cu o clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii;
Reclamanta a susținut că suprafața cumulată de 200 mp teren, situată în B-, sector 5, aparține domeniului public, iar legea nu face nici o distincție între domeniul public al statului sau al unităților administrativ teritoriale, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta vizând teza a II-a a acestei dispoziții.
Cum prin adresa nr.-/14779/07.12.2005 emisă de -Direcția Evidență Imobiliară și Cadastrală terenul în cauză constituie domeniu public al Mun. B, nu poate fi reținută susținerea că nu există o dovadă că acest bun aparține proprietății publice a mun.
Rezultă așadar, că Mun. B are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care, constatând că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, față de dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea urmează să admită recursul, să caseze sentința civilă recurată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În fond după casare, instanța va analiza și excepția autorității de lucru judecat invocată în faza recursului, precum și celelalte susțineri ale părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții-reclamanți și împotriva sentinței civile nr. 906/04.03.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți MUNICIPIUL B-PRIN PRIMAR GENERAL, PRIMARUL MUNICIPIULUI B-REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.11.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - --- - -
GREFIER
RED.HP/HP/2 ex
Jud fond/
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu, Diana Magdalena Bulancea, Horațiu
