Anulare act administrativ . Decizia 2261/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr. 2261

Ședința publică de la 09.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel

JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica

JUDECĂTOR 3: Hortolomei

GREFIER - -

...

Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR (), împotriva sentinței civile nr.603/13.02.2009, pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 46401/3/CA/2008, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și și intimații-intervenienți în nume propriu și.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații, prin avocat cu delegație la dosar, lipsind recurenta-pârâtă.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, sau probe de administrat, acordă cuvântul pe recurs.

Intimații, prin apărător, solicită respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă și menținerea sentinței civile nr. 603/13.02.2009, prin care este obligată la actualizarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri. Fără cheltuieli de judecată.

Curtea, în temeiul art. 150.Pr.Civ. declară încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

CURTEA,

Asupra recursului din prezenta cauză:

Prin sentința civilă nr. 603/13.02.2009, Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea principală formulată de către reclamantele și, și cererea de intervenție formulată de către și, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și a obligat pârâta să actualizeze sumele acordate cu titlu de despăgubiri prin Hotărârea nr. 1143/23.10.2001 a Comisiei Municipiului B, cu începere de la data emiterii hotărârii amintite și până la data efectuării plății.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 05.12.2008, reclamantele și au chemat în judecată Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să oblige pârâta să procedeze la actualizarea despăgubirilor validate prin ordinul nr.34/04.01.2007, începând cu data de 23.10.2001.

În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că prin Ordinul nr.34/04.01.2007, pârâta a validat hotărârea nr.1143/23.10.2001 dată de Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998, fără a proceda însă la actualizarea sumei cu indicele de inflație pentru perioada scursă de la data pronunțării acestei hotărâri, fiind astfel încălcat dreptul la o justă despăgubire, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr.9/1998, art. 30 din OG. nr.94/2004, art.5 din HG 286/2004.

La data de 19.12.2008, au formulat cerere de intervenție în interes propriu și, solicitând obligarea pârâtei la actualizarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri de la data emiterii hotărârii nr.1143/23.10.2001 și până la data plății efective. În motivare, intervenientele au arătat că au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea despăgubirilor bănești, conform Hotărârii nr.1143/23.10.2001 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998, reluând în esență motivele de fapt și de drept expuse de către reclamante în cererea de chemare în judecată.

În ședința publică din data de 13.02.2009, instanța a admis în principiu cererea de intervenite în interes propriu, reținând că intervenientele se legitimează ca beneficiare ale despăgubirilor acordate prin Hotărârea nr.1143/23.10.2001 a Comisiei Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998, alături de reclamante.

Tribunalul a reținut că, potrivit art. 7 din Legea nr.9/1998, hotărârile privind acordarea compensațiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la primirea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și se comunică comisiei centrale, spre validare, precum și solicitantului.

În termen de cel mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și va valida sau va invalida măsurile stabilite de comisiile județene și a municipiului B, admițând sau respingând, după caz, contestațiile ce i-au fost adresate.

Pârâta a procedat la validarea despăgubirilor propuse prin Hotărârea nr.1143/23.l 0.200 I emisă de Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998, la data de 04.01.2007. Așadar cererea reclamanților a fost soluționată cu mult peste termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr.9/1998.

De menționat că, deși dispozițiile legale aplicabile în materie nu reglementează expres situația anterioară emiterii ordinului de validare pentru identitate de rațiune, sunt aplicabile dispozițiile art.8 alin.2 din Legea 8/1998 și ale art.5 din HG 286/2004 care statuează asupra obligației direcțiilor generale ale finanțelor publice de a reactualiza sumele datorate cu titlul de despăgubiri.

Astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia XXI din 19 martie 2007, pronunțată cu prilejul soluționării recursului în interesul legii, validarea de către Cancelaria Primului Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. 3 din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, a declarat recurs pârâta, criticând soluția instanței de fond pentru următoarele motive:

În raport cu fondul pretențiilor reclamanților, de actualizare a cuantumului compensațiilor acordate, a invocat dispozițiile art. 34 lit. h) din nr.HG 753/1998 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, potrivit cărora prin Hotărârea nr.7/2002 a Comisiei Județene C s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe, lichide și exigibile din momentul validării lor de către Departamentul pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998.

Având în vedere faptul că această creanță este stabilită, devenind astfel și exigibilă, la data emiterii Ordinului de validare, pentru actualizarea ei se aplică dispozițiile art. 8 alin (2) din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor.

Potrivit art. 5 din nr.HG286/2004 compensațiile "se achită beneficiarilor eșalonat pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în anul care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor; se actualizează in condițiile Legii nr.9/1998."

Dispozițiile legale mai sus arătate se coroborează cu prevederile nr.HG1643/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, republicată.

Potrivit celor prevăzute la art.4 lit. g) din hotărâre: "Departamentul are următoarele atribuții principale, prevăzute la art. 1 din Legea nr. 9/1998, coroborat cu art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 94/2004: - g) propune reactualizarea despăgubirilor, conform prevederilor Legii ar: 9/1998, la data emiterii deciziei de validare. "

Astfel, prin Decizia de validare este prevăzută actualizarea cuantumului compensațiilor, la momentul plății cotei de 60% conform art.8 alin. din Legea nr.9/1998.

A extinde aplicabilitatea acestor prevederi înseamnă a încălca cadrul legal existent, pe principiul conform căruia "legea specială derogă de la legea generală" și că legea este de strictă interpretare, fiind de natură a determina dublarea cuantumului compensațiilor, depășindu-se astfel fondurile repartizate cu această destinație.

Recurenta-pârât solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond si rejudecând cauza după casare cu reținere, respingerea pretențiilor reclamanților cu privire la actualizarea despăgubirilor de la data Hotărârii emise de către Prefectură.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art.3041din Codul d e procedură civilă, precum și pe dispozițiile Legii nr.9/1998, nr.HG753/1998, nr.HG286/2004, nr.OG94/2004 și nr.HG1643/2004.

Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare la dosar.

Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.3 și 299 Cod procedură civilă, precum și ale art.20 din Legea nr.554/2004, modificată și completată.

Curtea constată că po trivit disp. art. 8 alin. 2 din Legea nr. 9/1998, "În cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul la care au fost validate de comisia centrală, iar în situația în care se achită în anul următor, direcțiile generale ale finanțelor publice le actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care a fost publicat de către Institutul Național de Statistică înaintea plății, față de luna decembrie a anului anterior. Eșalonarea plăților nu poate depăși 2 ani consecutivi".

După cum se poate observa, în cazul intimaților, despăgubirile au fost stabilite încă din anul 2002.

Potrivit art. 5 din HG nr. 286/2004 privind unele măsuri referitoare la funcționarea Comisiei centrale și a comisiilor județene și a municipiului B pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, "stabilite prin hotărârea de validare a Comisiei centrale pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 9/1998 se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în anul în care se face plata și 60% în anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Cota de 60% din cuantumul compensației, achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998".

Curtea apreciază ca întemeiate pretențiile acestor intimați în ce privește îndreptățirea la plata compensațiilor actualizate în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum, astfel cum a reținut instanța de fond.

Temeiul actualizării pentru prima perioadă se desprinde în mod expres din prevederile normative evidențiate, precum și din interpretarea adusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXI/2007, pronunțată în interesul legii și, prin urmare, consacrând o dezlegare în drept obligatorie pentru instanțe, potrivit disp. art. 329 alin. 3 teza finală pr.civ.

Această prevedere legală care limita actualizarea la cea de-a doua tranșă a fost astfel reglementată în considerarea unei prezumate și firești așteptări că validarea/invalidarea măsurilor adoptate de către comisia locală se va face cu respectarea termenului impus de lege.

Doar o interpretare precum cea statuată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXI/2007 asigură o reală compensare a reclamanților, exact în sensul și cuantumul dorit de legiuitor prin reglementarea adoptată.

În acest sens, în argumentarea deciziei sale în interesul legii, instanța supremă a statuat că "principiul reparării integrale a prejudiciului, în spiritul căruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensațiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicării prevederilor Tratatului d l Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validării compensațiilor, sumele stabilite să corespundă valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora".

Pe de altă parte, însușirea punctului de vedere al recurentei, ar putea determina privarea intimaților de bunul său recunoscut prin ordinul autorității publice, pe o perioada de circa mai mulți ani, fapt contrar prevederilor art. 1 din Primul Protocol al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Pornind de la argumentele expuse mai sus și de la considerentele ÎCCJ expuse în decizia mai sus pomenită, Curtea apreciază că actualizarea compensațiilor s-a făcut în mod corect de către instanță, iar în lumina considerentelor mai sus expuse, Curtea apreciază recursul pârâtei ca nefondat, astfel că - în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. - îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR (), împotriva sentinței civile nr.603/13.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 46401/3/CA/2008, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și și intimații - intervenienți în nume propriu și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

--

Red.

Tehnodact. /

2 ex./22.02.2010

- S9 -

Președinte:Radu Constantin Daniel
Judecători:Radu Constantin Daniel, Voicu Rodica, Hortolomei

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 2261/2009. Curtea de Apel Bucuresti