Anulare act administrativ . Decizia 2262/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 2262
Ședința publică de la 09.11.2009
Curtea constituiă din:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 3: Hortolomei
GREFIER - -
...
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurentele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B (DGFPMB), împotriva Sentinței civile nr. 1153/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 47722/3/CA/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă DGFPMB, prin consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta-pârâtă, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii formulată de către ca neîntemeiată, cu consecința menținerii în totalitate a actelor administrative fiscale atacate ca fiind legale și temeinice. Arată că, astfel cum reiese și din raportul de inspecție fiscală, verificarea Biroului Notarilor Publici, și Asociații, s-a efectuat în perioada 04.02.-14.02.2008, însă perioada supusă inspecției a fost 01.01.2002-31.12.2002. Astfel, în conformitate cu art. 91 din Pr.Fiscală, în urma controlului efectuat, organul fiscal are dreptul de a stabili obligații fiscale, putând stabili obligații și pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Codului Fiscal.
Curtea, în temeiul art. 150.Pr.Civ. declară încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
Deliberand asupra recursului de, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.1153/23.03.2009 pronuntata de Tribunalul B- Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a admis in parte actounea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratele DGFP- SERVICIUL DE SIOLUTIONARE A CONTESTATIILOR si SECTOR 5, dispunand anularea partiala a deciziei nr.201/04.06.2008, in ceea ce priveste includerea sumei de 90.000 RON in venitul brut pentru anul 2002, reintregit, pentru urmatoarele considerente:
In fapt, la data de 31.03.2008 a fost intocmit de inspectie fiscala nr.27462/31.03.2008, prin care a fost reintregit venitul brut al Notarilor Publici, si Asociatii cu suma de 90.000 RON provenita din instrainarea de catre biroul notarial a unui apartament si doua garare. contractul de donatie autentificat sub nr.837/05.12.2002. In urma inspectiei fiscale a fost emisa decizia de impunere nr.45/31.03.2008 prin care fost stabilita obligatia de plata pentru suma de 15.614 lei, majorari de intarziere in cuantum de 20.918 lei si penalitati de intarziere de 1.905 lei
Reclamanta a formulat contestatie administrativ fiscala impotriva deciziei de impunere nr.45/31.03.2008, solutionata prin decizia nr.201/04.06.2008, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului B apreciind ca in mod legal au fost stabilite obligatiile fiscale in sarcina reclamantei.Astfel, n ceea ce priveste reintregirea venitului brut pentru anul 2002 cu suma de 90.000 lei RON, instanta de fond a constatat ca organele fiscale au facut aplicarea art. 11 alin. 1 din Legea nr.571/2003, potrivit carora la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul codului fiscal autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei. Ori, preciind ca donatia intervenita conform contractului autentificat sub nr. 837/05.12.2002 nu a avut ca scop realizarea obiectului de activitate, respectiv activitate notariala iar operatiunea a avut ca efect micsorarea patrimoniului donatarului cu bunul respectiv, organele fiscale au recalificat operatiunea de donatie, reincadrand tranzactia ca venit din activitati independence si reintregind venitul brut cu suma de 90.000 RON reprezentand cheltuiala deductibila la achizitionarea apartamentului si a garajelor ce au facut obiectul contractului de donatie ir discutie.
de situatia de fapt retinuta, tribunalul a apreciat ca in mod nelegal s-a procedat la reintregirea venitului brut al BNP, si Asociatii cu suma de 90.000 RON pentru anul 2002, intrucat organele fiscale au aplicat prevederile Legii nr.571/2003 retroactiv, cat timp a data autentificarii contractului de donatie nr.837/05.12.2002 regimul determinarii veniturilor impozabile era prevazut de art. 16 din nr.OG7/2001, organul fiscal neavand posibilitatea recalificarii unei operatiuni gratuite ca fiind o tranzactie oneroasa, cu consecinta readucerii in venitul brut a contravalorii bunului instrainat cu titlu gratuit.
S-a considerat de catre instant de fond ca afirmatia organelor fiscale, in sensul ca aplicarea prevederilor Legii nr.571/2003 permit calificarea unei tranzactii interevnite anterior intrarii in vigoare a acestei legi si nu ar nu constitui o incalcare a principiului neretroactivitatii legii, intrucat Legea nr.571/2003 instituie reguli de procedura iar inspectia fiscala a fost efectuata sub imperiul acestei legi, este eronata, intrjcat reintregirea venitului din activitati independente priveste aplicarea dreptului substantial, in concret, a urmarit stabilirea unei obligatii fiscale, impozit pe venit pentru instrainarea unui bun, ori principiul aplicarii immediate a normelor de procedura are alta sfera de aplicare, aplicabil strict procedurilor contencioase, fie ele administrative-jurisdictionale sau a contestatiei administrative-fiscale, fie procedura judiciara a contenciosului fiscal, in timp ce determinarea drepturilor si obligatiilor contribuabililor este guvernata de principiul "tempus regit actum", trebuind a fi avuta in vedere legea in vigoare la data nasterii raportului juridic, in cauza cel fiscal.
Impotriva sentintei susmentionate a formulat, in termen legal, recurs parata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 5, solicitand admiterea recursului si respingerea actiunii,
Astfel, intemeindu-si recursul pe disp. Art. 304 pct. 9.c Cod Penal, recurenta a criticat hotararea cu urmatoarele argumente:
uma de 90.000 RON provine din instrainarea de catre "Biroul Notarilor Publici, si Asociatii" prin contract de donatie, autentificat sub nr. 837/05.12.2008, catre o persoana fizica a urmatoarelor bunuri din patrimoniu, respectiv:- apartament, compus din 4 camere si dependinte, inclusiv proprietatea biroului,
situat in B, bd., nr. 65,. 7P,. 3,. 2,. 70, sector 6;- 2(doua) garaje auto cu usi metalice, nr. 31 si 33 aferente apartamentului susmentionat situate in-, sector 6, B, sum ape care BNP a inclus-o in anul 1999 cu titlu de cheltuiala deductibila la achizitionarea apartamentului si a garajelor sus mentionate, astfel beneficiind la momentul respectiv de diminuarea venitului impozabil cu suma de 90.000 lei.
La momentul respectiv (anul 1999) se aplicau dispozitiile nr.HG 1066/1999 privind aprobarea Normenlor metodologice pentru aplicarea nr.OG 73/1999 privind impozitul pe venit, care la art. 16 prevede faptul ca:
"In venitui brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt:- venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii/./
In cazul incetarii definitive a activitatii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), sunt incluse in venitui brut.
In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, evaluarea urmand a se face la preturile practicate pe piata, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se includ in venitui brut al afacerii."
Astfel, sustine recurenta, bunurile pot iesi din patrimoniul afacerii prin vanzare sau instrainare si prin trecere in patrimoniul personal al contribuabilului, cazuri in care veniturile obtinute din instrainarea bunurilor din patrimoniul afacerii se includ in venitui brut, insa, in speta, instrainarea bunurilor s-a efectuat prin donatie, iar in venitui brut nu s-a inclus nici o valoare. Ca atare, vand in vedere ca, biroul notarial a instrainat bunurile din patrimoniul afacerii printr-o alta modalitate decat cele prevazute in mod expres de legislatia in vigoare, in conformitate cu prevederile art. 102 din Codul d e procedura fiscala coroborate cu dispozitiile art. 2 lit. c) din Ordinul nr.708/2006, s-a procedat la suspendarea inspectiei fiscale, solicitandu-se punctul de vedere al Ministerului Finantelor Publice, iar rin p. adresa nr. 400/15.03.2007 Directia Genera/a de Legislatie Impozite din cadrul Ministerului Finantelor Publice confirma includerea in venitui brut din activitati independente a valorii bunurilor imobile instrainate din patrimoniul afacerii prin acte de donatie catre terte persoane in conformitate cu prevederile dispozitiilor art. 11 alin. 1 din Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunea fiind recalificata. In consecinta, in mod legal organele de inspectie fiscala au considerat valoarea bunurilor respective ca reprezentand venit din activitati independente si au intregit venitui cu suma de 90.000 lei.
In continuare, recurenta a invederat temeiurile juridice avute in vedere in solutionarea contestatiei administrative-fiscale, anume art. 16 din nr.OG 7/2001 privind impozitul pe venit, nr.HG 1066/1999 privind aorobarea Normenlor metodologice pentru aplicarea nr.OG 73/1999 privind impozitul pe venit coroborat si cu dispozitiile HG nr. 54/2003 privind aprobarea Normenlor metodologice pentru aplicarea nr.OG 7/2001 privind impozitul pe venit, disp. art. 47 din nr.OG 7/2001 privind impozitul pe venit aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/2002 si nr. 58/2003 care stabilesc modul de calcul al venitului net si al inregistrarii in evidenta contabila, cat si disp. art. 801 cod civil si, in mod special, prev. art. 11 alin. 1 din Codul Fiscal care prevede ca: "La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a ref/ecta continutul economic ai tranzactie."
In cauza a formulat recurs si parata DGFPMB, criticand hotararea pentru motivul prev. de art. 304 pct. 9. In motivarea argumentarii netemeiniciei si nelegalitatii hotararii recurate si DGFPMB a sustinut aplicabilitatea art. 11 din Codul fiscal, care sunt supuse principiului aplicarii immediate a normelor de procedura.
Analizând motivele de recurs în raport de disp. art. 304 pct. 9 și art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: Astfel, Curtea apreciaza ca instanta de fond a dat o justa interpretare prev. art. 11. Fiscal, concluzionand, contrar sustinerilor recurentelor-parate, ca reintregirea venitului din activitati independente priveste aplicareadreptului substantial, in concret, urmarindu-se stabilirea unei obligatii fiscal de drept material ( impozit pe venit pentru instrainarea unui bun ), ori principiul aplicarii imediate a normelor de procedura are alta sfera de aplicare, incidenta rezumandu-se exclusive procedurilor contencioase, fie ele administrative-jurisdictionale sau a contestatiei administrative-fiscale, fie procedura judiciara a contenciosului fiscal, in timp ce determinarea drepturilor si obligatiilor contribuabililor este, fara tagada, guvernata de principiul "tempus regit actum", trebuind a fi avuta in vedere legea in vigoare la data nasterii raportului juridic, in cauza cel fiscal.
Imprejurarea ca norma juridica de drept procedural fiscal la nivelul anului 2002 nu era apta a permite recalificarea unei operatiuni gratuite ca fiind o tranzactie oneroasa, cu consecinta readucerii in venitul brut a contravalorii bunului instrainat cu titlu gratuit nu poate da dreptul extinderii campului de aplicare din punct de vedere temporal a prev. fiscal, cu consecinta incalcarii principiului neretroactivitatii legii.
In aceste conditii toate asertiunile recurentelor-parate nu sunt retinute ca pertinente, nefiind apte a conduce la o concluzie contrara celei retinute de instanta de fond.
In consecinta, Curtea considera ca instanta de fond a dat o justa apreciere elementelor de fapt si a dat o interpretare si aplicare corecta a prev. legale incidente in cauza, instanta de recurs apreciind ca motivele de fapt si drept retinute de instanta de fond in adoptarea solutiei admitere in parte a actiunii si, ca atare, in respingerea argumentelor paratelor, sunt judicioase si, drept consecinta, Curtea le insuseste, concluzionand ca nu sunt fondate criticile din recurs.
Pentru aceste considerente, constatând că nu există motive de casare ori modificare a sentinței atacate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A SECTORULUI 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B (DGFPMB), împotriva Sentinței civile nr. 1153/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 47722/3/CA/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 09.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red./Tehnored.
2 ex.
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel, Voicu Rodica, Hortolomei
