Anulare act administrativ . Sentința 23/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 23/CA/2010
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Nanea Paraschiv
Grefier - -
Pe rol află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul d e Avocați A, având ca obiect anulare act administrativ.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din ședința publică din 13 ianuarie 2010, când instanța în baza art. 260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 20 ianuarie 2010, încheierea de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii de față:
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâții UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA și BAROUL D E AVOCAȚI A, solicitând:
- anularea Deciziei nr.622/10.10.2002 și a Hotărârii nr.25/29.01.2009 prin care a fost respinsă cererea sa de primire în profesia de avocat cu scutire de examen;
- obligarea pârâților să emită decizia de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.
În motivarea cererii, reclamantul susține faptul că la data de 22.10.2008 a depus la Baroul d e Avocați A cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, conform prevederilor art.16 alin.2 lit. b din Legea nr.51/1995. Deoarece s-a constatat că nu îndeplinește condițiile legale cu privire la vechimea minimă de 10 ani în funcții juridice, cererea i-a fost respinsă de către Consiliul Baroului A, prin Hotărârea nr.25/29.01.2009 menținută prin Decizia nr.622/10.11.2009 de către Uniunea Națională a Barourilor din România.
Reclamantul mai susține că pârâții au interpretat restrictiv dispozițiile anexei 9 pct.2.1 din nr.HG498/2004, deoarece până în anul 1995, când a absolvit Facultatea de Drept, a îndeplinit funcția de ofițer operativ, ofițer specialist III, respectiv ofițer specialist II, continuând cu funcții sub a căror incidență se află funcțiile ocupate anterior și prevăzute în actul normativ ca echivalent cu funcția civilă de consilier juridic. Funcțiile de locțiitor al șefului poliției orașului, șef birou, șef serviciu sunt continuarea funcțiilor pe care actul normativ le echivalează cu funcția civilă de consilier juridic și presupun îndeplinirea acelorași atribuții la care se adaugă, datorită experienței și expertizei juridice, un plus de implicare și un grad sporit de responsabilitate.
Reclamant învederează faptul că Baroul Albaa întârziat comunicarea documentației către și că perioadele menționate de către în decizia contestată nu caracterizează situația sa.
Se mai susține de către reclamant faptul că foștii colegi, care au deținut aceleași funcții, au fost admiși în alte barouri de țară; că prin cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen a invocat un drept, astfel că nu poate refuza cererea pe motive de oportunitate; că a fost neglijat principiul cine poate mai mult, poate și mai puțin, pentru promovarea și exercitarea funcțiilor de conducere fiind necesar să fi îndeplinit anterior funcții de execuție echivalate în mod expres de actul normativ cu funcția de consilier juridic; că funcțiile de execuție se regăsesc în funcțiile de conducere și că cine ocupă o funcție de conducere poate ocupa o funcție de execuție și că deși legea nu prevede în mod expres acest lucru este necesar să se recurgă la principiul de interpretare prin analogie.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr.51/1995 și cele ale nr.HG498/2004.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâții și Baroul Alba au depus întâmpinare (fila 44), prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Prin întâmpinare se arată că hotărârile contestate au fost emise cu respectarea legii, precizându-se faptul că, potrivit nr.HG498/2004, Legii nr.514/2003 și Decretului nr.143/1955, sunt asimilați consilierilor juridici și li se echivalează stagiul efectuat acestei profesii numai funcțiilor militare și celor specifice poliției, celor care în mod efectiv au îndeplinit și îndeplinesc profesia de consilier juridic în cadrul, îndeplinind activități specifice acestei profesii și fiind în mod obligatoriu licențiați ai unei facultăți de drept. Activitatea desfășurată de lucrătorii de poliție, cu atribuții de cercetare în cadrul urmăririi penale nu poate fi asimilată cu aceea a consilierului juridic și cu atât mai puțin în cazul celor care doar invocă posibilitatea desfășurării unei activități operative. Se precizează totodată că, potrivit documentelor justificative prezentate, reclamantul nu a îndeplinit funcții specifice care să fie echivalate cu funcția civilă de consilier juridic, astfel că acesta nu a îndeplinit condiția de a exercita funcția de consilier juridic timp de 10 ani, fie chiar și echivalată, potrivit nr.HG498/2004, pentru ca potențialul drept să poată fi recunoscut în favoarea sa.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, invocând prevederile art.16 alin.2 lit. b din Legea nr.51/1995.
Prin Hotărârea nr.25/29.01.2009 pârâtul Baroul Alba -Consiliul Baroului Aar espins cererea reclamantului, deoarece a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile legale privitoare la vechimea de cel puțin 10 ani în funcții juridice, anterior datei la care s-a formulat cererea.
Contestația formulată de către reclamant împotriva acestei hotărâri a fost respinsă de către R-Consiliul Uniunii, prin Decizia nr.622/10.10.2009, cu motivarea că funcțiile îndeplinite de către reclamant în perioada 1995-2005 sunt echivalate doar parțial cu funcția de consilier juridic, restul funcțiilor deținute de către acesta nu se încadrează în cele care pot fi echivalate cu funcția de consilier juridic.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat acțiune în contencios administrativ cu privire la care instanța constată următoarele:
Potrivit art.16 alin.1 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în vigoare la data depunerii cererii de către reclamat, dreptul de primire în profesia se obține pe baza unui examen organizat conform prevederilor prezentei legi și statutului profesiei, iar potrivit alin.2 lit. b al aceluiași articol, la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.
Reclamantul nu a îndeplinit nici una din aceste funcții, însă în sprijinul cererii sale invocă prevederile nr.HG498/2004, care în Anexa nr.9 punctul III, subpunctul 2.1 echivalează stagiul efectuat în funcțiile de ofițer specialist, ofițer operativ principal și ofițer operativ cu stagiul efectuat în funcția de expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
Într-adevăr, potrivit art.1 din nr.HG498/2004, echivalarea stagiului efectuat în funcțiile militare și în funcțiile specifice poliției, în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor cu funcțiile civile se face potrivit anexelor 1 - 9, însă această echivalare nu se face în mod automat, ci ținându-se seama de natura atribuțiilor prevăzute în fișa postului, precum și de specializările obținute în baza studiilor absolvite, astfel cum rezultă din prevederile art.2 alin.1 din acest act normativ.
Mai mult, în ceea ce privește echivalarea cu stagiul în funcția de consilier juridic, dispozițiile art.2 alin.2 din nr.HG498/2004 prevăd că din dosarul personal al titularului trebuie să rezulte că acesta este licențiat al unei facultăți de drept și a îndeplinit, conform fișei postului, atribuțiile prevăzute de Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Reclamantul este licențiat al unei facultăți de drept, potrivit actelor de studii depuse la dosar, însă din Adeverința nr.-/30.10.2000 (fila 12) rezultă că, din anul 1999, când a promovat examenul de licență, reclamantul nu numai că nu a îndeplinit nici una din funcțiile pentru care se prevede posibilitatea echivalării stagiului efectuat în aceste funcții cu stagiul efectuat în funcția de consilier juridic, dar nici nu a îndeplinit în concret atribuțiile prevăzute de art.4 din Legea nr.514/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.
Chiar dacă funcțiile îndeplinite de reclamant, respectiv de adjunct al șefului poliției orășenești și șef birou sunt funcții de conducere, nu se poate susține cu temei că potrivit principiului "Cine poate mai mult, poate și mai puțin" că stagiul efectuat în aceste funcții este echivalent cu stagiul efectuat în funcția de consilier juridic, atâta timp cât în mod expres prin actul normativ sus menționat se prevede că stagiul efectuat în aceste funcții este echivalent cu stagiul efectuat în funcția civilă de șef de birou.
Nu pot fi reținute ca întemeiate nici susținerile reclamantului în sensul că a efectuat în fapt acte de cercetare penală specifice funcțiilor al căror stagiu este asimilat celui specific funcției de consilier juridic, precum și acte de reprezentare a instituției în care și-a desfășurat activitatea întocmai ca și consilierul juridic, întrucât, pe de o parte, pentru asimilarea stagiului acestor funcții cu stagiul funcției de consilier juridic nu este suficient efectuarea unor activități specifice funcțiilor asimilate, ci esențial este să fi desfășurat în concret activitățile ce definesc funcția de consilier juridic, respectiv asigurarea consultanței, reprezentarea instituției în justiție și raporturile cu terții și avizarea și contrasemnarea actelor, cu caracter juridic. Or, chiar dacă reclamantul a semnat acte emise de instituția în care funcționa și a asigurat reprezentarea în raporturile cu terții și în instanță, acesta a asigurat o reprezentare legală a instituției, realizată în virtutea funcției de conducere deținută și nu a celei de consilier juridic.
Cât privește faptul că există situații în care colegi ai reclamantului au fost primiți în profesie cu scutire de examen, instanța apreciază că acest lucru nu constituie un argument pentru a considera acțiunea reclamantului întemeiată, întrucât admisibilitatea și temeinicia unei acțiuni se apreciază prin raportare la dispozițiile legale aplicabile și nu în funcție de cum s-a înțeles aplicarea acestora în alte cazuri de către autoritățile administrative.
Pentru toate aceste considerente, instanța reține că stagiul efectuat de către reclamant în funcțiile publice de conducere în cadrul structurilor Ministerului Administrației și Internelor nu poate fi asimilat celui efectuat în funcția de consilier juridic, astfel că acțiunea reclamantului se constată a fi neîntemeiată, motiv pentru care urmează să fie respinsă.
În conformitate cu prevederile art.274 din Codul d e procedură civilă, reclamantul va fi obligat să plătească în favoarea pârâtelor câte 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată, ce constă în onorariu de avocat justificat prin chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul domiciliat în S, str. -,.71,.4, jud.A, în contradictoriu cu pârâții UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA cu sediul în B,-, sector 5 și BAROUL ALBA, cu sediul în A I,-, jud.
Obligă reclamantul să plătească fiecărui pârât câte 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20. 01. 2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
-
Red.
Dact.
5 ex./16.02.2010
Președinte:Nicoleta Nanea ParaschivJudecători:Nicoleta Nanea Paraschiv
