Anulare act administrativ . Decizia 2487/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2487
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.11.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Duican Doina
JUDECĂTOR 2: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 3: Cosma
GREFIER
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de, -, G, împotriva sentinței civile nr.1172/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant PREFECTUL MUNICIPIULUI B și cu intimații pârâți PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B,.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 16.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 23.11.2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 1172/24.03.2009, Tribunalul București - Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal respins acțiunea formulată de reclamantul Prefectul Municipiului B în contradictoriu cu pârâții Primarul General al Municipiului B, și .
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că Prefectul Municipiului B solicitat anularea dispoziției nr. 9174/30.11.2007 emisă de pârât pe motiv că actul contestat încalcă prev. art. 6 din OUG nr. 97/2005 întrucât persoana notificatorului nu a fost identificată cu codul numeric personal.
Instanța de fond a mai reținut că motivele de nelegalitate invocate nu sunt de natură să determine anularea actului contestat cât timp reclamantul nu invocat și nu dovedit producerea unei vătămări prin această omisiune.
Tribunalul constatat că, în anexa 4 HG nr. 250/2007 se prevede modelul unei dispoziții de restituire în natură și aceasta menționează înscrierea codului numeric personal al notificatorului, dar acesta este un model orientativ fără a fi prevăzute elemente de menționat sub sancțiunea nulității actului și totodată actul contestat nu este de restituire în natură ci de respingere a cererii de restituire în natură cu stabilirea valorii echivalente imobilului imposibil de restituit în natură pentru care ar fi aplicabilă anexa 3 care nu prevede menționarea codului numeric personal.
Instanța reținut și împrejurarea că beneficiarul dispoziției contestate este identificat cu suficiente elemente pentru putea fi înlăturată orice confuzie cu privire la persoana acestuia.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs intervenienții persoane fizice criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții intervenienți, G, au arătat că în mod netemeinic instanța de fond le- respins, în principiu, cererea de intervenție în interes propriu din moment ce potrivit art. 161instanța de judecată poate pune în discuție și introducerea "altor subiecte de drept".
Recurenții susțin că, în mod eronat instanța de fond a reținut că interesul public invocat în baza Legii nr. 340/2004 de reclamantul Prefectul Municipiului în fața instanței de contencios administrativ este diferit de dreptul și interesul petenților recurenți deoarece instanța nu este limitată la verificarea dispoziției de restituire contestată de prefect doar prin prisma normelor de drept public.
Examinând motivul de recurs prev. art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță Prefectul Municipiului B, în contradictoriu cu pârâtul Primarul General al Municipiului a solicitat anularea Dispoziției nr. 9174/30.11.2007 emisă în baza Legii nr. 10/2001 de către pârât.
Intimatul reclamant și- întemeiat acțiunea în contencios administrativ pe disp. art. 19 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 340/2004 și pct. 21.6 din Normele metodologice de aplicare unitară prev. Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2007.
Potrivit pct. 21.6 în Norme "Instituția Prefectului va exercita controlul de legalitate asupra deciziilor de restituire emise de primari și de președinții consiliilor județene, iar în cazul în care se apreciază că acestea au fost ilegale vor fi contestate pe calea contenciosului administrativ în temeiul Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului, cu modificările și completările ulterioare și a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările ulterioare".
Conform art. 19 alin. 1 din Legea nr. 340/2004, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește atribuția de a verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului.
Se constată că Legea nr. 340/2004 nu prevede în mod expres că acțiunile prefectului împotriva unor acte administrative se introduc exclusiv la instanța de contencios administrativ.
Dispozițiile Normelor metodologice în sensul că deciziile de restituire emise în temeiul Legii nr. 10/2001 pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ în temeiul Legii nr. 340/2004 și Legii nr. 554/2004 adaugă la procedura specială reglementată de Legea nr. 10/2001.
Conform art. 26 alin. 3 și 4 din Lege a nr. 10/2001, "persoana care se pretinde îndreptățită" poate ataca decizia de respingere notificării, de respingere cererii de restituire în natură sau decizia motivată de soluționare a cererii de restituire în natură la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare.
Art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 contenciosului administrativ prevede interdicția de atacare pe calea contenciosului administrativ a actelor administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică altă procedură judiciară.
Întrucât Legea nr. 340/2004 art. 19 alin. 1 îi conferă prefectului, prin atribuțiile reglementate, calitatea de "persoană îndreptățită", conform Legii nr. 10/2001, de ataca deciziile menționate, calea de contestare acestor acte administrative este cea reglementată de art. 26 alin. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001 și nu art 1 din Legea nr. 554/2004.
Normele metodologice reprezintă un act administrativ normativ care prin dispoziția prev. la pct. 21.6 adaugă nepermis la Legea nr. 10/2001 și încalcă disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Prin reglementarea unor modalități de contestare diferite, atât în materie civilă cât și în materia contenciosului administrativ s-a ajuns la situația de îngrădi accesul la justiție în contencios administrativ, a persoanelor care au un interes în cauză precum recurenții intervenienți, dar cărora Legea nr. 10/2001 le conferă doar calea de atac la secția civilă tribunalului, neputându-și valorifica drepturile și în contencios administrativ.
Ca atare, Curtea constată că Legea nr. 10/2001 stabilește competență specială pentru toate persoanele îndreptățite (inclusiv prefect) la secția civilă tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare a imobilului imposibil de restituit în natură.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la secția civilă Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de, -, G, împotriva sentinței civile nr.1172/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX - de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant PREFECTUL MUNICIPIULUI B și cu intimații pârâți PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B,.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Secției civile Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-
GREFIER
Red.
Tehnored.CB/ 2 ex.
30.12.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Duican DoinaJudecători:Duican Doina, Păun Luiza Maria, Cosma
