Anulare act administrativ . Sentința 3/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 3
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
Grefier: - - -
XXXXX
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, având ca obiect anulare și suspendare act administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru reclamanta, lipsind pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și a depus la dosarul note de ședință și actele solicitate prin adresa din data 25 noiembrie 2009.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Avocat pentru reclamanta solicită admiterea acțiunii și a cererii de suspendare așa cum au fost formulate, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea formulată la data de 22 octombrie 2009 și înregistrată sub nr- pe rolul aceste instanțe, reclamanta a chemat în judecată pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, solicitând ca prin sentința ce va fi pronunțată să se dispună anularea Ordinului nr. 5673/16.09.2009 emis de pârât.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că la data de 13.04. 2006 fost numită prin Ordinul nr. 3614 emis de către pârât în funcția de director la Casa Corpului Didactic din Județul
S-a mai susținut că prin Ordinul nr. 5673/16.10.2009 s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția de director la Casa Corpului Didactic din Județul
Reclamanta a mai precizat că actul administrativ atacat a fost dat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 99 din Legea nr. 188/1999.
S-a mai arătat că Ordinul atacat a fost emis în temeiul OUG nr. 37/2009, ordonanță care fusese declarată neconstituțională încă de la data de 07.10.2009.
Odată cu introducerea acțiunii în anulare, reclamanta a formulat și cerere de suspendare a executării ordinului nr. 5673/2009, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea cererii de suspendare, reclamanta a susținut că ordinul a fost emis în baza unui act normativ neconstituțional, fapt ce conduce la îndeplinirea în cauză a condiției existenței cazului bine justificat și că prin emiterea ordinului i-a fost cauzat prejudiciul material constând în lipsirea de drepturile salariale cuvenite.
În dovedirea acțiunii și a cererii de suspendare, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: Ordinul privind numirea reclamantei în funcția de director la Casa Corpului Didactic din Județul D, Ordinul privind eliberarea reclamantei din funcția de director, Contract de management educațional, cererea de suspendare formulată de reclamantă și plângere prealabilă formulată de reclamanta.
La data de 23.11.2009, pârâtul a depus la dosar întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția prematurității acțiunii, susținând că reclamanta a introdus acțiunea în anulare înainte de expirarea termenului de 30 de zile, prevăzut de lege pentru soluționarea plângerii prealabile.
În privința cererii de suspendare s-a arătat de către pârât că aceasta este neîntemeiată, în cauză nefiind îndeplinite cerințele legale pentru admiterea acesteia.
La data de 12.01.2010, pârâtul a depus la dosar note de ședință în cuprinsul cărora a susținut că acțiunea în anulare este neîntemeiată și a solicitat respingerea acesteia și a cererii de suspendare.
În apărare pârâtul a depus la dosar următoarele înscrisuri: Ordinul privind numirea în funcția de director a reclamantei, Ordinul privind eliberarea din funcția de director a reclamantei, Contractul de managemnet educațional, Ordinul nr. 3614/13.04.2006, Referat de aprobare privind numirea în funcția de director a reclamantei la Casa Corpului Didactic D, Ordinul nr.5673/16.10.2009 și referatul de aprobare privind eliberarea din funcția de director al reclamantei.
Examinând cu prioritate, în condițiile art. 137 alin. 1.c Cod Penal, excepția prematurității invocată de pârât, Curtea o apreciază ca neîntemeiată pentru
următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau a autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există,în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia, autoritatea emitentă este obligată este obligată rezolve reclamația în 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
Potrivit acestui text de lege reclamanta s-a adresat autorității administrative anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Faptul că, până la data introducerii acțiunii în justiție, (acțiune introdusă la data de 22.10.2009), nu s-a scurs termenul de 30 de zile, prevăzut de lege în favoarea autorității administrative, nu justifică excepția de prematuritate invocată din moment ce la data pronunțării asupra excepției termenul de 30 de zile era împlinit, iar pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a rezolva contestația, finalitatea prevederilor legale care instituie procedura prealabilă administrativă era îndeplinită, autoritatea publică având posibilitatea să analizeze legalitatea sau oportunitatea actului emis.
Pentru motivele expuse, urmează a fi respinsă excepția invocată.
Examinând cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 5673/16.10.2009 emis de, în raport de susținerile părților, de înscrisurile depuse la dosar și de legislația incidentă, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr. 5673/16.10.2009 emis de, s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția publică de director la Casa Corpului Didactic din Județul
Ordinul a cărui suspendare se solicită a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 și ale OUG nr. 37/2009.
Împotriva acestui ordin, reclamanta a formulat plângere prealabilă ce nu a fost soluționată de către emitentul actului.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, în cazuri bine justificate și prevenirea unei pagube iminente odată cu sesizarea în condițiile art. 7 din lege a, a autorității publice ce a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
Art. 15 din lege prevede că suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamantă, pentru motivele prevăzute la art. 14 și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului.
Instanța constată că în speță sunt îndeplinite cerințele prevăzute cumulativ de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Existența unui caz bine justificat ar putea fi reținută dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică si evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are doar posibilitatea efectuării unei cercetări sumare a aparenței dreptului întrucât in cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Analizând sumar prevederile ordinului contestat, Curtea reține ca la baza adoptării măsurii de eliberare din funcția publică de conducere se află reorganizarea statuata prin act normativ cu putere de lege, respectiv prin dispozițiile art. II alin 2 din OUG nr. 37/2009.
Conform acestor dispoziții legale funcția publică a fost desființată, postul urmând a fi ocupat prin concurs.
In cererea de suspendare a executării ordinului de eliberare din funcție, reclamantul a susținut ca există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actului contestat, acestea reprezentând un caz bine justificat.
Curtea mai constată că dispozițiile actului normativ in aplicarea căruia acesta a fost emis au fost declarate neconstituționale.
Astfel, prin decizia nr. 1257/07.10.2009, Curtea Constituțională a statuat ca legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009 este neconstituțională, reținând ca Guvernul, prin întreg conținutul reglementarii cuprinsă in Ordonanța si care se refera la statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate, a intervenit intr-un domeniu pentru care nu avea competența materiala, respectiv in domeniul legii organice, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
In speță, nu poate fi contestată nici existenta celei de-a doua condiții impuse de dispozițiile art. 14 si 15 din legea nr. 554/2004, respectiv iminența procedurii unei pagube, avându-se in vedere efectele ordinului de eliberare din funcție, lipsirea funcționarului public de plata drepturilor salariale, afectarea imaginii si prestigiului său profesional, vacantarea postului.
In aceste condiții, Curtea apreciază ca cererea de suspendare formulata in temeiul art. 15 din legea 554/2004 este întemeiată, fiind demonstrată de către reclamantă, îndeplinirea cumulativa a cerințelor legale cu privire la existența unui caz bine justificat si iminența producerii unei pagube.
Urmează ca, pentru motivele arătate sa se dispună admiterea cererii de suspendare și, pe cale de consecință, in temeiul art. 15 din legea 554/2004 să fie suspendată executarea ordinului nr. 5673/2009 emis de până la soluționarea definitiva si irevocabilă a cauzei.
Acțiunea in anularea ordinului nr. 5673/2009 emis de către este întemeiată si va fi admisă.
Astfel cum s-a arătat anterior, prin actul administrativ contestat s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică de conducere aceea de director la Casa Corpului Didactic din Județul
Din preambulul Ordinului atacat rezultă că acesta a fost emis in aplicarea prevederilor OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice centrale.
In exercitarea controlului legalității ordinului nr. 5673/2009, Curtea reține ca dispozițiile actului normativ in aplicarea căruia acesta a fost emis, au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 1257/07.10.2009 a Curții Constituționale.
Decizia Curții Constituționale nr.1257/7.10.2009 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 6 noiembrie 2009.
Potrivit disp. art. 31 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Efectele deciziei Curții Constituționale se răsfrâng, pe de o parte, direct și nemijlocit chiar în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, iar pe de altă parte, prin intermediul mecanismelor juridice prevăzute de art. 147 alin.1 și 4 din Constituție și art.31 alin.1 și 3 din Legea nr.47/1992, și în alte cauze.
În conformitate cu prevederile art.147 alin.4 din Constituție deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor ceea ce presupune că, după publicarea în Monitorul Oficial, acestea nu au efect asupra unor cauze definitiv soluționate, intrate sub autoritatea lucrului judecat, ci numai în cauzele aflate în curs de soluționare sau care se vor soluționa în viitor.
Declararea, prin intermediul excepției de neconstituționalitate, a neconstituționalității unei dispoziții legale conduce la suspendarea de drept și respectiv la încetarea efectelor sale juridice. De altfel, prin art. XIV alin.1 din OUG nr.105/2009 s- dispus abrogarea OUG nr.37/2009.
Față de cele arătate, Curtea urmează să constate în cauză nelegalitatea Ordinului nr.5673/2009 fiind emis în aplicarea unor dispoziții legale declarate neconstituționale și, în consecință, să dispună anularea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare.
Dispune suspendarea executării Ordinului nr. 5673/16.10.2009 emis de Ministerul Educației, Cercetării și până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și.
Anulează Ordinul nr. 5673/16.10.2009 emis de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare pentru cererea de suspendare și în termen de 15 zile de la comunicare pentru cererea având ca obiect anularea actului administrativ.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2010.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.- 19.01.2010
19 Ianuarie 2010
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță
