Anulare act administrativ . Decizia 348/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.348/CA
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.211 din 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în C,-, județul C, intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează asupra recursului formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C care este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin acțiunea promovata si înregistrată la data de 24.11.2008 pe rolul Tribunalului Constanta -Sectia de contencios administrativ si fiscal sub
nr-, reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generala a Finanțelor Publice Constanta si Administrația Finanțelor Publice Constanta, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea actelor administrative înregistrate sub nr.-/20.08.2008 si nr.8459/31.07.2008 si obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 21.806 lei, plătită cu titlu de taxă speciala de primă înmatriculare auto. S-a solicitat, de asemenea a se dispune si obligarea paratelor la plata dobânzi legale determinata de la data plății si pana la data restituirii efective a sumei.
In fapt se arata ca reclamanta, in anul 2008 importat din Germania 2 autoturisme second hand, și potrivit art.2141-2143din Cod fiscal, a achitat suma de 21.806 lei reprezentând taxa specială pentru prima înmatriculări, taxa apreciata ca fiind in contradicție cu reglementărilor Uniunii Europene acceptate și de România.
A mai arătat reclamanta că în raport de disp.art.175 Cod proc.fiscala a formulat o cerere la Constanta pentru restituirea acestei taxe, insa cererea a fost respinsa.
Reclamanta a susținut că, potrivit disp.art.148 alin.2 din Constituția României și în raport si de disp.art.90 si art.28 din Tratatul Comunității Europene, prevederile art.2141- art.2143din Codul fiscal modificat prin Legea nr.343/2006, sunt inaplicabile. În cauză, sunt aplicabile disp.art.148 alin.2 din Constituția Românie, care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Legal citate pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii și pe cale de excepție a fost invocata lipsa calității procesuale pasive, și excepția prematurității promovării acțiunii.
2. Hotărârea tribunalului.
Prin sentința civilă nr.211 din 03.03.2009 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea promovata de către reclamanta - SRL în contradictoriu cu parata Direcția Generala a Finanțelor Publice Constanta, ca fiind promovata împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva; a respins excepția prematurității promovării acțiunii; a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice C și a dispus anularea actelor administrative nr.-/20.08.2008 si nr.8459/31.07.2008, obligând pârâta către reclamant la restituirea sumei de 21.806 lei percepută cu titlu de taxă specială auto prima înmatriculare achitată cu OP nr.505/17.06.2008 si OP nr.497/13.06.2008, precum și la plata dobânzii legală aferente acestei sume, de la data plății până la data restituirii efective.
Pentru a se pronunța astfel, a reținut prima instanță următoarele:
Reclamanta a achitat în contul Trezoreriei Municipiului C suma de 21.806 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare-prin OP.nr.505/17.06.2008-fila 16 si OP.nr.497/13.06.2008-fila 23.
Prin cererile înregistrate sub nr.8459/23.07.2008 si nr.-/30.07.2008, reclamanta a solicitat restituirea taxei de prima înmatriculare achitata, iar prin adresele emisa sub nr.nr.8459/31.07.2008-fila 12 si nr.-/20.08.2008-fila 11, pârâta Administrația Finanțelor Publice Car espins cererea de restituire, ca neîntemeiata.
Actul administrativ vătămător pentru reclamanta îl constituie însăși plata taxei speciale pentru autoturism, iar demersul prealabil administrativ la care este obligată reclamanta prin dispozițiile Legii contenciosului administrativ și ale Codului d e procedură fiscală, este asigurat prin cererile de restituire formulate la. C la data de 23.07.2008 si 30.07.2008.
de cele reținute s-a apreciat că apărarea formulata de către pârâta C privind prematuritatea promovării acțiunii, este neîntemeiată, considerente pentru care s-a dispus respingerea excepției.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că, în reglementarea internă, taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.110/2006, fiind incluse, prin aceasta, în Codul fiscal, articolele 214 - 214, care stabilesc obligația achitării, modul de calcul al taxei și scutirile de la plata acesteia.
În prezenta cauză, pârâta a invocat, în justificarea refuzului său de restituire a taxei de înmatriculare, incidența reglementărilor naționale, cuprinse în Codul fiscal și în Normele de aplicare ale acestuia.
Din economia textelor rezultă că taxa de înmatriculare se datorează doar pentru autoturismele noi, ca și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară și după data de 01.01.2007, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România si care ulterior datei reținute au fost revândute.
Sub acest aspect iferența de aplicare a taxei este discriminatorie pentru autovehiculele aduse in România din Comunitatea Europeana in scopul revânzării lor in tara, in situația in care acestea au fost deja înmatriculate in tara de proveniența, in timp ce la revânzarea autovehiculelor înmatriculate deja in România, taxa nu mai este perceputa.
Din prevederile constituționale reținute si față de Legea nr.157/2005-de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene are un caracter obligatoriu pentru statul român.
Se constata astfel, ca normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, aspect întărit si de jurisprudența Curții de Justiție Europene.
Chiar dacă statul român a adoptat, prin introducerea art.214- 214 din Codul fiscal, norme de discriminare fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, se constată că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiul, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior
normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
de aceste considerente, in raport de textele normative reținute se apreciază ca acțiunea promovata de către reclamanta, si întemeiata pe dispozițiile Tratatului Comunității Europene este admisibila, de vreme ce dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar.
Este real că prin OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, cu aplicare de la data de 01.07.2008, s-a prevăzut restituirea diferenței din taxa achitată și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor dispoziții (art.11) și au fost abrogate prevederile art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003. Însă, faptul că Guvernul României, urmare a negocierii purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, a adoptat taxa pe poluare, nu reprezintă o împrejurare care să schimbe situația juridică din speță, ci dovedește că reglementarea în vigoare la data încasării taxei în litigiu era contrară dreptului comunitar, astfel că taxele încasate cu încălcarea dreptului comunitar trebuie restituite.
Pe cale de consecință, instanța a constatat că adresele emisa sub nr.nr.8459/23.07.2008 - fila 12 si nr.-/30.07.2008 de către pârâta Administrația Finanțelor Publice C, prin care aceasta și-a exprimat refuzul de restituire a taxei de înmatriculare, reprezintă acte administrative nelegale, emise cu încălcarea dreptului reclamantei de a-i fi înmatriculat autoturismul independent de taxa de înmatriculare, drept rezultat din prevederile art. 90 par. 1 din Tratatul de Instituire a Uniunii Europene.
Pentru aceste considerentele, precum si cu raportare la prevederile art.114 Cod proc.fiscala si art.18 alin.1 din nr.554/2004, instanța a admis acțiunea principala, si pe cale de consecința a dispus obligarea paratei Constanta la restituirea către reclamanta - SRL a taxei de prima înmatriculare in cuantum de 21.806 lei, încasată in mod nelegal.
3. Recursul
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice C, care a criticat-o sub aspectele:
- restituirea taxei s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor OUG nr.50/2008 și art.6 din HG nr.686/2008;
- restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare încalcă și dispozițiile art.4 lit.a din OUG nr.50/2008 și art.11 din același act normativ întrucât potrivit acestor dispoziții legale obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări iar diferența rezultată dintre suma achitată cu titlu de taxă specială și taxa de poluare se restituie potrivit prevederii stabilite și normelor metodologice de aplicare a OUG nr.50/2008;
- prin OUG nr.50/2008 s-a dispus restituirea în parte a taxei achitată și nu restituirea integrală a taxei;
- cererea de restituire a fost depusă la C după data intrării în vigoare a OUG nr.50/2008 iar prima instanță s-a substituit organului fiscal;
- OUG nr.50/2008 a primit avizul Comisiei Europene la 25.06.2008 ca fiind conformă cu criteriile comunitare.
4. Curtea
Analizând criticile aduse Curtea va reține că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Cu referire la incidența la speță a prevederilor OUG nr.50/2008, Curtea reține următoarele:
Conform dispozițiilor art.11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribu7abili în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr.686/2008.
Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile conform principiuluitempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art.2141- art.2143Cod fiscal), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art.90 paragraf 1 din Tratat.
Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost stabilită și încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă intimatul reclamant are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decid că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr.68/79 l/S contre re danois des impts accises precum și cauza conexată nr.C-290/05 și C-333/05 și parag.61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr.50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.
Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei menționând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr.50/2008 dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă și plină de riscuri în scopul restituirii unei părți din taxă prin aplicarea noului act normativ.
A admite această teză ar însemna că soluția dată acțiunii reclamantei să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.1 din Constituție.
Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor OUG nr.50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nicio influență asupra dreptului reclamantului de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă în matriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.
Din această perspectivă, aplicarea OUG nr.50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea șui temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Față de cele arătate, Curtea va respinge recursul ca nefondat conform art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul în contencios administrativ și fiscal formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.211 din 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL, cu sediul în C,-, județul C, intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect anulare act administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 12 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Red.dec.jud.-/30.11.2009
Tehnored. 2 ex./02.12.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
