Anulare act administrativ . Sentința 371/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 371/2008
Ședința publică din 9 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții - și - în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, COLEGIUL DE CONDUCERE AL CURȚII DE APEL CLUJ și PREȘEDINTELE CURȚII DE APEL CLUJ, având ca anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 12 lei și timbru judiciar în valoare de 0,9 le.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul se află la al doilea termen de judecată și că la data de 9 aprilie 2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei o precizare a temeiului de drept al acțiunii, din partea reclamanților, în sensul că își întemeiază acțiunea pe prevederile Legii nr. 554/2004.
Curtea pune în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de APEL CLUJ în soluționarea prezentei cauze, excepție invocată de către pârâți prin întâmpinare ( fila 12 ), și reține cauza spre pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 29.02.2008 sub nr- reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL CLUJ, Colegiul de Conducere al Curții de APEL CLUJ și Președintele Curții de APEL CLUJ au solicitat instanței: 1. - să anuleze dispozițiile de trimitere spre competență soluționare în baza art.45 alin.5 din Legea nr.317/2004 la Comisia de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a "sesizării" făcute de jandarmul, cuprinsă în procesul-verbal al ședinței extraordinare a colegiului din 3 iulie 2007; - să elimine din procesul-verbal încheiat în ședința din data arătată la care au participat declarațiile părților; 3. - pe cale de consecință să fie anulat în întregime procesul-verbal al ședinței extraordinare a Colegiului de conducere al Curții de APEL CLUJ din 3 iulie 2007; 4. - să fie anulată adresa Curții de Apel nr.1651/18 iulie 2007, prin care procesul-verbal al ședinței din 3 iulie a fost înaintat în baza art.45 alin.5 din Legea nr.317/2004, Comisiei de disciplină pentru judecători a.
În motivarea celor solicitate se susține în esență că actele atacate au fost date cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 317/2004, a Legii nr.304/2004, a HG nr.991/2005 a Regulamentului de Ordine interioară a instanțelor, a dispozițiilor art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și implicit din perspectiva dispozițiilor art.721 și art.261 pr.civ. Astfel în dezvoltare se relevă că sesizarea făcută nu poate fi considerată decât o notă informativă în contextul în care persoana ce a "sesizat" nu poate fi considerată persoană interesată; nu are atribuții de serviciu potrivit dispozițiilor legii și a prevederilor Codului d eontologic ce impun o anumită confidențialitate, de a depune rapoarte adresate Curții sau altei instanțe. În acest context se relevă odată ce s-a lămurit și s-a decis în sensul unei simple trimiteri mai departe "a sesizării" în mod surprinzător și inutil colegiul, a procedat la luarea de decizii deși printre atribuțiile colegiului prevăzute de art. 22 din nu se numără efectuarea de investigații, luarea și consemnarea de declarații, iar o astfel de activitate nu este permisă nici de art. 49 alin. 1 din Legea nr. 304/2001 ce prevede că o singură atribuție a colegiului de a hotărî cu privire la problemele generale de conducere a instanței. Dacă doar prin ipoteză discutând se arată că "colegiul ar fi avut competența investigativă" se impunea a se lua interogatoriul părților în condițiile art. 721.pr.civ. însă prin modul în care s-a procedat a fost înlăturat orice mijloc de control al modului de redactare a declarațiilor - informative făcute fără nici o intenție a fi consemnate - fiind răpită orice măsură de protecție împotriva arbitrariului și ajungându-se astfel la atestarea unor împrejurări nerale.
Pe de altă parte se arată că ședința desfășurată de colegiu este nelegală în condițiile în care legea nu prevede două feluri de ședință - ordinară/extraordinară -, ci un singur fel de ședință de colegiu cu o procedură unică de convocare și comunicare a ordinii de zi cu cel puțin o zi înainte de data ședinței, iar în situația dată nu numai că ședința a fost intitulată "extraordinară" și fără o convocare și comunicare, dar la aceasta a participat și vicepreședintele ca invitat fără a se preciza din partea cui și fără a se vota cu privire la oportunitatea prezenței.
În plus, se arată că deși potrivit dispozițiilor regulamentului interior doar dezbaterile și hotărârile colegiului se consemnează într-un proces-verbal semnat de către toți membrii colegiului și hotărârile se comunică, aceste prevederi au fost grav încălcate nefiindu-le comunicată o hotărâre, care în mod conspirativ a și fost pusă în aplicare înainte de a se putea exprima rezerve față de interogatorii și hotărâre.
Concluzionând reclamanții arată că: este vorba de o sesizare făcută de o persoană care nu are interes; pe care textele legale o împiedică să facă un astfel de demers; o ședință neconsacrată legal; fără o ordine de zi comunicată în prealabil; în care s-au făcut investigații neconferite colegiului de lege, fără garanțiile prevăzute de lege pentru persoana interogată; o hotărâre a colegiului nenumerotată, necomunicată celor interesați, adoptată ultra vires dar pusă în aplicare pripit și în frauda dreptului de apărare, fie de un președinte în concediu de odihnă, fie de altcineva care a semnat pe numele acestuia, de trimiterea rezultatului unor discuții informale consemnate însă ca interogatoriu cu scăpări evidente, voite sau nu, și relevând aspecte de viață privată către comisia de disciplină alături de hotărâre.
Tot astfel se arată că înaintarea sesizarea comisiei de disciplină; împrejurarea de a stabili care este caracterul unui act concret depus la instanță, a unei corespondențe anume nu este o atribuție a colegiului și nu poate fi delegată; o hotărâre distinctă, numerotată, nu a fost elaborată, comunicată pentru a se putea expune eventualele obiecțiuni; în cauză a fost încălcat dreptul la vață privată, iar procedura desfășurată trebuie strict analizată în raport cu art.8 CEDO și recomandarea 2004 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
În fine, se arată că procesul de deliberare al administrației nu poate fi considerat efectiv decât dacă temeiurile care se greșesc la baza solicitării sunt într-adevăr examinate de organul administrativ însă o motivare a hotărârilor din perspectiv art. 721.pr.civ. a art.261 nu a fost făcută.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâții au relevat că prin demersul inițiat nu a fost indicat temeiul de drept procesual sau material care să permită verificarea naturii litigiului, natură în raport de care se înțelege a se invoca excepția necompetenței materiale a Curții de a soluționa în primă instanță cauza. Astfel, se arată că în condițiile în care acțiunea se califică ca fiind civilă, competența în raport cu dispozițiile Codului d e procedură civilă revine judecătoriei, iar în situația calificării acțiunii ca fiind contencioasă în raport cu dispozițiile art.10 alin.1 teza a II-a din Legea nr.554, competența revine tribunalului, întrucât niciunul din pârâți nu are calitatea de autoritate publică.
În cursul demersului după acordarea unui termen în vederea formulării apărării, prin precizarea depusă la 09.04.2008, reclamanții au relevat că temeiul acțiunii îl constituie Legea nr.554/2004 și în consecință, conform art.10 al acestui act normativ, competența aparține Tribunalului Cluj.
Față de cele relevate în condițiile art.137 pr.civ. Curtea a pus în discuție excepția invocată prin întâmpinare, excepție considerată întemeiată.
În acest sens s-a reținut că Legea nr.554/2004 pe care se fundamentează demersul judiciar prin dispozițiile sale prevede posibilitatea oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a se adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Același act normativ prin dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile locale și județene, precum și cele ce privesc taxe și impozite, contribuții, dotări vamale și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele ce privesc taxe și impozite, contribuții, dotări vamale, precum și accesorii mai mari de 500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin legea organică specială nu se prevede altfel.
Din textele enunțate rezultă că în contextul în care o persoană se consideră vătămată printr-un act al unei autorități se poate adresa pentru anularea acestuia, după caz, tribunalului administrativ când actul este emis de o autoritate locală și/sau prin acesta se stabilesc taxe și impozite până la 500.000 lei, iar Curții de Apel - Secției de contencios administrativ și fiscal când actul este emis de o autoritate centrală sau când actul este emis de autoritatea locală/centrală vizează stabilirea taxelor, datoriilor și accesoriilor de peste 500.000 lei.
Cu alte cuvinte, în situația în care actul este emis de o autoritate locală competentă aparține tribunalului, și aceasta și în situația în care actul emis de o atare autoritate vizează taxe, impozite de până la valoarea de 500.000 lei.
În speță reclamanții atacă acte emise de autoritățile locale, astfel că cererea de anulare a unor atare acte emise de autoritățile arătate sunt supuse regulilor instituite mai sus și în contextul cărora competența în primă instanță aparține tribunalului.
Prin urmare, constatând incidența prevederilor mai sus enunțate și invocate de părți, Curtea va admite excepția, iar în baza art. 158.pr.civ. se va desesiza și va trimite cauza spre soluționare instanței competente, Tribunalul Cluj - Secția de contencios.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL CLUJ invocată prin întâmpinare de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, COLEGIUL DE CONDUCERE AL CURȚII DE APEL CLUJ și PREȘEDINTELE CURȚII DE APEL CLUJ toți cu sediul în C-N, P-ța - cel M nr.1-3, jud.
Declină competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanții - cu. în C-N- jud.C și - cu. în C-N-,.5, jud.C în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, COLEGIUL DE CONDUCERE AL CURȚII DE APEL CLUJ și PREȘEDINTELE CURȚII DE APEL CLUJ în favoarea Tribunalului Cluj - Secția Contencios.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.FT./dact.SM
3 ex./17.04.2008
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Augusta Chichișan
