Anulare act administrativ . Decizia 39/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizia civilă nr. 39

Ședința publică din 07.01.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Diana Magdalena Bulancea

JUDECĂTOR 2: Horațiu Pătrașcu

JUDECĂTOR 3: Raluca

Grefier: -

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILORîmpotriva sentinței civile nr. 2099/03.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-reclamantă, prin avocat, cu împuternicire avocațială pe care o depune la dosar, lipsind recurenta-pârâtă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura de citare este legal îndeplinităși că intimata-pârâtă a depus, la data de 04.01.2009, întâmpinare, într-un exemplar.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul pe recurs.

Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului, sentința de fond fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată. Arată că, din cuprinsul actelor dosarului, rezultă că adresa nr. 15037/2004 pe care a depus-o la Prefectura Municipiului B este contestație formulată împotriva Deciziei nr. 2899/2004 a Comisiei Municipiului B, contestație ce a fost formulată în termenul legal. Solicită a instanța să aibă în vedere și prevederile art. 352alin. 5 din HG nr. 1277/2007 coroborate cu art. 7 alin. 3 din Legea nr. 9/1998. Pentru aceste motive, dezvoltate în întâmpinare, solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prinsentința civilănr.2099/3.06.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a fostadmisă în parteacțiune formulată de în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Lg.9/1998, în sensul că:

-a anulat decizia nr.1920/16.10.2008emisă de pârâta și

-a obligat pârâta să soluționeze motivat contestațiaformulată împotriva hotărârii nr.2899/4.06.2004 emisă de Comisia Municipiului B de aplicare a Lg.9/1998 înregistrată sub nr.15037.

A fostrespins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune cominatoriide la data pronunțării și până la data comunicării acesteia.

S-arespins ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin cerea formulată, reclamanta, a solicitat, anularea deciziei nr. 1920/16.10.2008 emisă de pârâtă, ca fiind netemeinică și nelegală, obligarea pârâtei să emită o decizie de invalidare a hotărârii nr. 2899/04.09.2004 a Comisiei Municipiului B de aplicare a Legii nr. 9/1998 cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare sub sancțiunea pîrîții daunelor cominatorii.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că împreună cu frații săi, a depus cererea înregistrată sub nr. 8035/2424/23.12.1999 la Prefectura Municipiului B- Comisiei Municipiului B de aplicare a Legii nr. 9/1998, prin care au solicitat compensații pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării tratatului dintre Romania si Bulgaria din 1940.

Cererea a fost respinsa prin hotararea nr. 2899/04.06.2004, pe motiv ca actele depuse la dosar sunt insuficiente.

Impotriva acestei hotarari s-a formulat contestatie si odata cu aceasta reclamanta afirma ca au fost depuse si toate actele necesare care au fost solicitate.

Dupa lungi tergiversari, a emis decizia contestata in cauza prin care a fost validata hotararea comisiei mentionata anterior, fara sa se motiveze în vreun fel aceasta decizie.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 8 alin. 1 din legea nr. 554/2004 si art. 7 alin. 3 din legea nr. Lg.9/1998.

In cauza a formulatîntampinare pârâtaprin care se mentioneaza ca decizia contestata este legala si temeinica, în conditiile în care petentii nu au depus la dosar actele solicitate în dovedirea cererii formulate, iar parata, validand hotararea comisiei nu avea obligatia sa motiveze aceasta decizie.

Pentru a pronunța această soluție,prima instanță a reținut în esențăcă, pârâta ANFPR -Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, deși, învestită conform dispozițiilor art. 7 alin 3 din legea menționată, cu

soluționarea contestației, nu s-a pronunțat decît asupra validării hotărârii nr. 2899/04.06.2004, emisă de pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, pe care a validat-ofără să menționeze niciun motivpentru care se realizează această validare ori nu se soluționează contestația petenților.

Totodată, tribunalul a reținut că în cauză au fost încălcate dispozițiile art. 7 alin. 3 din HG nr. 1277/2007 precum și dispozițiile art. 7 alin.3 din Legea nr. 9/1998, situație în care a admis în parte acțiunea formulată în sensul anulării deciziei nr.1920/16.10.2008 emisă de pârâta și obligării pârâtei să soluționeze motivat contestația formulată împotriva hotărârii nr.2899/4.06.2004 emisă de Comisia Municipiului B de aplicare a Lg.9/1998 înregistrată sub nr.15037.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii și cel al acordării cheltuielilor de judecată, instanța l-a respins, întrucăt nu au fost administrate probe în sensul dovedirii acestora.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs reclamantaAutoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Lg.9/1998, care a invocat disp. art. 3041din Codul d e procedură civilă, precum și dispozițiile Legii nr.9/1998, HG nr.753/1998, HG.nr. 286/2004, OG nr. 94/2004 și HG nr.1277/2007, solicitând în esență, admiterea recursului formulat, casarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca neîntemeiată întrucât:

- pe de o parte, reclamanta nu a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 2899/2004, iar adresa nr. 15037/2004, nu reprezintă o contestație, ci doar un memoriu,

- iar pe de altă parte, acuzele reclamantei cum că decizia este nemotivată, sunt lipsite de obiect, întrucât art. 35 alin.4 lit.b și c din HG 753/1998 modificată, prevede că doar răspunsul la contestații și deciziile de invalidare și rectificarea hotărârilor se motiveaz.

Intimata,în întîmpinarea depusă, a cerut respingerea recursului, motivând că soluia instanței de fond este legală și temeinică.

Recursul este nefondat.

1.În ceea ce privește prima critică, se constată că, cerera înregistrată sub nr. 15037/2004 a fost aprecităși de autoritatea emitentădreptcontestațieformulată de petentă, împotriva Hotărârii nr. 2899/2004, așa cum rezultă din adresa nr. 13512/20.10.2008 a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.9/1998, prin care se comunică petentei următoarele:" contestația formulată împotriva nr. 2899/04.06.2004 a fost luată în considerare la emiterea Deciziei de validare nr.1920/16.10.2008 " (fila 3 dos. fond).

Prin urmare, faptul că petenta nu și-a intitulat actul depus -contestație - nu-i poate modifica natura, câtă vreme din conținutul său rezultă că petenta a înțeles să conteste Hotărârea comisiei, prin care i-a fost respinsă cerere de acordare a compensațiilor bănești potrivit Legii nr.9/1998.

2. Referitor la cea de-a doua critică;

Potrivit disp. art. 352alin 5 din Hotărârea nr.1277/2007 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea compensațiilor cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietate statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 753/1998: "pe baza propunerii Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, vicepreședintele dispune, prin decizie, plata despăgubirilor, iar prindecizie motivatăinvalidarea hotărârii sau rectificarea acesteia".

Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că, doar în situațiaacordării despăgubirilor,decizianu trebuie motivată, pentru că, în acest caz, este de presupus că, în baza probelor depuse, cererea a fost dovedită, motivarea deciziei impunându-se, per a contrario, în cazul respingerii (invalidării sau rectificării hotărârii de acordare a despăgubirilor), tocmai pentru a se cunoaște motivele neacordării.

Or, din lecturarea Deciziei nr. 1920/ 16.10.2008 existentă la fila 111 dos. fond, se observă că aceasta este compusă din 3 articole (la art. 1 se menționează că"se validează Hotărârea nr.2899",la art. 2 se arată că"prezenta Decizie poate fi atacată în termen de 30 de zile.",iar la art.3 de dispunecomunicareaDeciziei), nefiind indicate motivele care au stat la baza respingerii cererii, fiind deci nemotivată.

În consecință, în temeiul disp. art. 312 alin 1 Cod pr. civ., Curtea va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 2099/03.06.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 7.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

Red. GREFIER

EF/2ex.

13.01.2010

Tr.-09

Jud. SG

Președinte:Diana Magdalena Bulancea
Judecători:Diana Magdalena Bulancea, Horațiu Pătrașcu, Raluca

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 39/2010. Curtea de Apel Bucuresti