Anulare act administrativ . Decizia 44/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 44/ Dosar Nr-
Sedința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa
- - - JUDECĂTOR 3: Lorența
- - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta CASA JUDEȚEANĂ DE PENESII împotriva sentinței civile nr.868/CA din 19.10.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei reclamante Casa Județeană de Pensii B și a intimatului pârât.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că recursul formulat de reclamanta Casa Județeană de Pensii B este declarat în termen și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar. De asemenea se constată că atât recurenta reclamantă cât și intimatul pârât au solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin.2 Cod procedură civilă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 868/CA/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii B în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 1 al. 6 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004, "Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."
Este evident că, față de aceste dispoziții legal citate, autoritatea emitentă a actului se poate adresa instanței de contencios doar dacă instanța de contencios ar fi competentă să soluționeze un astfel de litigiu. In speță, deși actele a căror anulare se solicită, sunt acte administrative, totuși Legea 19/2000 prevede o altă procedură de anulare a lor și stabilește o altă competență de soluționare a unor astfel de litigii.
Dacă s-ar interpreta altfel și dacă s-ar trece peste inadmisibilitatea acțiunii in contencios administrativ înseamnă că instanța de contencios ar trebui să analizeze pe fond actele deduse judecății și să aprecieze, prin interpretarea Legii 19/2000 și a Legii 303/2004, îndeplinirea sau nu a condițiilor privind pensionarea pârâtului.
Deși se susține faptul că actele au intrat in circuitul civil, s-a constatat că acest aspect nu a împiedicat-o pe reclamantă ca, după emiterea primei decizii de pensionare contestate, să emită oad oua decizie. In același timp, s-a mai constatat că dispozițiile art. 89 din Legea 19/2000 permit revizuirea eventualelor erori legate de stabilirea și plata drepturilor de pensie, ceea ce înseamnă că reclamanta are posibilitatea legală de a proceda ea însăși la modificarea actelor a căror anulare o solicită.
Trecând peste aceste aspecte și analizând pe fond acțiunea, tribunalul a constatat că aceasta este nefondată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 83 ind. 1 al. 1 din Legea 303/2004, "judecătorii și procurorii pot fi pensionați anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depășesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puțin 5 ani." Această vechime in magistratură este de 25 de ani, față de dispozițiile art. 82 al. 1. S-a mai constatat că noțiunea de vechime in magistratură este definită de dispozițiile art. 86 din același act normativ.
Rezultă din chiar susținerile reclamantei că pârâtul are o vechime in magistratură, așa cum este definită de dispozițiile art. 86, de peste 30 ani, depășind cu 5 ani vechimea prevăzută de art. 82.
Concluzionând s-a reținut că pârâtul îndeplinește condițiile pentru pensionarea anticipată și pentru a beneficia de pensie de serviciu și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Casa Județeană de Pensii B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea pronunțată nesocotește prevederile HG 1275/2005, Legii 19/2000 și Legii 303/2004, pârâtul la data depunerii dosarului de pensie de serviciu anticipată nu întrunea cerințele de vechime în funcțiile strict menționate de art. 82 alin 1 din Legea nr. 303/2004. Se citează dispozițiile art. 82 alin 1 și 83 indice 1 din lege menționându-se că pârâtul are vechime în magistratură în funcțiile prevăzute de art. 82 alin 1 de doar 10 ani și 4 luni, deci nu întrunește condițiile de pensionare anticipată. Menționează că punctul său de vedere este confirmat și de adresa CNPAS.
Intimatul pârât a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului. A invocat excepția de inadmisibilitate care a fost unită cu fondul, recurenta nu a criticat modul de soluționare a acesteia. Chiar dacă se apreciază că soluția nu s-a pronunțat pe excepție și pe fond recursul este neintemeiat, în speța sa este incident art. 86 din Legea nr. 303/2004.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este nefondat.
Înainte de verificarea motivelor de recurs, față de susținerile intimatului prin întâmpinare, se impune a se sublinia faptul că tribunalul a soluționat cauza pe fond și nu pe excepția inadmisibilității acțiunii.
Potrivit art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 " Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice."
Decizia de pensionare este un act administrativ unilateral, actul nu mai poate fi revocat (decizia de revocare a acestuia este nelegală, conform art. 87 din Legea nr. 19/2000 decizia de pensionare nu este supusă unui regim de revocare), a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice ( s-a făcut propunerea de eliberare din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, s-a semnat decretul de președintele României). Dispozițiile art. 87 alin 1 din Legea nr. 19/2000 reglementează doar posibilitatea titularului cererii de pensionare să se adreseze instanței de judecată. actului trebuie să acționeze potrivit dreptului comun care este în speță Legea nr. 554/2004 legea contenciosului administrativ.
Soluția pronunțată de prima instanță pe fondul cauzei deduse judecății este corectă. Pârâtul a solicitat acordarea pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2004 și nu în baza Legii nr. 19/2000. Legea 303/2004 derogă de la dispozițiile Legii 19/2000 a pensiilor instituind pensia de serviciu pentru magistrați și cei asimilați magistraților. Conform art. 82 alin 2 din Legea 303/2004 republicată cu ultimele modificări:
"(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult."
Art. 86 precizează practic modul de calcul al vechimii în magistratură arătând în mod expres că "Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ."
Dispozițiile din cele două articole de lege se coroborează. Pârâtul a avut o vechime de 10 ani și 4 luni în funcția de judecător și diferența de până la 30 ani și 2 luni vechime în funcții de specialitate juridică, ofițer cu studii superioare, avocat, consilier juridic. La momentul depunerii cererii de pensionare era judecător.
Legea permite pensionarea anticipată a acestora înainte de împlinirea vârstei de 60 ani în condițiile art. 83^1 "(1) Judecătorii și procurorii pot fi pensionați anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depășesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puțin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condițiile pentru acordarea pensiei în condițiile prezentului articol, cât și pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii."
Dispozițiile legale menționate au fost interpretate în sensul reținut de către prima instanță și de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 11/15 ianuarie 2009:
Vechimea continuă în magistratură prevăzută la art. 81 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie perioada în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat acestora a îndeplinit, până la data pensionării sau eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, timp de 20 de ani, neîntrerupt, funcțiile prevăzute la art.86 coroborat cu art.104 din această lege.
La calcularea vechimii continue în magistratură, se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului Superior al Magistraturii, a avut calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a îndeplinit funcția de secretar general sau secretar general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost detașat, în condițiile legii, sau a întrerupt activitatea un anumit timp, dar nu i-a încetat raportul juridic de muncă cu instituția în care era încadrat, dacă perioada respectivă constituie vechime în magistratură.
Decizia a fost considerată ca fiind corectă și legală și de către Consiliul Superior al Magistraturii și de către Președintele României. În acest context adresa CNPAS poate fi interpretată doar ca un punct de vedere diferit al acestei instituții.
Pentru toate considerentele arătate, curtea în baza art 312 alin 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 8, 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat și să mențină sentința civilă atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta Casa Județeană de Pensii B împotriva Sentinței civile nr. 868/CA/19.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi 19.01.2010.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red./22.01.2010
Dact./26.01.2010/4 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu, Marcela Comșa, Lorența
