Anulare act administrativ . Decizia 450/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 450/R-CONT
Ședința publică din 24 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
- -, președinte secție
- -, judecător
, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea OBȘTEA DRAGOSLĂVENI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr.639/CA din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimate fiind AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN A.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimatele B și A- Centrul Jud. A prin consilier jr., în baza delegațiilor de la dosar, lipsind recurenta- contestatoare Obștea Dragoslăveni.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat legal prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 5,00 lei, precum și a chitanței nr. 6992/2009, emisă de Primăria Mun.Pitești, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că al dosar au fost depuse întâmpinări de către intimatele B și - Centrul Jud. A, precum și o cerere din partea recurentei- contestatoare prin care se depune taxa judiciară de timbru și împuternicirea avocațială.
Reprezentantul intimatelor arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul intimatelor, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele menționate în întâmpinările depuse la dosar.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș sub nr- la data de 4.08.2008, reclamanta Obștea Dragoslăveni a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean A, solicitând instanței să anuleze deciziile nr.2641/3.07.2008 și nr.-/10.05.2008, ca nelegale și netemeinice.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că prin decizia nr.-/10.05.2008 a fost exclusă de la plata sprijinului financiar pentru agricultură pentru anul 2008, stabilindu-i-se drept sancțiune un debit în cuantum de 51.543,28 lei, corespunzător diferenței dintre suprafața solicitată pentru sprijin, respectiv 407,68 ha. și suprafața determinată, respectiv 102,77 ha.
Contestația administrativă i-a fost respinsă prin decizia nr2641/3.07.2008, fără ca motivele invocate de Obște să fie luate în considerare. Reclamanta a arătat că figurează în registrul agricol al Primăriei Comunei cu suprafața solicitată pentru ajutor financiar și nerecunoscută de către pârâtă. Pârâta nu a luat în considerare nici licitațiile organizate de obște pentru închirierea pășunilor alpine, nici declarațiile anuale privind plata impozitului aferent suprafețelor cu destinația de pășune.
La data de 6.11.2008, reclamanta și-a precizat cererea cu privire la partea pârâtă, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură B și cu Centrul Județean A al.
Prin sentința nr.639/CA/12.12.2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei, reținând că, potrivit art. 6 din OUG nr.125/2006, reclamanta avea obligația să dovedească că folosește și exploatează efectiv suprafața de 407,68 ha, cu destinația de pășune, pentru care a solicitat să îi acorde plățile prevăzute de actul normativ respectiv. Deși a fost solicitată de către să clarifice inadvertențele sesizate de către aceasta în sensul că s-a constatat, în urma verificărilor administrative, că suprafața folosită de către Obște este mai mică decât cea pentru care a solicitat sprijin financiar, reclamanta nu a dat curs invitației respective.
Pârâtele au procedat corect prin respingerea cererii și a contestației administrative formulate de reclamantă, făcând aplicarea dispozițiilor art.138 alin.1 si art.136 alin.1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1973/2004, care impune respingerea cererii, excluderea de la finanțare și aplicarea sancțiunii multianuale solicitantului care declară că utilizează și exploatează în mod direct o suprafață mai mare decât cea determinată cu un procent de peste 50%, urmând ca sancțiunea aplicată să se recupereze de la solicitant în anii următori din sprijinul anual la care ar fi fost îndreptățit acesta. Faptul că reclamanta este proprietara suprafeței pentru care a solicitat sprijin nu este contestat de către pârâte, însă, aceasta nu atrage de drept acordarea sprijinului pentru suprafața pretinsă, câtă vreme nu se dovedește că reclamanta o folosește în întregime.
OUG nr.125/2006 prevede că finanțarea sectorului agricol se realizează în concordanță cu dispozițiile Regulamentului Consiliului (CE) nr.1973/2004, care stabilește principiile de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr.1782/2003 privind stabilirea normelor comune pentru regimurile de susținere directă în cadrul politicii agricole comune și stabilirea altor regimuri de susținere în favoarea agricultorilor, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală, finanțat din fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală () și în conformitate cu Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta care, invocând dispozițiile art.299 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, recurenta a arătat că nu a primit niciodată solicitarea de clarificare pe care au pretins pârâtele că i-au înaintat-o, astfel încât a fost în imposibilitate de a dovedi modul de utilizare a terenurilor. Invitația respectivă trebuia transmisă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în orice alt mod care să dovedească în mod cert că invitația a ajuns la destinatar.
În plus, la dosarul cauzei nu există nicio dovadă certă că solicitarea nr.-/20.10.2007 este aceeași cu adresa nr.447/15.11.2007 și că aceasta poartă semnătura și ștampila vreunuia dintre intimați. Faptul că însăși reclamanta a făcut referire la existența unor contracte de arendă asupra terenului pentru care a cerut sprijin financiar nu este motiv întemeiat ca intimatele să considere că utilizarea terenurilor s-a făcut prin arendare. În realitate, contractele de arendă afectează o suprafață mică.
Procedând în maniera pe care a adoptat-o, intimata nu va putea să realizeze obiectivul menținerii suprafeței de pajiști permanente la nivel național existente la data de 01.01.2007. Asupra cererii de plată intimatele trebuia să efectueze controale administrative și la fața locului. Prin contestația administrativă s-a arătat că un astfel de control nu a fost efectuat și că reclamanta nu a fost notificată de către pentru clarificarea neregulilor.
Intimata Baf ormulat întâmpinare, solicitând aplicarea dispozițiilor art.3021lit.c Cod pr.civilă și reținerea nulității cererii de recurs, întrucât recurenta-reclamantă nu arată nici un motiv de nelegalitate al sentinței recurate.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând, în esență, că însăși recurenta a recunoscut că pentru o parte din suprafața pentru care a solicitat ajutor financiar are încheiate contracte de arendă, ceea ce dovedește că aceasta nu exploatează personal toată suprafața arătată în cererea de ajutor. În ce privește comunicarea solicitării de clarificare, depunerea la dosar a borderoului colectiv de comunicare creează o prezumție în favoarea și reprezintă un început de dovadă scrisă. Solicitarea nr.-/20.10.2007 este aceeași cu adresa nr.447/15.11.2007, ambele numere fiind reținute în actul respectiv aflat la fila 3 dosar fond. În final, intimata a arătat că însăși recurenta a recunoscut că delegații au fost într-un control pe teren în comuna și s-a arătat nemulțumită că aceștia nu au contactat-
Și intimatul-pârât Centrul Județean A al a formulat întâmpinare reluând apărările intimatei și adăugând, în plus, că niciodată recurenta nu a invocat în contestația administrativă faptul că nu a avut cunoștință de solicitarea de clarificare nr.447/2007 și că astfel ar fi fost în imposibilitatea de a dovedi folosința terenurilor pentru care a solicitat sprijin. În acest fel pârâta schimbă cauza acțiunii (causa petendi). De asemenea, intimatul a mai arătat că, în urma verificărilor realizate a constatat că recurenta-reclamantă a transmis spre folosință o parte din pășunile sale către alte persoane care, la rândul lor, au formulat cereri de sprijin financiar: 39,2 ha. și 75,8 ha pășune alpină atribuită fermierului și 45,5 ha pășune alpină atribuită fermierului, prin contracte de arendare.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate și în raport de dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Curtea nu va reține nulitatea recursului invocată de către intimata în raport de dispozițiile art.3021lit.c Cod pr.civilă, având în vedere că recurenta și-a motivat recursul în fapt și în drept și că, potrivit art.3041Cod pr.civilă, recursul declarat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel nu poate fi limitat la motivele de recurs prev.de art.304 Cod pr.civilă, instanța putând examina cauza sub toate aspectele.
Curtea reține că, într-adevăr, în contestația sa administrativă împotriva deciziei nr.-/2008, recurenta-reclamantă nu a invocat faptul că nu i-au fost solicitate clarificări cu privire la suprafața de teren declarată pentru sprijin financiar, însă, acest lucru nu îi poate fi imputat, de vreme ce prin decizia respectivă nu se arată că sancțiunea îi este aplicată și ca urmare a neprezentării la invitația de clarificări.
Curtea constată însă că, prin precizarea motivelor cererii de chemare în judecată depusă la dosarul de fond la data de 10.12.2008, reclamanta a invocat neprimirea invitației la clarificări, arătând că nu s-a făcut dovada comunicării certe a unei astfel de invitații și că avea obligația de a efectua controale la fața locului pentru a se edifica asupra terenurilor efectiv folosite de către Obște. In aceste fel, nu se poate pune in discutie schimbarea cauzei actiunii.
Curtea constată, de asemenea, că adresa nr.447/15.11.2007 este aceeași cu solicitarea de clarificare nr.-/20.10.2007, prin care reclamanta a fost chemată să îndrepte erorile din solicitarea de plată. Din actele dosarului de fond rezultă că intimatul Centrul Județean A al și-a îndeplinit obligația de a comunica recurentei-reclamante solicitarea de clarificare arătată anterior.
Chiar dacă s-ar putea reține că invitația respectivă nu a ajuns la destinatarul ei, adică la recurentă, Curtea constată că recurenta nu a dovedit nici în fața instanței de fond, nici în fața instanței de recurs, că folosește și exploatează în mod direct întreaga suprafață pentru care a solicitat sprijin financiar. Prin urmare, recurenta nu a înlăturat, prin dovezi, în nici un fel susținerile sale din contestația administrativă și prin cererea de chemare în judecată privitoare la "folosirea" terenurilor prin intermediul contractelor de arendare încheiate cu diverși arendași.
Dimpotrivă, din rapoartele de control administrativ efectuate în lunile octombrie 2007 și martie-aprilie 2008, precum și din raportul de soluționare a contestației administrative nr.2640/3.07.2008, rezultă că între evidențele și constatările pe teren ale delegaților acesteia, pe de o parte, și solicitarea recurentei, pe de altă parte, există neconcordanțe în sensul că suprafața declarată de recurentă pentru primirea sprijinului financiar este mai mare decât cea exploatată în mod direct de către aceasta.
În ce privește controlul "pe teren" efectuat de către reprezentanții, Curtea reține că însăși recurenta recunoaște acest aspect prin contestația administrativă formulată împotriva deciziei de sancționare.
În această situație, constatând ca recurenta exploatează efectiv o suprafața de 102,77 ha - diferența în raport de suprafața de 407,68 ha declarată pentru obținerea ajutorului fiind mai mare de 50% - în mod corect au aplicat intimații dispozițiile art. 6 si 7 din OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe si plăți naționale directe complementare, dispoziții potrivit cărora pot beneficia de plăți directe cei care exploatează în mod direct, personal, terenul, nu și arendatorii.
De asemenea, în mod corect au fost aplicate dispoz. art. 138 alin.1 din Regulamentul (CE) nr.1973/2004 al Comisiei Europene pentru stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului Uniunii Europene, care stabilește excluderea de la plata sumelor în cadrul schemelor de plăți directe și impunerea sancțiunilor multianuale constând în sume de bani ce se deduc din plățile pe care solicitantul le-ar fi putut obține pentru diferența dintre suprafața declarată și cea determinată în cei trei ani calendaristici următori anului în care s-a făcut constatarea.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta OBȘTEA DRAGOSLĂVENI, cu sediul în comuna, județul A, împotriva sentinței nr.639/CA din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimate fiind paratele AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
13.05.2009
Red.
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
