Anulare act administrativ . Sentința 48/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 48
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul,domiciliat în B, Cartier Broșteni, -A,. 3,. 8, județul B, în contradictoriu cu pârâtulMINISTERUL T ȘI SPORTULUI, cu sediul în B,-, sector 2.
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, potrivit chitanței nr. 31419 și timbru judiciar de 0,50 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspuns reclamantul personal, lipsă fiind pârâtul Ministerul T și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,care învederează că dosarul nr- înregistrat la data de 26 noiembrie 2009 fost conexat la dosarul nr- înregistrat la 25 noiembrie 2009, conexare care a avut loc la termenul de astăzi, constatându-se că ambele cauze au același obiect, litigiul fiind între aceleași părți, după care,
Reclamantul, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Având cuvântul în susținerea acțiunii, reclamantul arată că a deținut funcția de director al Direcției Județene pentru Tineret din anul 2006. În urma apariției OUG 37/2009, postul corespunzător funcției avute a fost desființat, în locul acestuia fiind înființat un alt post corespunzător funcției de director coordonator, pe care, în urma promovării concursului, a ocupat acest post, iar urmare acestui fapt între el și s-a încheiat un contract de management, asimilat contractului individual de muncă.
În urma numeroaselor fluctuații și disensiuni din viața politică a României din acea perioadă în septembrie 2009 printr-un ordin al, i s-a adus la cunoștință că, începând cu o dată imediată îi va înceta contractul de management, în mod cu totul surprinzător și totodată nelegal.
Urmând procedurile legale, prevăzute de Legea 554/2004, a contestat ordinul prin care i-a încetat contractul de management ce a fost emis cu nerespectarea prevederilor legale și contractuale și în care nu sunt precizate motivele de fapt care au determinat concedierea și nici instanța si termenul de contestare a acestei decizii. ceea ce ar atrage nulitatea.
Față de cele arătate, solicită anularea ordinelor nr. 1633/05.10.2009 și nr. 1758/09.10.2009, repunerea în funcția deținută anterior emiterii acestora cu plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la data repunerii în funcție, solicitând totodată și daune morale în cuantum de 10.000 lei. Fără plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul T și Sportului să dispună, anularea Ordinului nr. 1633/05.10.2009 și a Ordinului 1758/09.10.2009 prin care a fost concediat în mod nelegal, repunerea în funcția deținută anterior emiterii acestora, cu plata tuturor r drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la repunerea în funcție în mod efectiv, solicitând totodată și daune morale în cuantum de 10.000 lei.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a deținut funcția de director al Direcției Județene pentru Tineret încă din anul 2006. Ca urmare a apariției OUG 37/2009, funcția de director al s-a desființat, fiind înființată în locul acesteia funcția de director coordonator.
Arată că în temeiul ordonanței de urgență, i-a fost încetat contractul individual de muncă, postul de conducere al B fiind scos la concurs.
În urma susținerii și promovării concursului pentru ocuparea postului de director coordonator al a semnat cu Ministerul T si Sportului contractul de management nr. 397/23.05.2009, contract care este asimilat cu contractul individual de muncă potrivit art. III pct. 7 din OUG 37/2009 și în care sunt menționate clauze prin care se stabilește durata acestuia, drepturile și obligațiile părților, răspunderea contractuală precum si modificarea și încetarea contractului.
Ulterior, la data de 5.10.2009 arată reclamantul, au fost transmise prin fax o notificare și Ordinul nr. 1633/05.10.2009 prin care i-a fost adus la cunoștință faptul că începând cu data de 21.10.2009 contractul de management încheiat cu își va înceta efectele în temeiul prevederilor art. 3 din contract.
Susține reclamantul că, prin aceste acte administrative unilaterale a fost demis în mod nelegal din funcția deținută aceea de director coordonator al
La data de 9.10.2009 i-a fost comunicat un alt ordin care preciza ca temeiul legal al Ordinului 1633/05.10.2009 este art. IV din OUG 105/2009.
Considerând că cele două ordine sunt vădit nelegale, deoarece primul 1633/05.10.2009 nu putea avea ca temei legal prevederi conținute de un act normativ publicat în în data de 06.10.2009, dată de la care acesta urma să producă efecte, nu retroactiv,iar cel de-al doilea deoarece la data emiterii primul ordin deținea funcția de director coordonator, astfel că demiterea sa nu putea avea ca temei legal OUG 105/2009, reclamantul a formulat în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea 554/2004 plângere prealabilă împotriva actelor administrative menționate, răspunsul la aceasta comunicându-i-se la data de 11.11.2009 prin care i se refuza revocarea Ordinului 1633/05.10.2009.
Arată reclamantul că, atât din conținutul Ordinului 1633/05.10.2009 cât și din răspunsul la plângerea prealabilă rezultă că încetarea contractului de management a intervenit ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost încheiat, adică un contract încheiat pentru o durată 4 ani poate fi desființat oricând în mod unilateral prin act administrativ al ordonatorului principal de credite.
Consideră că această interpretare a clauzelor contractuale și acest mod de acțiune este abuziv și contravine prevederilor legale într-un stat de drept, mai mult o astfel de modalitate de încetare a contractului încalcă principiul irevocabilității actelor juridice conform căruia actului juridic bilateral nu i se poate pune capăt prin voința numai a unei a din părți.
În concluzie, consideră reclamantul, că actul administrativ, respectiv Ordinul 1633/05.10.2009 prin care i-a fost încetat contractul de management nr. 397/2009 este emis cu nerespectarea prevederilor legale și contractual, în cuprinsul lui nefiind precizate nici motivele de fapt care au determinat concedierea și nici instanța și termenul de contestare, ceea ce atrage nulitatea lui.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.
La data de 17.12.2009 Ministerul T și Sportului formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivând că susținerile formulate în cuprinsul plângerii sunt nefondate și nelegale.
Susține că potrivit art. III din contractul de management reglementat de OUG 37/2009 și HG 527/2009, contractul de management este asimilat contractului individual de muncă și conferă titularului vechime în muncă și specialitate din care rezultă, iar contractul de management reglementat de OUG nr. 37/2009 și al cărui
format și clauze au fost stabilite prin lege - HG nr. 527/2009, reprezintă
un contract administrativ, ale cărui efecte sunt asimilate prin voința
legiuitorului, contractului individual de muncă. Art. III pct. 7 din OUG nr.
37/2009 menționează expres că "contractul de management este asimilat
contractului individual de muncă prin aceea că încheierea lui conferă
titularului său anumite drepturi specifice contractului individual de
muncă, respectiv vechime in muncă și specialitate; la art. III pct. 10 din OUG nr. 37/2009 se menționează expres că
"modelul-cadru al contractului de management prevăzut la alin. (6) va fi
stabilit prin hotărâre a Guvernului". Totodată, în cuprinsul art. III pct. 6
din actul normativ menționat se arată că, drepturile și obligațiile conferite
de contractul de management, clauzele standard, modalitățile de încheiere,
durata, executarea, încetarea sau rezilierea contractului de management
vor fi reglementate prin lege specială.
Arată că potrivit art. 10 din modelul cadru de contract de management reglementat de HG nr. 527/2009, litigiile izvorâte din încheierea, executarea, modificarea, încetarea și interpretarea clauzelor prezentului contract de
management se soluționează conform prevederilor care reglementează
contenciosul administrativ.
In ceea ce privește durata pentru care se încheie Contractul de
management, la art. III pct. 6 din OUG nr.3 7/2009 precum și la art. 2 din
HG nr.527/2009, se precizează că încheierea contractului de management
se poate face pe o perioada de maxim 4 ani. Legea stabilește astfel
durată determinată sau cel puțin determinabilă pentru care se încheie
contractul de management.
Argumente sus menționate, susține pârâtul, arată caracterul derogatoriu de la dreptul comun al contractului de management, al cărui regim juridic este reglementat de dispozițiile actelor normative speciale, respectiv OUG 37/2009 și HG 527/2009.
În concluzie pârâtul susține că, încetarea contractului de management a intervenit ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost încheiat, iar nu ca urmare a vreunei culpe a reclamantului. Acest aspect a fost precizat în mod expres în cuprinsul Ordinului nr. 1633/05.10.2009, emis de Ministrul T și Sportului. Așadar nu s-a pus problema unei evaluări nesatisfacătoare a reclamantului, care să fi atras obligația comunicării motivului încetării contractului de management.
Pentru motivele arătate anterior, solicită respingerea acțiunii ca nefondată si nelegală.
La termenul de judecată din data de 25 februarie 2010, constatându-se că reclamantul avea înregistrat pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI două acțiuni cu același obiect și între aceleași părți, respectiv dosarul nr- înregistrat la data de 26 noiembrie 2009 și dosarul nr- înregistrat la 25 noiembrie 2009, s-a procedat la conexarea celor două dosare în temeiul disp. art. 164 Cod proc. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin Ordinul nr. 1633 din 05.10.2009 emis de Ministerul T și Sportului s-a dispus că începând cu data de 21.10.2009 domnului, având funcția de director coordonator al îi încetează contractul de management nr. 397/23.05.2009, în temeiul prevederilor art. 3 din contract.
Ulterior la data de 9.10.2009 i-a fost comunicat un alt Ordin nr. 1758/09.10.2009 prin care se preciza că temeiul legal al Ordinului 1633/05.10.2009 este art. IV din OUG 105/2009, act normativ publicat în Monitorul Oficial la data de 06.10.2009.
Deci, ordinele au fost emise în temeiul prevederilor OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice și a prevederilor legale cuprinse în HG nr. 527/2009 referitoare la Modelul cadru de contract de management.
Împotriva Ordinului 1633/05.10.2009 reclamantul formulat plângere prealabilă la care a primit răspuns prin adresa nr.274/09.11.2009 în care se arată, printre altele,că încetarea contractului de management nr. 397/23.05.2009 a intervenit ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost încheiat, în art. 3 din respectivul contract se prevedea că acesta se încheie pe o perioada de până la 4 ani, perioadă determinabilă, dar nu mai mare de 4 ani.
Se mai arată că ordinului nu i se aplică dispozițiile din Codul muncii,nici cu privire la modul de încetare a Contractului de management, nici cu privire la menționarea în cuprinsul Ordinului de revocare a duratei preavizului sau a căii de atac, astfel încetarea contractului de management a intervenit ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost încheiat, iar nu ca urmarea vreunei culpe a petentului.
Rezultă din cele arătate mai sus că instituția publică nu a înțeles să revoce ordinul emis privind desființarea funcției publice de director coordonator
Potrivit dispozițiilor art. IV alin. 1-4 din OUG 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice: "Funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și al celorlalte servicii publice prevăzute în anexa nr.1, precum și adjuncții acestuia, sunt și rămân desființate sau, după caz, se desființează.
Funcțiile publice cu statut special, altele decât cele stabilite în cadrul serviciilor publice deconcentrate prevăzute în anexa nr.1, și funcțiile publice de prefect și subprefect se exceptează de la prevederile alin.(1).
Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr.1 sunt conduse de un director coordonator al serviciului public deconcentrat, respectiv al celorlalte servicii publice. Directorul coordonator este ajutat de unul sau mai mulți adjuncți în limita numărului de posturi care se desființează.
Persoanele care urmează să ocupe funcții dintre cele prevăzute la alin.(3) se numesc prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat, respectiv celelalte servicii publice prevăzute în anexa nr.1, în urma evaluării cunoștințelor și abilităților manageriale, în condițiile art. V."
Dispozițiile OUG 105/2009 constituie o preluare în integralitate, cu unele modificări nesemnificative a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009, prin care au fost desființate posturile deținute de funcționarii publici, respectiv directori executivi și directori executivi adjuncți, fiind create în locul acestora alte funcții de demnitate publică, respectiv cea de director coordonator și adjuncți ai acestora. Această măsură poate părea discriminatorie față de dispozițiile art. 27 din Legea nr. 188/1999 care stipulează că: este interzisă orice discriminare între funcționarii publici pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, de orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură.
Așa cum s-a menționat și în Decizia nr. 1257/7.10.2009 a Curții Constituționale, o astfel de situație "pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de Parlament și, nu în cele din urmă, față de Curtea Constituțională".Prin decizia nr. 1257/7.10.2009, Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională.
În motivarea acestei decizii, Curtea Constituțională a reținut că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, așa cum a fost aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, ceea ce îi atrage neconstituționalitatea. A mai reținut Curtea Constituțională că prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit dintr-un domeniu pentru care nu avea competență materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
Ulterior prin Decizia nr. 1629 din 3 decembrie 2009 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. I pct.1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexa nr.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 sunt neconstituționale.
În cuprinsul acestei decizii s-a reținut că, "întrucât aceste dispoziții legale determinate din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 conțin aceleași reglementări și aceleași soluții legislative ca și cele ce au constituit obiectul criticii formulate de autorul excepției, Curtea a constatat că argumentele reținute în decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009, referitoare la încălcarea art.115 alin.6 din constituție și menționate mai sus, sunt, mutatis mutandis,valabile și în prezenta cauză".
Pe de altă parte, Ordinului 1633/05.10.2009 și Ordinului 1758/09.10.2009, emise de Ministerul T și Sportului, în temeiul prevederilor art. IV din OUG 105/2009, nu cuprind o motivare a emiterii actului administrativ.
Or, motivarea constituie una dintre condițiile de legalitate și validitate a actului administrativ și reprezintă o garanție împotriva arbitrajului și excesului de putere al autorităților administrației publice, fiind impusă mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale.
Sunt nelegale și se sancționează cu anularea actele administrative prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale fundamentate pe o motivare lacunară (Decizia nr. 2732/ 27 iunie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Cum în prezenta cauză singura motivare a actului administrativ este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, care nu are dispoziții exprese în sensul schimbării directorilor coordonatori numiți în baza OUG nr. 37/2009, fiind reluate dispozițiile acestui din urmă act normativ cu referire la directorii adjuncții, fapt ce rezultă din exprimarea "sunt și rămân desființate", Curtea constată că actul administrativ este nelegal.
Mai mult decât atât, dispozițiile art. IV alin.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 prevăd că funcționarilor publici și personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin.1, li se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003- Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
Or, potrivit dispozițiilor art. 62 alin.1 și 2 din Legea 53/2003 - Codul muncii, n cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61 lit. b) - d), angajatorul are obligația de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii. Decizia se emite în scris și, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie să fie motivată în fapt și în drept și să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și la instanța judecătorească la care se contestă. Cum, potrivit art. IV alin.7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009, contractul de management este asimilat contractului individual de muncă, Curtea apreciază că se impunea ca actul administrativ de eliberare din funcție să cuprindă, pe lângă motivarea în drept și o motivare în fapt a măsurii dispuse.
Referitor la daunele morale pretinse de reclamant de 10.000 lei, instanța considera ca intr-adevăr reclamantul a suferit un prejudiciu moral prin întreruperea intempestivă si nejustificata a raporturilor sale de munca cu angajatorul insa cuantumul despăgubirilor solicitate este prea mare, așa ca va fi redus la 5.000 lei.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea va admite acțiunea și va dispune anularea Ordinului 1633/05.10.2009 și Ordinului 1758/09.10.2009 emise de Ministerul T și Sportului va dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii acestora cu obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la data repunerii în funcție.
Va obliga de asemenea pârâtul la plata daunelor morale în sumă de 5000 lei către reclamant.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea conexată formulată de reclamantul,domiciliat în B, Cartier Broșteni, -A,. 3,. 8, județul B, în contradictoriu cu pârâtulMINISTERUL T ȘI SPORTULUI, cu sediul în B,-, sector 2.
Dispune anularea Ordinelor nr. 1633/05.10.2009 și nr. 1758/09.10.2009 emise de Ministrul T și Sportului.
Dispune reintegrarea în funcția deținută anterior emiterii acestora.
Obligă pârâtul la plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la data repunerii în funcție.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului daune morale în sumă de 5000 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. 4 ex./ 22. 03.2010
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță
