Anulare act administrativ . Decizia 484/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 484/2010
Ședința publică de la 25 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Radu Rareș Dușa
JUDECĂTOR 3: Liviu
Grefier
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N, împotriva sentinței civil enr. 365/CA/2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta T, având ca obiect anulare act administrativ decizie de imputare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecare acauzei în lipsă. De asemenea, la data de 19.02.2010, intimata a depus la dosar întâmpinare.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.365/CA/2009 pronunțată în 13.11.2009 în dosarul nr- a Tribunalului Bistrița -N, s-au respins excepțiile invocate de reclamantă privind tardivitatea și nulitatea absolută a dispoziției de imputare nr.215 din 27 iunie 2009 emisă de B-N și s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de T, anulându-se această dispoziție de imputare.
Instanța de fond a reținut că termenul de 30 de zile prevăzut de art.84 lit.a și b raportat la art.85 alin.1 din Legea 188/1999 nu este depășit pentru că organul fiscal a cunoscut cu certitudine paguba și a individualizat răspunderea prin procesul verbal din 21 iulie 2008, act ce constituie o cercetare prealabilă, astfel că termenul nu curge anterior datei de 21 iulie 2009. Referitor la nulitatea dispoziției, raportat la motivul de nulitate arătat de reclamantă privitor la termenul în care această dispoziție de impunere poate fi contestată, instanța a apreciat că mențiunea din dispoziția de imputare care face trimitere la art.85 alin.2 din Legea 188/1999 acoperă cerința legală de a fi indicată calea de atac.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a apreciat că deși paguba la bugetul statului este reală, aceasta nu s-a produs ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor de serviciu de către reclamantă ci din cauza imposibilității recuperării datoriilor pentru că debitoarele nu au avut lichidități sau bunuri urmăribile și neavând atribuții în acest sens din fișa consilierului juridic, funcționarul public nu poate fi socotit vinovat pentru neîndeplinire aunei atribuții pe care nu o are stabilită în concret.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP B-N solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile cu consecința respingerii acțiunii și menținerii dispoziției de imputare.
Din moment ce instanța de fond a constatat existența unei pagube care prin actul de control a Curții de Conturi B-N a fost considerată ca fiind urmarea încălcării sarcinilor de serviciu, măsura instituției de a recupera paguba produsă la bugetul de stat prin emiterea dispoziției de imputare pe seama reclamantei, este corectă și legală. În drept, recurenta a invocat dispoz.prevăzute de art.304 pct.7 și 9 proc.civ. și 3041proc.civ.
Intimata Tad epus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat pentru că recurenta nu a indicat raportat la motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.7 proc.civ.de ce sentința nu este motivată, sunt motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Pe de altă parte, art.304 pct.9 proc.civ. nu este încălcat deoarece s-au aplicat în mod corect textele legale incidente care au dus la concluzia că reclamanta nu este vinovată de producerea prejudiciului și în consecință, dispoziția de imputare a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Prin procesul verbal de inspecție din 20 iulie 2009 s-a constatat că organele camerei de conturi B-N au apreciat că opt societăți comerciale dizolvate și ulterior agreate înregistrau la data dizolvării creanței bugetare în sumă de 52281 lei. De asemenea de la data emiterii hotărârilor de dizolvare și până la data radierii s-au mai acumulat accesorii de 15.397 lei, sumă care reprezintă valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat. Procesul verbal de inspecție a considerat că în intervalul 16.03.2007 - 26.06.2008 funcționarii publici din cadrul Compartimentului juridic al B, aveau obligația inițierii măsurilor legale de numire a lichidatorilor potrivit fișei postului astfel că s-a procedat la stabilirea răspunderii conform art.271 alin.2 Cod fiscal.
În urma acestei proces verbal de inspecție, s-a emis dispoziția de imputare nr.215 din 27.07.2009 prin care reclamantei i s-a imputat suma de 22.418 lei.
Potrivit fișei postului depusă la dosarul de fond de către pârâta în atribuțiile consilierului juridic nu intră și obligația inițierii numirii lichidatorilor. De asemenea, regulamentul de organizare și funcționare a administrațiilor publice municipale nu stabilește o obligație generală de a urmări numirea lichidatorilor în cazul societăților comerciale care au creanțe la bugetul de stat. Cu toate că consilierul juridic trebuie să îndeplinească orice alte atribuții stabilite de șeful administrației, nu există la dosar depusă dovada faptului că reclamantei i s-a stabilit ca atribuție de serviciu urmărirea numirii lichidatorilor pentru societățile comerciale care au înregistrat creanțe la bugetul de stat fiind lichidate și radiate.
Este adevărat că decizia 10/2009 a Camerei de Conturi B-N a stabilit că această sumă constituie un prejudiciu cauzat bugetului de stat însă, acest prejudiciu nu poate fi imputat reclamantei care în calitate de funcționar public și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu prin simplul fapt că activează în calitate de consilier juridic în compartimentul juridic al
Așa fiind, în mod corect a apreciat instanța de fond că nu sunt întrunite cerințele legale prevăzute de art.84 lit.a din Legea 188/1999, deoarece nu există prevederi legale sau normative care să impună reclamantei obligația pentru a cărei neîndeplinire să fie ținută a răspunde material.
În aceste condiții, evident că acțiunea a fost admisă fiind anulată dispoziția, nefiind întrunite condițiile răspunderii materiale ale funcționarului public.
Apreciind că hotărârea instanței de fond a fost motivată în mod corect fiind făcută aplicarea textelor legale incidente, și că soluția este temeinică și legală, nefiind întrunite condițiile de modificare a hotărârii prevîzute de art.304 pct.7, 9 și 3041proc.civ. în conformitate cu art.312 proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N împotriva sentinței civile nr.365/CA din 13.11.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
-
Red./CA
02.03.2010 - 4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu, Radu Rareș Dușa, Liviu
