Anulare act administrativ . Decizia 540/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA NR. 540
Ședința publică din data de 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTOR 2: Chirica Elena Preda Popescu
: - - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții R și R, ambii domiciliați în str. -, bloc.1B,.8, județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 2368 din 15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B - prin PRIMAR, cu sediul în B,-, cod poștal -, și, ambii domiciliați în B,-, județul
Cererea de recurs fiind timbrată cu 2 lei potrivit chitanței nr. - din 18.03.2008,timbru judiciar de 0.15 lei, ce au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenți reclamanți R personal asistat de avocat, din Baroul Buzău, potrivit împuternicirii avocațiale atașate la dosar, R, reprezentată de aceelași avocat, intimatul pârât personal, lipsă fiind intimați pârâți Primăria Mun. B prin primar,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus prin Serviciul Registratură Note de ședință de Primarul Municipiului
Avocat, având cuvântul pentru recurenții reclamanți R și R, declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Intimatul pârât, având cuvântul, declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, că nu mai au alte cereri de formulat, cnstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul în susținerea recursului reclamanților R, R, dezvoltă oral motivle aflate în scris la dosar, arătând că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică prin aceea că nu a respectat dispozițiile legale incidente în cauză respectiv Legea nr. 50/1991, Ordinul nr. 536/1997 precum și dispozițiile deciziei de casare nr.1593/18 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ.
Mai susține că instanța de fond a ignorat concluziile expertizei tehnice, și printr-o interpretare greșită a legii și probatoriilor administrate în cauză a respins acțiunea reclamanților.
Menționează faptul că între documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire, certificatul de urbanism și autorizația de construire există necorelări
Mai mult arată că documentația ce a stat la baza emiterii autorizației vizează o altă construcție cu alte detalii tehnice decât cele rezultate din cuprinsul autorizației. Această documentație făcând referire la edificarea unei construcții alăturate imobilului vechi cu destinație bucătărie, dar în regim de parter + mansardă+ pod. Autorizația de construire a fost eliberată, însă nu conformă construcției rezultată din documentație, ci numai pentru extindere locuință cu o bucătărie, situație de fapt ce viza numai parterul și nu și extinderea pe plan vertical, opturându-se lumina a 2 încăperi și a holului.
De asemenea, precizează că autorizația nu respectă detaliile impuse prin certificatul de urbanism 1256/09.12.2003, care limitează extinderea pe înălțime. De altfel apreciază că se impunea și acordul vecinilor pentru edificarea extinderii locuinței.
Arată că prima instanță nu a examinat cauzele de natură să afecteze legalitatea actului administrative, astfel cum au fost expuse în cererea introductivă și cea completatoare, invocând motive contradictorii și străine de natura pricipii, ignorând dispozițiile deciziei de casare.
Solicită admiterea recursului, desființarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul pârât, personal, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât instanța de fond a respesctat dispozițiile deciziei de care, în cauză au fost dispuse două expertixe tehnice ce au clarificat situația de la fața locului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față reține următoarele;
Prin acțiunea de contencios administrativ înregistrată inițial nr. 1305/2004 la Tribunalul Buzău, reclamanții R și au solicitat în contradictor cu pârâții Primăria B, și, ca prin sentința ce se va pronunța să se anuleze autorizația de construcție nr. 139/29.05.2004 eliberată pârâților persoane fizice cu încălcarea dispozițiilor legale incidente, urmând ca aceștia să suporte cheltuielile de judecată ocazionate de proces.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în anul 1994 au cumpărat o unitate locativă dintr-un imobil situat în Municipiul B,-, iar pârâții la rândul lor au cumpărat o altă parte al imobilului, în anul 2003, iar la vremea respectivă peretele locuinței învecinate cu partea cumpărată de pârâți era prevăzut cu ușă și două ferestre existente de la ridicarea construcției, de aproximativ 80 ani, iar unitatea localivă a reclamanților avea streașina de 50 cm și teren lângă casă de un 1 m lățime pe toată lungimea zidului.
Au pretins reclamanții că, după ce pârâții au cumpărat parte din imobil în anul 2003, au obținut autorizația de construcție nr. 139/29.05.2004, prin care au solicitat extinderea locuinței, însă pentru eliberarea acestui act pârâții au indus în eroare organele administrative, care nu s-au deplasat la fața locului pentru a constata situația reală de pe teren, iar în baza acestei autorizații au construit un zid de circa 5 metri la o distanță de circa 50 cm de fațada casei reclamanților, ale căror drepturi sunt vătămate întrucât nu se asigură minimum de însorire a unității lor locative, încălcându-se astfel 536/1997, art. 610 cod civil și Legea nr. 50/1991, ceea ce i-a determinat să promoveze acțiune la instanța de judecată.
Primăria Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, în subsidiar solicitând respingerea acțiunii, deoarece nu se aplică dispozițiile nr. 536/1997, care privește construcțiile edificate pe terenuri libere.
Pârâții și, prin întâmpinarea depusă la dosar au învederat că au demolat o magazie în baza autorizației nr. 31/5.05.2004 emisă de Primăria B iar, ulterior au obținut autorizația de construcție nr. 139/2004, parcurgând toate etapele legale și edificând construcția potrivit autorizației primite, solicitând de asemenea respingerea acțiunii.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri și expertiză tehnică de specialitate, prin sentința nr. 88/24.03.2005 Tribunalul Buzăua admis acțiunea reclamanților și a dispus anularea autorizației de construcție nr. 139/28.05.2004 eliberată pârâților de către Primăria Municipiului
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a constatat că din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul a rezultat că prin construcția edificată de către pârâți în baza autorizației ce formează obiectul litigiului a fost obturată o ușă și o fereastră și J din locuința proprietatea reclamanților, iar distanța dintre cele două imobile de 0,39-0,42 metri nu asigură însorirea imobilului reclamanților, încălcându-se prevederile art. 2 Anexa I din 536/1997, prejudiciind astfel mediul de viață al reclamanților.
Prin decizia nr. 1593/18.04.2006, Curtea De Apel Ploieștia admis recursurile pârâților Primăria B, și, a casat sentința sus menționată și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Buzău pentru completarea probatoriilor, cu altă expertiză tehnică de specialitate.
Pentru a pronunța această soluție instanța de recurs a constatat că părțile din proces au proprietăți vecine situate pe str. -, Municipiul B, iar pârâții au edificat o bucătărie și o mansardă cu înălțime la cornișă de 4,80 m în baza autoritației nr. 139/2004, după demolarea unei magazii, lucrare de asemenea autorizată.
A mai reținut Curtea de Apel că noua construcție se învecinează în partea de nord cu imobilul reclamanților, distanța dintre cele două locuințe fiind de 50 cm.
S-a stabilit că autorizația de construcție a fost însoțită de toate avizele cerute de lege, inclusive de aqvizul eliberat de Direcția de Sănătate Publică B, care avizând favorabil edificarea construcției, a considerat implicit că sunt respectate toate normele igienico sanitare învigoare la acel moment, așa încât s-a apreciat de către instanța de recurs, că probele administrate de Tribunalul Buzău nu sunt suficiente pentru a avea o imagine clară asupra proprietăților părților și a motivelor pentru care între acestea există neînțelegeri care să poată fi tranșate legal și temeinic de instanța de judecată, astfel încât se impune efectuarea unei noi expertize tehnice de specialitate și administrarea altor probe concludente pentru lămurirea acestor aspecte.
Pe linia deciziei de casare, în soluționarea cauzei reînregistrată la Tribunalul Buzău la nr-, s-a dispus completarea probatoriilor cu expertiză topografică solicitată de reclamanți și o altă expertiză constructor solicitată de pârâți, având va obiective stabilirea limitei de proprietate dintre cele două imobile, identificarea terenului deținut de fiecare dintre părți conform actelor de proprietate, verificarea regimului de constructire a unei bucătării de către pârâți, a distanței existente între construcții și existenței ușii și ferestrelor la imobilul reclamanților.
Prin sentința nr. 2368/15.10.2007, Tribunalul Buzăua respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert și din întregul material probator a reieșit că imobilul inițial a aparținut unui singur proprietar și a fost partajat în trei unități locative, două deținute de părțile în litigiu, iar cea de a treia a aparținut unei alte persoane, proprietatea pârâților având zid comun atât cu cea a reclamanților, dar și cu celălalt terț proprietar.
S-a constatat că, din raportul de expertiză topografică întocmit de expert, a rezultat că linia de hotar situată pe aliniamentul din planul de situație este formată din elemente fixe, care nu se puteau modifica, așa cum au recunoscut și părțile, diferențele mici la diversele măsurători efectuate asupra imobilelor fiind rezultatul modului de măsurare și al instrumentelor folosite, expertiza efectuată în primul ciclu procesual de expertul în dosarul nr. 1305/2004, folosind la măsurători ruleta, fiind apropiată în domensiuni și coordonate cu măsurătorile găsite de experții desemnați de instanță care au folosit intrumente electronice.
Prima instanță a constatat că această concluzie, privind neocuparea vreunei suprafețe de teren de către vreuna din părțile din proces una de la cealaltă, este atestată și de expertiza efectuată într-un litigiu cu aceleași părți, aflat pe rolul Judecătoriei Buzău - dosar nr. 9307/2004.
Tribunalul Buzăua constatat că autorizația de construcție nr. 139/2004 a fost emisă cu respectarea procedurilor legale, fiind eliberată după demolarea autorizată a unei magazii existente la data cumpărării imobilului de către pârâții și, autorizația de construcție privind extinderea locuinței pârâților, prin alipire la casa veche, cu o bucătărie din zidărie și beton și o încăpere mansardată deasupra integral din lemn, învelită cu tablă, în prezent finalizată, amplasată la distanța de 47,50 cm de linia de graniță dintre părți, paralelă cu str. - -.
Din compararea documentației tehnice vizată spre neschimbare inițial, cu autorizația a cărui anulare s-a solicitat și cu construcția executată, așa cum a fost vizualizată de experți, instanța a constatat că extinderea executată de pârâți respectă documentația tehnică în ceea ce privește regimul de înălțime parter și mansardă, cu o singură modificare, în sensul că accesul la mansardă s-a executat pe partea dreaptă a extensiei privită din str. - - și nu pe partea, cum era proiectul de execuție, în prezent acesta nefiind finalizat, iar înălțimea maximă a extensiei de 5,65 m - 2,45 m la cornișă parter și 5,65 m la coamă - partea cea mai înaltă a mansardei respectă coordonatele din documentația de execuție, unde s-a prevăzut 6 m înălțime.
S-a apreciat că necorelările existente între regimul de înălțime prevăzut în certificatul de urbanism și cel din documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construcție și autorizația de construcție sunt nesemnificative, certificatul de urbanism reprezentând un act informal, care enumeră numai înscrisurile necesare pentru obținerea autorizației de construcție și care nu produce efecte juridice, iar executarea căii de acces pe dreapta și nu pe stânga de către pârâți nu reprezintă un motiv pentru anularea autorizației de construcție.
Prima instanță a înlăturat susținerile reclamanților privind aplicabilitatea nr. 536/1997, deoarece acesta privește clădiri noi, care se execută pe spații libere, iar pe de altă parte, reclamanții cu rea credință au ascuns faptul că locuința lor are două căi de acces, una principală iar cealaltă auxiliară, aceasta din urmă fiind invocată ca obturată de către pârâți, situație, așa cum rezultă din expertiza, obturarea reclamanților datorându-se faptului că acoperișul lor este mai sus de acoperișul pârâților cu bazia mai mare - 0,40 metri, ocupând aproape tot spațiul dintre cele două construcții, respectiv terenul de 0,50 metri, ce aparține pârâților.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții R și R care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că prin acțiunea introductivă au solicitat anularea autorizației de construcție nr. 139/2004 eliberată intimaților pârâți deoarece edificarea construcției în baza acestei autorizații obturează vederea locuinței recurenților reclamanți, neasigurându-li-se minimum de însorire acelor două camere și holului proprietatea lor, situate înspre vecinătatea proprietății intimaților pârâți, însă la termenul de judecată din 9.09.2006, recurenții reclamanți au invocat o altă cauză de natură să atragă anularea autorizației, arătând că documentația ce a stat la baza emiterii acesteia vizează o altă construcție, cu alte detalii tehnice decât cele rezultate din cuprinsul autorizației.
Au precizat recurenții că documentația face referire la edificarea unei construcții alăturate imobilului vechi, cu destinație de bucătărie, dar în regim de P+ mansardă + pod, indicând detalii tehnice suprafața construită, natura tâmplăriei și a acoperișului, regimul de înălțime de 4,80 la cornișă și înălțime totală de 6,00 metri, în timp ce autorizația de construcție s-a eliberat numai pentru, extindere locuință cu o bucătărie ", situație ce viza numai parterul și nu extinderea în plan vertical, autorizația nerespectând nici condițiile impuse în certificatul de urbanism 1256/09.12.2003, care limitează extinderea pe înălțime la cornișă la 2,50 m și înălțime de 3,50
Recurenții au susținut că această nouă cauză de anulare a autorizației de construcție nu a fost examinată în sentința recurată, aceasta cuprinzând motive contradictorii și străine de natura pricinii, reținând nelegal concordanța dintre documentația tehnică și autorizație, câtă vreme aspectele ce țin de detalii de construire sunt evidente, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
Primăria B prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare;
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Primăria B prin întâmpinare este nefondată întrucât această autorizate administrativă a emis autorizația de construcție ce formează obiectul litigiului, astfel încât în mod corect a figurat în proces în calitate de pârâtă și intimată în prezentul recurs.
Singura critică formulată de recurenți, privind neanalizarea de către instanța de fond a cauzei de anulare a autorizației de construcție nr. 139/2004 invocată de recurenții reclamanți la termenul de judecată la 19.09.2006 ce viza neconcordanța dintre documentația tehnică ce a stat la baza emiterii autorizației, certificatul de urbanism și mențiunile din cuprinsul autorizației, este nefondată, deoarece atât experții desemnați în cauză cât și Tribunalul Buzău în sentința nr. 2368/15.10.2007 au analizat aceste aspecte, constatând că nu există motive de anulare a autorizației pentru această situație, invocată de recurenții reclamanți, la rejudecarea în fond a cauzei - fila 11 dosar 1655/2006 al Tribunalului Buzău.
Astfel, expertul constructor a analizat în detaliu toate motivele de anulare a autorizației de construcție eliberată intimaților pârâți sub nr. 139/2004 de către intimata Primăria B, pe care le-a raportat la constatările de fapt efectuate la fața locului și la actele de proprietate prezentate de părți, pe care le-a comparat cu toate înscrisurile depuse la dosar.
Din raportul de expertiză aflat la filele 47-51 dosar fond, rezultă că reclamanții sunt cei care au executat primii mansardarea părții din imobilul proprietatea lor, în baza autorizației nr. 337/2004 eliberată conform documentației întocmită de arhitect și nu au respectat proiectul de execuție, care indica edificarea acoperișului la pe linia de graniță cu pârâții, cu preluarea apelor meteorice, în realitate recurenții reclamanți executând o șarpantă în cu bazie lată de 40 cm, pe latura paralelă cu - -, graniță cu pârâții și cu șarpantă în apa cu bazie de 40 cm, pe latura perpendiculară pe această stradă, apele meteorice scurgându-se pe acoperișul casei pârâților, constatându-se imposibilitatea rezolvării acestei situații datorate nerespectării proiectului de execuție.
Constatările acestui expert se coroborează cu cele ale expertului, care în raportul de expertiză tehnică întocmit în dosarul nr. 9307/2004 al Judecătoriei Buzău, într-un litigiu cu aceleași părți, a stabilit că obturarea recurenților reclamanți din prezenta cauză se datorează faptului că acoperișul acestora este mai sus decât acoperișul pârâților, cu bazia mai mare, de 0,40 m, ocupând aproape tot spațiul dintre cele două construcții, teren ce aparține pârâților, același expert constatând că locuința recurenților reclamanți are de fapt două intrări, prima cea principală situată pe terenul lor, iar cealaltă, secundară pe terenul pârâților, neîmpiedicând în nici un fel accesul recurenților reclamanți la propriul imobil.
Față de aceste constatări ale experților, care combăteau susținerile reclamanților din acțiunea introductivă, aceștia au invocat o altă cauză de anulare a autorizației de construcție la termenul din 19.09.2006, constând în neconcordanțele dintre documentație, certificatul de urbanism și autorizația de construcție, așa cum s-a arătat anterior.
Expertul constructor a analizat acest aspect și a stabilit că din confruntarea documentației tehnice vizate spre neschimbare cu nr. 174/2004, autorizația de construcție emisă și imobilul efectiv executat pe teren a reieșit că extinderea realizată de intimații pârâți respectă documentația tehnică întocmită de arhitect în privința regimului de înălțime parter și mansardă - pod, singura modificare fiind în privința accesului în mansardă, care se realizată pe partea dreaptă a extensiei privită din strada - - și nu pe partea, cum era în proiectul de execuție, acest acces nefiind finalizat.
Concluziile expertului au fost însușite de instanța de judecată, care a apreciat că realizarea accesului pe o altă parte decât cea proiectată nu poate atrage anularea autorizației de construcție, mai ales că recurenții reclamanți nu au invocat nici o neregulă în această privință.
De asemenea, atât expertul constructor cât și Tribunalul Buzău au concluzionat că nu există neconcordanțe între documentația tehnică și autorizația de construcție, iar diferențele de înălțime ale imobilului menționate în aceste înscrisuri și certificatul de urbanism nu pot conduce la anularea autorizației de construcție, întrucât certificatul de urbanism nu produce prin el însuși efecte juridice, acesta reprezentând numai un act care informează beneficiarul asupra actelor necesare pentru obținerea autorizației de construire.
Faptul că, în cuprinsul autorizației de construire nr. 139/28.05.2004 emisă de Primăria Bac ărei anulare s-a solicitat în prezentul litigiu s-a menționat că executarea lucrărilor se face pentru, extindere locuință cu o bucătărie " nu înseamnă cu intimații pârâți au avut autorizate lucrările de execuție numai pentru parterul construcției, întrucât în cuprinsul autorizației se precizează că aceasta s-a eliberat, în baza proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire elaborat de arhitect ", ori din proiectul care a stat la baza emiterii autorizației de construcție, din memoriul justificativ și întreaga documentație de execuție rezultă că s-a autorizat extinderea locuinței intimaților pârâți cu bucătărie la parter și un pod mansardat, pentru care s-au prevăzut detaliile tehnice de construire și schițele de plan pentru executare, care au fost respectate la edificarea construcției, așa cum au constatat atât expertul cât și instanța.
Rezultă deci că autorizația în litigiu nu privește o altă construcție formată numai din parter, cum greșit susțin recurenții reclamanți astfel încât, constatând că nu există nici unul din motivele de casare sau modificare a sentinței atacate, dintre cele prev. de art. 304 pr.civ, în baza art. 312 alin. 1 pr.civ, Curtea, va respinge recursul reclamanților ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursului declarat de reclamanții R și R, ambii domiciliați în str. -, bloc.1B,.8, județ B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr. 2368 din 15 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B - prin PRIMAR, cu sediul în B,-, cod poștal -, și, ambii domiciliați în B,-, județul cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 16 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.
Tehnored.
2.ex/22.04.2008
dos. fond - - - Tribunalul Buzău
jud.fond -
-
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
